677 matches
-
se rezolve această cestiune: Îngrijirea de siguranța publică și supravegherea ei pe drumurile de fier să se lase în seama directorului sau administrațiunii căilor ferate, fiind ținute toate celelalte organe ale statului să-i dea ajutor în caz de necesitate. Administrațiunea să fie și responsabilă înaintea legei, iar pentru a se putea constata cu siguranță pe cine incumbă responsabilitatea la vreun caz de accident, să se instituiască {EminescuOpXII 223} un consiliu de trei bărbați experți în ale administrației drumului de fier
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d-lui ministru de interne relativă la legea de înaintare și admisibilitate în funcțiunile administrative. Aci ne-am adus aminte de povața lui Beaumarchais. Ne-am grăbit să râdem ca să nu plângem. Pretenția "Romînului" de-a fi discutat serios o administrațiune în capul căreia se găsește Simeon Mihălescu și a cărei flori sunt cunoscute sub numele de Simulești, Chirițești, Obedeni, Poteci etc. este din toate cutezanțele organului guvernamental cea mai cinică și cea mai îndrăzneață. Sunt șase ani de când cu regimul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Simeon Mihălescu și l-a dat în păstrare d-lui D. Ghica până la venirea unor timpi mai buni. Aceste timpuri au sosit. Trebuia în adevăr grosimea de obraz a d-lui C. A. Rosetti spre a pune iarăși în capul administrațiunii țării pe un om care în alte țări ar face cea mai distinsă podoabă a unui stabiliment penitenciar. Scrisorile lui Warszawsky autentice, legalizate și chiar fotografiate, pentru orice om cu bun simț și cu bună credință, n-au lăsat o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un raport de la d. prefect al județului Iași prin care-mi arată că actualul Consiliu comunal de Iași, de la instalarea sa și până astăzi, nu s-a ocupat câtuși de puțin de interesele comunei, spre a putea face o bună administrațiune, după cum alegătorii erau în drept a se aștepta de la d-lor. Mai în toate ședințele Consiliului comunal s-au petrecut acte de natură a turbura ordinea publică, și prin puținul timp întrebuințat la lucru, prin discuțiuni de natură ilegală, au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt arendate numai cu numele de zisul Klaus și sunt în adevăr ale prefectului? Atunci abuzul este încă mai strigător. Acum puteți înțelege ce se face cu zilele județene pentru șosele. Mai nici o șosea nu s-a creat de la căderea administrațiunei trecute. Acele moștenite sunt în starea cea mai rea de întreținere. Singurele lucrări ce se mai fac sunt canalizări de râuri precum Luncavățul la Marcea ), care inunda moșiile arendate și esploatate de prefect, construcțiuni de mori la aceleași moșii, și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de multe lipsele populațiunilor noastre rurale, atât de mare mizeria lor materială și decadența încît nu putem să fim prietenii cauzei principale a acestor rele, a imigrațiunii izraelite. Dar pe de altă parte relele, în loc de-a înceta, sporesc daca administrațiunea d-lui C. A. Rosetti se servește de circularele sale pentru a ocoli legea, [așa]dar a stoarce din această ocolire cu atât mai multă mită. Pentru a ilustra modul în care administrația înțelege a executa ordinele d-lui C.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sarcine. Nu mai puțin credem că este de datoria minorității din Cameră și Senat, acum când are ocaziunea de a vorbi în mod solemn cu regele, să aducă la picioarele tronului plângerile ce se ridică din toate părțile țării contra administrațiunii guvernului de astăzi. Lumea este scandalizată de îmbogățirea așa de repede a câtorva din cei ce au mai multă acțiune asupra guvernului țării! Abuzurile și deșanțarea au fost denunțate în public chiar de către președintele Consiliului de Miniștri și de președintele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Fălcoianu, Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe al României, preciza: Veți binevoi a esamina mai cu seamă și a studia în rapoartele ce le veți adresa guvernului, punctele următoare: situațiunea geografică și etnografică, starea și posițiunea fiecăria din populațiunile regnicole, forma administrațiunii, modul perceperii veniturilor și a rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale Dunărei, în fine, tote deslușirile necesare pentru desăvârșita cunoascere
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cetățean român, nu pote, fără autorisarea guvernului, intra în serviciul unui stat străin"556. În același timp, referindu-se la cetățenii străini, articolul 9 al legii preciza că, "străinii nu vor putea să-și așede domiciliul în Dobrogea fără autorisarea administrațiunei"557. Capitolul III al legii, intitulat " Despre administrațiunea Dobrogei", cuprindea articolele 25-35. Articolul 25 al legii prevedea împărțirea administrativ-teritorială a Dobrogei în două județe: Constanța și Tulcea. Același articol prevedea că județul Tulcea cuprinde ocoalele: Tulcea, Măcin, Babadag și Sulina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în serviciul unui stat străin"556. În același timp, referindu-se la cetățenii străini, articolul 9 al legii preciza că, "străinii nu vor putea să-și așede domiciliul în Dobrogea fără autorisarea administrațiunei"557. Capitolul III al legii, intitulat " Despre administrațiunea Dobrogei", cuprindea articolele 25-35. Articolul 25 al legii prevedea împărțirea administrativ-teritorială a Dobrogei în două județe: Constanța și Tulcea. Același articol prevedea că județul Tulcea cuprinde ocoalele: Tulcea, Măcin, Babadag și Sulina. Ocolul Sulina cuprindea și Insula Șerpilor 558. Județul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a județului Tulcea (...) este un scut purtând doi delfini cu trupul rădicat"660. Articolul 71 prevedea că "nici un jurământ nu se pote impune cuiva de cât conform religiunei sale"661, iar articolul 72 menționa că "nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pote îndatora de cât după ce se publică în chipul hotărât de lege"662. Capitolul IX al legii, intitulat "Disposițiuni transitorii" cuprindea articolele 73-80 și reglementa revenirea refugiaților musulmani în Dobrogea, chestiuni legate de proprietate și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe toată lumea din acea provincie, ceea ce guvernul cu o oră mai înainte voește a precurma este caracterul provizoriu al acestei organizațiuni. Precum este știut, atât Camera Deputaților cât și Senatul au încuviințat ca Dobrogea să fie administrată prin regulamente de administrațiune publică, și aceasta până la o organizațiune definitivă. Astfel, până acum, acestei provincii îi lipsește ceea ce importă mai mult pentru desvoltarea și siguranța unei populațiuni: stabilitatea întemeiată pe lege. Guvernul s-a silit prin regulamentele și instrucțiunile sale pe cât cu putință
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ales pentru numirea lor ca primari și ajutoare, în scop d'a asigura comunelor un mers mai regulat și mai progresiv (...) înlăturând neapărat la timp pe cei ce se abătuse de la datoriile lor"730. În comentariul referitor la capitolul intitulat "Administrațiunea comunelor" al raportului publicat, redacția săptămânalului "Dunărea de Jos" consemna că "încetul cu încetul (...) notarii găsiți în județ și veniți aici pe căpătuite s-au înlocuit cu oameni probă; contingentul cel mare isvorăște din foștii sergenți și sergenții furieri liberați
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fapt, "se poate prevedea că multe din comuni vor fi nevoite a pune noi taxe sau contribuțiuni, pentru a putea face față cheltuielilor cele mai strict necesare"736. Referindu-se la organizarea administrativă a județului Tulcea, raportul citat menționa că "administrațiunea comunelor se face conform legei comunale din 1882, în părțile acelea unde legea de organizare a Dobrogei nu hotărăște alt-fel"737. Raportul menționa faptul că "numirea primarilor localităților din județ s-a făcut cu toată seriozitatea ce comporta". În ciuda acestui
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
periodicul Farul Constanței erau prezentate împrejurările în care s-a fondat satul Făgărașul Nou1166. Astfel, în cuprinsul articolului intitulat "Sciri și fapte din Constanța și județu" se afirma că: "Trei-deci și două familii din Făgărașul Transilvaniei au sosit la Hârșova. Administrațiunea a dispus a înființa cu ele un nou sat românesc la Hairaclar (vechiu sat turcesc părăsit actualmente)"1167. În cuprinsul aceluiași articol se preciza faptul că "alte familii suntu pe drum trebuind a ajunge până la toamnă. Li se acordă tote
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unui concurs zelos și unei îngrijiri părintesci acele nenorocite familii își regăsiră căminele, își reconstruiră casele și cu încetul fură în posițiune a-și relua vechea profesiune"1190. Concomitent cu "restabilirea ordinei (...) trebuia (...) să se organizeze autoritatea conform Regulamentului pentru administrațiunea publică în Dobrogea"1191. În conformitate cu prevederile acestuia, "o lună nu trecuse de la 23 Noembre 1878 și consiliele comunale existau, iar primarii mai toți erau și numiți"1192. Activitatea consiliilor comunale era apreciată de către prefectul județului Constanța care preciza că "personalul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Primarul numit de noi"1240. Atât membrii consiliilor comunale, cât și primarii, "în tote ocasiunile" au oferit "probe de supunere leală și inteligență"1241. În privința organizării primăriilor din județ se preciza faptul că "serviciul cancelariei se făcea (...) prin notari" dar "administrațiunea dăduse unui notar atribuțiuni peste atâtea comune câte aveau mijloce să-i retribuiască"1242. În referirile la bugetele de venituri și cheltuieli ale comunelor din județul Constanța, prefectul făcea precizarea că "marea majoritate a satelor acestui județ nu sunt, Domnilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
actele lor sunt de aprope supravegheate"1263. De altfel, "locuitorii își cunosc drepturile", motiv pentru care reclamă orice încălcare a legii de către notari, această atitudine fiind încurajată de faptul că "sciu că cel mai mic abus nu este tolerat de administrațiune"1264. Deși inițial nu existau suficienți notari bine pregătiți profesional, "avem deja printre notari multe persone care au dobândit stima și iubirea locuitorilor"1265. Bugetele comunelor rurale din plasa Constanța aveau prevăzute fonduri destinate "construcțiunii nouilor edifice de primărie (...) edifice
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1305. Un obiectiv la fel de important era repararea lăcașurilor de cult existente și construirea unora noi, întrucât "școla și templul religiunei trebuiescu să mergă împreună. Una are de scop principal a forma pe cetățean, cealaltă pe om"1306. Tocmai de aceea, "administrațiunea nu poate neglija, prin urmare, templul religiunei fără a-și neglija, în același timp, una dintre datoriile cele mai esențiale"1307. Datorită eforturilor administrației "și prin măsurile luate cu D-nii Administratori ai plășilor și Consiliele Comunale", precum și "grație (...) cucerniciei sale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
situație cu totul aparte era cea a industriei, prefectul județului făcând precizarea că "industria propriu disă există puțină în acest județ"1335, cele mai importante obiective industriale fiind concentrate în jurul orașului Constanța. Astfel, în 1879 a fost înființată "cu sprijinul administrațiunii (...) o fabrică mare de pielărie, la marginea Constanței, dinspre Mamaia"1336. Aceasta avea să fie cunoscută sub denumirea de "tăbăcăria română" după ce, în anul 1884, a fost înființată o a doua tăbăcărie de către frații Cireliano, italieni de origine 1337. Cele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unui popor"1346. La 29 martie 1881 săptămânalul Farul Constanței publica un articol referitor la situația satului Docuzaci, situat "pe linia frontierii" cu principatul autonom bulgar 1347. În cuprinsul articolului se preciza faptul că satul Docuzaci "nu făcea parte, sub administrațiunea turcă, nici din caimacamlâk-ul Mangaliei, nici din al Silistrei"1348. În aceste condiții, "când s-au format plășile nostre pe întinderea vechielor caimacamlâcuri (caza) turce, satul Docuzaci a rămas, într-adevăr, puțin timp neocupat (...) de administrațiunea română. Administratorul plășii Mangalia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu făcea parte, sub administrațiunea turcă, nici din caimacamlâk-ul Mangaliei, nici din al Silistrei"1348. În aceste condiții, "când s-au format plășile nostre pe întinderea vechielor caimacamlâcuri (caza) turce, satul Docuzaci a rămas, într-adevăr, puțin timp neocupat (...) de administrațiunea română. Administratorul plășii Mangalia nu-l putea considera ca făcând parte din plasa sa, pentru că nu făcuse parte din vechia caza Mangalia. Administratorul plășii Silistra Nouă nu-l putea coprinde între satele plășii sale, pentru că Docuzaci nu făcuse parte din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care cetiseră despre clima Dobrogei, rămân uimiți vedând acestă îmbunătățire"1364. Ioachim Drăgescu își explica îmbunătățirea condițiilor de igienă din Dobrogea astfel: După mine, doue sunt causele care contribuiră la acesta: libertatea ce s-a dat poporului, blândețea și dreptatea administrațiunei române, de o parte, încrederea poporului în viitor și belșug, de altă parte"1365. În privința populației județului Constanța, Ioachim Drăgescu preciza că "în 1879 populațiunea acestui județ a fost cam de 63 000 suflete; de atunci și până la finitul anului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea nu poate fi judecată în întregimea ei decât dacă este expusă în desvoltarea ei istorică, economică, administrativă și politică de la anexare până azi"1500. În același sens, Vasile Kogălniceanu afirma că "lucrarea de față descrie în culori adevărate practicele administrațiunei și politicei românești în Dobrogea"1501. Publicată la scurt timp de la adoptarea legii privind acordarea drepturilor politice locuitorilor Dobrogei, lucrarea se constituie într-un elogiu adus omului de stat Mihail Kogălniceanu, evidențiind, în același timp, toate lacunele sistemului administrativ instituit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
politicianismul urâcios de la noi scotea la iveală ca elemente compromise"1516. Astfel, în viziunea lui Vasile Kogălniceanu, "Dobrogea deveni o colonie unde se exilau funcționarii abuzivi și cărora se dedea mână liberă să stoarcă populația băștinașă"1517. În aceste condiții, "administrațiunea deveni din ce în ce mai rea"1518, în timp ce, "măsurile politice din legea de organizare a Dobrogei deveniră măsuri administrative, isvoare de șicane, abusuri și ilegalități"1519. Conform prevederilor articolului 29 al legii de organizare a Dobrogei, prefectul "are puterea de a face regulamente
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]