9,640 matches
-
de maximum 3 luni, creditorul fiind obligat să formuleze cereri succesive după împlinirea fiecărui interval de 3 luni. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 21. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 22. Astfel, a arătat că pricina se află în etapa procesuală a apelului, urmând a fi judecată în ultimă instanță de către tribunal. ... 23. De chestiunile de drept invocate depinde soluționarea
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
Casație și Justiție XI.1. Asupra primei întrebări 60. Prealabil analizei pe fond a chestiunii de drept supuse dezlegării, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are a analiza dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, față de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 61. Potrivit acestui text de lege, "Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată". ... 62. Condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ pentru declanșarea acestei proceduri sunt: – existența unei cauze în curs de judecată, aflată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
cadrul Tribunalului București. Titularul sesizării învestit cu judecarea apelului urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 64. Este îndeplinită și condiția de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, având în vedere că prin Încheierea din 17 martie 2022 instanța de executare a admis cererea creditorului și a fixat suma definitivă, cu titlu
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
chestiuni de drept printr-o decizie pronunțată în mecanismele reglementate de dispozițiile art. 514-521 din Codul de procedură civilă și această chestiune nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 67. Fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate instituite de art. 519 din Codul de procedură civilă, se impune dezlegarea primei chestiuni de drept. ... 68. Prin prima întrebare formulată în cuprinsul sesizării se solicită să se lămurească dacă cererea de stabilire a sumei definitive datorate cu titlu de
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
ulterior sesizării instanței cu cererea de stabilire a sumei definitive și după trecerea unui interval de cel puțin trei luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităților? ... 96. Astfel cum s-a arătat anterior, una dintre condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizează nestatuarea de către instanța supremă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 97. În consecință, ori de câte ori chestiunea de drept a fost dezlegată anterior printr-o hotărâre obligatorie a instanței
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
cu titlu de penalitate. ... 100. Având în vedere că dezlegarea dată prin decizia anterior evocată vizează chestiunea de drept ce formează obiectul celei de-a doua întrebări adresate instanței supreme prin prezenta sesizare, rezultă că nu este întrunită cerința de admisibilitate privind nestatuarea asupra aceleiași chestiuni. Or, neîndeplinirea uneia dintre cerințele instituite în mod cumulativ de art. 519 din Codul de procedură civilă atrage inadmisibilitatea sesizării. ... 101. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, ci și necesitatea lui (de exemplu, Decizia nr. 134 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 30 iunie 2020). ... 32. Referitor la
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
CURTEA, examinând obiecțiile de neconstituționalitate, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 35. În vederea soluționării prezentelor sesizări, Curtea procedează, mai întâi, la verificarea admisibilității acestora. Instanța constituțională are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale obiecției de neconstituționalitate, prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 35. În vederea soluționării prezentelor sesizări, Curtea procedează, mai întâi, la verificarea admisibilității acestora. Instanța constituțională are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale obiecției de neconstituționalitate, prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 31 mai 2018, paragraful 27). ... 36. Curtea constată că obiecțiile de neconstituționalitate, care formează obiectul dosarelor nr. 881A/2023, nr. 882A/2023 și nr. 883A/2023, îndeplinesc condiția de admisibilitate, prevăzută de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, întrucât au fost formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în Dosarul nr. 881A/2023, de Avocatul Poporului, în Dosarul
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor. ... A. Cu privire la admisibilitate 1. Neepuizarea căilor de atac 188. Guvernul a susținut că reclamanții din cererile nr. 31.613/19, 43.586/19, 28.856/18, 36.372/19, 2.556/19 și 59.503/18 nu au epuizat căile de atac interne disponibile, întrucât procedurile relevante erau încă pendinte în fața autorităților interne și
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
prezenta cauză, Curtea consideră că este adecvat să fie conexată cu fondul (a se vedea, mutatis mutandis, Pintar și alții împotriva Sloveniei, nr. 49.969/14 și alte 4 cereri, pct. 79, 14 septembrie 2021]. ... ... 2. Cu privire la alte probleme de admisibilitate (a) Calitatea de victimă Albuleț, Cererea nr. 2.556/19 191. Guvernul a susținut că, la 29 octombrie 2015, reclamanta, doamna Albuleț, a cesionat creanța unei părți din proprietățile sale unei terțe părți, M.I.H., respectiv 5.000 mp din drepturile sale litigioase definite
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
în temeiul art. 37 § 1 in fine. ... (γ) Concluzie 203. Prin urmare, Curtea va continua examinarea cererilor nr. 59.012/17 și 21.500/19. Totodată, consideră că cererile nr. 25.811/19 și 40.167/18 trebuie radiate de pe rolul Curții. ... ... ... (c) Concluzii cu privire la admisibilitate 204. Curtea observă că celelalte capete de cerere formulate în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 nu sunt nici vădit nefondate, nici inadmisibile pentru alte motive enumerate la art. 35 din Convenție. Prin urmare, trebuie să fie declarate admisibile
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui. ... 29. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând instituirea unei discriminări între specialiștii IT și alte categorii de specialiști din sistemul judiciar, Curtea a mai
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui. ... 30. Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 și 53 din Constituție, Curtea a precizat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]
-
drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic cu privire la aplicarea unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, ci și necesitatea lui. Totodată, este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar
DECIZIA nr. 117 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271168]
-
ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legii, ale art. 67 privind cvorumul de adoptare a hotărârilor parlamentare și ale art. 147 privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. ... 20. Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul obiectului, fiind vorba lato sensu despre o hotărâre adoptată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cât și sub
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
fiind vorba lato sensu despre o hotărâre adoptată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cât și sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de 55 de deputați. ... 21. Cu privire la îndeplinirea celorlalte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt stipulate explicit de lege, dar care reprezintă rezultatul interpretării textelor de lege dat de Curte în jurisprudența sa, se constată că o astfel de condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor parlamentare o constituie
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
21. Cu privire la îndeplinirea celorlalte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt stipulate explicit de lege, dar care reprezintă rezultatul interpretării textelor de lege dat de Curte în jurisprudența sa, se constată că o astfel de condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor parlamentare o constituie relevanța constituțională a obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului adoptate după conferirea noii competențe, hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
art. 67 din Constituție [coroborată cu art. 1 alin. (5) și art. 147 din Constituție], care stabilește cvorumul legal de ședință necesar adoptării hotărârilor Parlamentului, Curtea constată că sesizarea având ca obiect Hotărârea Parlamentului României nr. 3/2023 îndeplinește condițiile de admisibilitate. ... 24. În ceea ce privește critica referitoare la neîntrunirea cvorumului de prezență prin neluarea în discuție a propunerii de reverificare a cvorumului de ședință, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, odată constatat cvorumul legal la începutul ședinței Parlamentului, normele regulamentare
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
să se pronunțe asupra fondului motivelor de casare invocate, ceea ce excedează procedurii admiterii în principiu. Și respingerea recursului pentru motivul că este vădit nefondat implică analizarea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului. Or, procedura examinării admisibilității recursului trebuie să vizeze doar aspecte pur formale. Întrucât decizia se pronunță în acest caz fără citarea părților și fără posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva acesteia, Curtea a apreciat că părțile nu își pot realiza dreptul la apărare
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit art. 493 alin. (1) din Codul de procedură civilă, filtrarea recursurilor se făcea de un complet de 3 judecători, desemnat în mod aleatoriu, care pregătea dosarul de recurs și decidea asupra admisibilității în principiu a recursului. Curtea a statuat că procedura de filtrare era o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și dreptului la apărare fiind respectate prin comunicarea către părți a actelor de procedură și a raportului întocmit asupra admisibilității
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
admisibilității în principiu a recursului. Curtea a statuat că procedura de filtrare era o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și dreptului la apărare fiind respectate prin comunicarea către părți a actelor de procedură și a raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului. Curtea a apreciat că această opțiune a legiuitorului era în acord cu esența procedurii de filtrare a recursurilor, care consta în statuarea asupra admisibilității în principiu a recursului de către completul de 3 judecători stabilit în
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
comunicarea către părți a actelor de procedură și a raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului. Curtea a apreciat că această opțiune a legiuitorului era în acord cu esența procedurii de filtrare a recursurilor, care consta în statuarea asupra admisibilității în principiu a recursului de către completul de 3 judecători stabilit în acest sens (a se vedea Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 12
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]