251,896 matches
-
Irina Marin Cine spunea că feminismul și-a pierdut actualitatea, că a fost înlocuit cu alte preocupări în domeniul academic? Cartea Laurei Grünberg (R)evoluții în sociologia feministă probează tocmai contrariul, aducând pe teren românesc problematica "genizării" în discursul sociologic, pledând pentru corectarea "miopiei de gen" în științele sociale. Autoarea este o feministă în măsura în care acest tip de demers se constituie într-un "instrument conceptual puternic de critică și inovație." Astfel, cartea consemnează
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
ei trăiesc într-o limbă ascunsă)/ Dacă-ți pui urechea pe ea/ Duhul apa și sângele încep să vorbească / Este o carte trăită din plin precum a fost scris:/ într-o viață citită pe nerăsuflate" (Cartea vieții). Poezia Floarei Țuțuianu aduce o prospețime a percepției pe care cu greu o mai regăsim în contemporaneitate. Versurile sale, deși adânc ancorate în livresc, nu sunt deloc artificiale sau searbede, așa cum ne-am aștepta. De fapt, farmecul liricii sale vine tocmai din transpunerea acestei
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
a fost rău scrisă până acum", iată raționamentul și emoția lui Nicolae Bălcescu, expuse în introducerea lucrării sale Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. Descopăr în cuvintele cu care îmi deschid cronica de față preocuparea constantă a lui Nicolae Bălcescu de a aduce lumină acolo unde istoricii, după opinia sa, au greșit. În faptul de a nu fi văzut decât "lupte de pretendenți la tron" și de a fi pierdut tocmai esența, "principiul și interesele ce fiecare pretendent reprezintă." Altfel spus, că fiecare
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
o ediție și că ea reproduce "corect și fidel" manuscrisul autorului, aflat în Biblioteca Academiei Române, la cotele 77, 78, 79. În acest caz, ne rămâne să urmărim textul pe două direcții. Prezența lui Nicolae Bălcescu, necontestat om de știință, care aduce în subsolurile cărții sale atenta și variata sa informare, confirmând portretul făcut de V. Alecsandri, "cititor de vechi cărți", pretutindeni unde îl întâlnise, în țară, în Franța și Italia. Chiar și în biblioteca închisorii din incinta mânăstirii Mărgineni (Prahova), ctitorie
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
prima redactare a câtorva descrieri, printre care pasajul despre lupta de pe câmpia Keresztes a lui Geafar-Pașa cu armia creștină, condusă de arhiducele Maximilian. Importantă este intervenția editorului, când completează titlul lui Mircea cel Bătrân, pe care îl transcrie după hrisovul adus de Fotino, deoarece, Nicolae Bălcescu uită să-l mai treacă, deși își propusese a-l cita. Cu acest fel de intervenție, munca editorului egalează cu o cercetare științifică. Cu o deosebită siguranță, Andrei Rusu reproduce după A. Papiu-Ilarian, Tesauru de
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
de Excelență în Arta Animației, Brîndușa Zaița-Silvestru, Dorina Tănăsescu, un eminent dascăl, sînt doar cîteva dintre personalitățile cu marcă națională și internațională. Prima promoție de artiști păpușari și marionetiști, absolvenți ai Universității teatrale și cinematografice din București după 1990, a adus un suflu nou, un alt stil, noi ambiții și motivații pe scena Teatrului Țăndărică, unde majoritatea dintre ei și-a găsit un loc deschis creației. Mihaela Tonița Iordache, fostul director al Teatrului, și Călin Mocanu, actualul manager, au stimulat și
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
festivaluri internaționale. Spectacolul-emblemă, totuși, în acești doisprezece ani care au trecut din 1990 rămîne Adunarea păsărilor a lui Cristian Pepino. Premiera cu Dragostea celor trei portocale are foarte mult spirit ludic și, așa cum spuneam la început, o lumină specială care aduce un ton optimist și nobil spectacolului. Am rîs de la început și pînă la sfîrșit, timp de o oră, am gustat din plin gag-urile și spumoasele apariții ale personajelor, ritmul alert al construcției și structurării poveștii, priceperea și expresivitatea păpușarilor
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
a constituit și în ce condiții, care i-au fost punctele de program, cine a condus-o în diferite epoci, cum a supraviețuit în perioadele de mare cumpănă pentru țară (cele două războaie mondiale). Lucrarea lui Teodor Vârgolici, perfect documentată, aduce răspunsuri clare în toate aceste privințe. Din ce i-a furnizat presa vremii, din cercetarea corespondenței unor scriitori și a unor jurnale datând din interval, ca și din cercetarea altor documente (petiții, dări de seamă ale ședințelor, rapoarte privind cheltuielile
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
în aceleași medii, între ce s-a întâmplat cândva la Societatea Scriitorilor Români și ce se întâmplă acum în organizația succesoare acesteia, care este Uniunea Scriitorilor. De aceea am și spus că este instructivă istoria lui Vârgolici, căci ne poartă, aducându-ne sub priviri aceste aspecte, spre anumite concluzii. Una ar fi aceea că există în viața literară, în viața literaturii, mai bine zis, dincolo de toate rupturile, elemente de continuitate. La unele dintre acestea mă voi referi ceva mai jos. Dar
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
momentele principale ale istoriei S.S.R., astfel cum le proiectează, pe ecranul propriu, lucrarea lui Teodor Vârgolici. Au fost mai întâi, în primăvara lui 1908, câteva întruniri pregătitoare, din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif, Dimitrie Anghel, Cincinat Pavelescu, ultimul aducând cu el de la Paris statutele după care funcționa La Société des Gens de Lettres, înființată la 28 aprilie 1838. Inițiatorii români au căzut de acord ca adunarea de constituire a S.S.R. să aibă loc în 28 aprilie 1908, o înscriere
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
devină ceea ce trebuie, într-adevăr, o întovărășire pentru ocrotirea intereselor profesionale ale scriitorilor". Istoria S.S.R., în cei patruzeci de ani, va înregistra o sumă de șocuri, de zguduiri, în urma contactelor inevitabile cu cealaltă istorie, cu Istoria. Astfel, primul război mondial aduce refugiul, aduce morții pe front și răniții, un contingent impresionant de victime dintre scriitori, aduce, îndată după război, procesul scriitorilor "colaboraționiști" (Slavici, Arghezi), condamnați la o detenție totuși neefectuată până la capăt (cinci ani), grațiați în cele din urmă de Regele
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
trebuie, într-adevăr, o întovărășire pentru ocrotirea intereselor profesionale ale scriitorilor". Istoria S.S.R., în cei patruzeci de ani, va înregistra o sumă de șocuri, de zguduiri, în urma contactelor inevitabile cu cealaltă istorie, cu Istoria. Astfel, primul război mondial aduce refugiul, aduce morții pe front și răniții, un contingent impresionant de victime dintre scriitori, aduce, îndată după război, procesul scriitorilor "colaboraționiști" (Slavici, Arghezi), condamnați la o detenție totuși neefectuată până la capăt (cinci ani), grațiați în cele din urmă de Regele Ferdinand. Sunt
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
în cei patruzeci de ani, va înregistra o sumă de șocuri, de zguduiri, în urma contactelor inevitabile cu cealaltă istorie, cu Istoria. Astfel, primul război mondial aduce refugiul, aduce morții pe front și răniții, un contingent impresionant de victime dintre scriitori, aduce, îndată după război, procesul scriitorilor "colaboraționiști" (Slavici, Arghezi), condamnați la o detenție totuși neefectuată până la capăt (cinci ani), grațiați în cele din urmă de Regele Ferdinand. Sunt apoi șocurile resimțite de S.S.R. de pe urma conflictelor interne, a luptelor dintre grupări, a
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
un bilet alăturat scriind Iubitului meu etern. Eternitate care nu durase decât o săptămână, până după revelion când individul o părăsise. Cusurul de bază al Mariei era că atrăgea ca un magnet neșansele. Mă întreb ce ghinion aveam să-i aduc eu dacă între noi s-ar fi stabilit o legătură mai trainică. Ea căzuse în mrejele tipului cu mănușile, înainte de apariția lui Andrei, când el, un băiat frumos și deștept, italienist de forță, îi spusese, constatând imediat spiritualitatea ei: Tu
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
efort se ajunge la un consens. Aceasta este o eroare care a făcut ca multe țări să dea mână liberă tiranilor, o slăbiciune pe care ulterior au plătit-o scump și au regretat-o îndelung. - Credeți că tiranii trebuie judecați, aduși în fața instanțelor, sau iertați, prin prisma unui punct de vedere religios? - Nu, nu e vorba de un punct de vedere religios. Eu cred că mai curând moral și civic. Cred că dictatura este răul absolut al unei societăți, că daunele
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
R.B.: Nu doresc să accept faptul că ar fi posibil să fie ultima d-voastră carte. După toată tinerețea de spirit pe care o aveți și toată vioiciunea gustului și a sensibilității excludem această ipoteză. Desigur, nu știm ce ne aduce ziua de mîine, dar ceea ce simt eu acuma cînd stăm de vorbă, este că nu are voie să fie ultima carte... Dar ce vă gîndiți să tălmăciți încă în română pentru cititorii din țară, pentru că sunteți nu numai o autoare
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
lucru ciudat, în Furia: punctul slab al filmului devine, paradoxal, și performanța lui! Punctul slab ar fi acela că dramaturgia lui pare să opereze cu momente "primite de-a gata", deja-văzute în multe alte filme... Ai senzația că ți se aduce aminte, ca "din alte filme", ce e aceea o mafie, o evadare, o urmărire, o crimă, sau două, sau trei... Iar performanța regizorului (coscenarist) e tocmai de a scăpa, în aceste condiții, de atingerea șablonului, și de a-i imprima
Alți tineri furioși by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14502_a_15827]
-
-o până în 1940 și donațiile acordate școlilor; revenirea la situația de la 1918, când "sub ocupația românească" toți trebuiau să vorbească românește; administrația va deveni românească; populația este prevenită de faptul că atunci când România va intra în NATO și își va aduce aminte că pe acest teritoriu (adică "pe teritoriul Ucrainei") locuiesc și cetățeni români, NATO -- apărându-și partenerii vor interveni cu bombe. Articolul se încheie cu o întrebare retorică "Spre asta ne împinge România?" Tot aici este publicată Adresarea partidelor politice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
10 al Apostrofului și într-un recent număr din revista 22. La doi ani de la șocanta dispariție a lui L. Ulici, LUCEAFĂRUL (nr. 41) publică mai multe evocări. Tot acolo, dl Al. George răspunde acuzațiilor pe care i le-a adus un cunoscut disident român aflat în străinătate. Ca de obicei, dl George pretinde oponentului său precizie a informației și acuratețe a formulării. Naiv, ca de obicei, dl George. Tocmai aceste însușiri lipsesc oponentului său ocazional. A apărut numărul 4 pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
pe unii dintre cei care s-au dus în Piața Revoluției pentru a fi de față la discursul președintelui american. Mergeau unii în coloană și cam ploua, dar erau încîntați că vor fi acolo. Nu contest că destui au fost aduși, chipurile, cu convocatorul, dar la o asemenea vizită și după un asemenea eveniment cum a fost invitația adresată României la Praga, cine a fost mai cîștigat? Cei care au putut intra în Piață grație convocatorului sau cei care au rămas
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
că debutul literar a fost În 1996 cu volumul Zidire În cer. Deși până la apariția volumului am colaborat/publicat grupaje În diverse reviste. Primele poezii au fost publicate În revista liceului și aici aș dori să fac o mică paranteză, aducând pe această cale mulțumiri primei mele profesoare de literatură - Dna prof. Elena Rânceanu. Dumneaei mi-a deschis acest minunat univers al cărților și dragostea pentru ele. „Nemuritorii” - Ce a Însemnat revista Nemuritorii pentru tine? - Revista Nemuritorii a fost tot o
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
anume retuș mărturisit al datelor cunoscute, rod al impulsului idealizator al vîrstei, ea avea o natură maniheistă. Împărțea lumea învrăjbită, printr-o elementară manieră, în "buni" și "răi". Cei "răi" erau, indiscutabil, naziștii, "realmente dezumanizați, într-adevăr capabili de-a aduce la îndeplinire cele mai cumplite bestialități, nu numai cu sînge rece și cu conștiința sigură de sine a autoproclamatei lor superiorități "ariene", ci chiar și cu aceea de a-și fi îndeplinit în felul acesta datoria". Dar cei "buni"? Prin
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
subtexte personale. Citez, spre comparație: "...primul pas ce trebuie făcut aspirând la nivelurile cele mai aerisite popularității, este să penetrați o gașcă '80'90. Fiecare revistă literară se sprijină pe o gașcă. în gașcă se bea. Voi încercați prin a aduce de băut. (....) din rețeta cărora (textele debutanților, n.n.) să nu lipsească sub nici o formă cuvintele: intertextualitate, sincretism, Patapievici, sacralitatea elementarului, postmodern, turnul de fildeș, oximoron (....) Ei și acum să te ții. Pentru că în orice poveste cu Scufița Roșie (asta sunteți
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
tot parcursul un lung monolog, discursul este conceput ca un dialog cu fiica de cincisprezece ani, aflată pe masa de operație cu un traumatism cranian, urmare a unui accident. Tatăl, Timoteo, chirurg ilustru chiar în spitalul unde ambulanța i-a adus copila, incapabil de data aceasta să pună mîna pe bisturiu, rămîne pe tot parcursul lungii, incertei operații într-o încăpere alăturată, lăsîndu-se disecat de propria-i conștiință, acum cînd ar face orice pact cu cerul, cu vii și morții, doar
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
celor care i-au însoțit existența, părinții, soția, fiica, iubita, colegii din personalul medical, cunoscuți ocazional, față de care el s-a comportat mai ales ca marele absent. Fără mistere, romanul poate intriga totuși prin insolitul situației, care i-ar putea aduce autoarei reproșul de lipsă de autenticitate: o viață și o conștiință răvășite nu de o femeie care să dorească și să aibă prin ce să le concureze pe celelalte din viața lui Timoteo, ci dimpotrivă. Există însă un pasaj care
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]