79,378 matches
-
a fost dat cum ni s-au dat sferele și muzica lor pe care n-o putem auzi nu pentru noi este foamea hipnotică, oarbă nu pentru noi valul ce spală același țărm din veac nu e săgeata oprită în aer, care-a uitat cine a trimis-o ca să nu ajungă. Acest lucru nu ne-a fost dat pentru starea pe loc ci pentru mișcare, pentru venirea purtătorului de torță și plecare. Deplinătatea privită cu ochii deschiși iluminarea tiparului ce s-
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
zbor, multă poftă de viață îți trebuie Ca să pui în cuvinte tot ce prisosește de la masa de seară, Să împarți adevărurile și cu cîinii, oscioare pe care firișoarele de viață Stau ca viermii care se visează fluturi. Cu limba pe aer scria Cîntecul pe care oamenii îl așteptau ca pe-o împărtășanie: Doamne, cît de bine era pe atunci: Brutarul cocea pîine; Croitorul făcea haine pe măsură; Pantofarul făcea pantofi care zburau vrăjiți; Grădinarul planta tufe de flori ale căror lujeri
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
Lari Mari Pe Dante, un mic bronz, îl am pe-un scrin, De vreun pătrar de veac, sub foi de laur, Primit în dar, bust. Iar într-un raft țin Le Rime di Petrarca, alt tezaur. Pot să-mi iau aere de florentin, După orașul editurii faur, Opt-sute-nouă-ș-unu anul. Și-n Conclav, cum, nalt! Ca-ntre veneți un maur. Voi instala și-o Vita nuova-n față. Brusc Laura, lin Beatrice - vor, O rază, prinde, azi întâia oară. Cu care nu știam
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
Emil Brumaru Roua te-ngaimă, fluturii te scurma Cu áripile lor fără de urma În aerul supus blînd lui Hristos - Ademenit de-amurguri, rece-n zori Spuziți, crud ciuruit de curcubeie. Clipă mea crește numai dusă-n zbor Dulce-ntre sînii lăcomi de femeie? Tu, care-mi ești făptura coaptă-n mura Și sîngerezi întruna de-
Nu poți să fii decît în ce-i frumos? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6840_a_8165]
-
tulpini de iederă moartă. Roase de lepră fațade, se fărîmă arabescurile îi refuză soarelui frunțile brăzdate de griji; geamuri negre își ațintesc privirea într-un interior dezgolit, neantul. Uite-acolo o față de om, rînjește-n barbă, mîna împunge c-un deget aerul. Pe pereți graffiti ne arată drumul spre plajă: un marinar orb cu trei însemne bărbătești: primul, piciorul de lemn, al doilea, ghioaga policarului drept, al treilea, ca 'ntr-o oglindă întoarsă pe frunte îi e pus. În iarba uscată moțăie un
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
în mine, acum, cînd scriu. În adînc. Prăbușit. Ajuns la fundul sacului. La fundul ochilor. De după care stă memoria. Materia vîscoasă, cenușie. Creierul. Un bebeluș rebel. Scuip viața. Viața sare din mine sub formă de mucusuri. Viața se aruncă în aer și cade pe pămînt. Trăiesc expectorînd. Mai mult expectorînd. Aruncînd sputa ca pe o dejecție a existenței. Cînd sînt trist, obosit, mă gîndesc la femeile parizience. Stilate. Așa, avînd aceeași eleganță ca și fraza lui Celine, preferatul meu.Aceeași debordanță
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
nebunește să alerg, o-ho!, pe acolo. Îmi place, ce mai! Și ea, Olga, e în fața mea. Mă zgîndără, mă ațîță. Are un baticuț înflorat. Un bariș. Pe care și l-a scos de pe cap. Și și-a rătăcit, prin aer, zulufii. Și i-a răsfirat. Este un bariș roș-albastru. Bariș spunem noi, aici, în Moldova. Și tot la fel de bine, dacă ar fi o bucată de sine stătătoare, s-ar putea intitula BARIȘUL ROȘU. Bariș vine din rusește. Înseamnă ceva ca
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
Zamolxe și interzisese, într-un moment de rătăcire, cultura viței de vie. Relațiile cu vecinii, care importau masiv din vinul dacic, se răciseră pînă la incidente de graniță. Prefectul roman își instalase acolo un fel de palat de justiție în aer liber și judeca pricinile de patru ori pe lună. Nu avea multe de judecat, de regulă băștinașii nu recurgeau la arbitrajul lui pentru că era străin. Dreptul dacic nu avea nici o legătură cu dreptul roman și nici cu noțiunea de dreptate
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
când uiți că zidul ești tot tu. Râd (în câteva luni voi muri, am făcut donația, m-au medaliat) - și-ndată cresc pomii, păsările vin să-mi stropească obrajii cu polen. Dacă împing, un pic mai tare doar, palmele-n aer, să mă apăr de aripi și zimți, prind fără voie, un fruct, un pește, din marea de belșug. Zbor în lumina Este un copil calm, veghind de sus o piramidă, înăuntrul ei, coridoare negre, apoi o sală mare și un
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
cum resimțeai fericirea alunecând pe zăpada sticloasă, amator dar hotărât să revii iarnă de iarnă am un tablou de la mama într-una din camere cu un peisaj de la Balcic și de câte ori ridic ochii spre el te văd la plajă inspirând aerul fierbinte și briza mării Citind jurnalul tău mă speriasem de imaginea ta despre femei superficiale, crude, ingrate, împărțindu-și timpul cu greu între soți și amanți, nu te apreciază, nu te iubesc, dar joacă în piesele tale de teatru ani
Mihai (lui Mihai Sebastian) by Fevronia Novac () [Corola-journal/Imaginative/7012_a_8337]
-
peste mine exercițiu al morții 5. liniște se aude ceva ce nu se vede moartea ne moare și ne naște chiar acum 6. urcam cu muntele înspre al nouălea cer din lumea care freamătă sub negură un soare rece de aer neorbitor tăia respirația 7. între noi noapte sexul pândește de aproape un veac omul trăind între lumea de jos și lumea de sus jos satul fremătând între bătăi sex beție perpetuare și grijile mărunte făcute în silă sus vârful muntelui
Între ceruri by Ioan Matiuț () [Corola-journal/Imaginative/6784_a_8109]
-
dreptul să iubim. Fiindcă știm: repede trecătoare e febra, Mirarea, durerea, rușinea... Nesfîrșită, nesfîrșită oboseala. Oboseala de după dragoste. În care uiți, ești uitat. În care din tine nu mai rămîne decît un abur Care se destramă, încet. Nici o urmă în aer, pe masă, pe covor, în piele. Nici o urmă pe cearceafurile proaspăt spălate. Doar oboseala. Nesfîrșită. Oboseala. O duminică liniștită Ea îmi tăia creierul în felii subțiri, subțiri. Cuțitul era bine ascuțit, purta mănuși transparente De plastic. Nu se mînjise de
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
bine ascuțit, purta mănuși transparente De plastic. Nu se mînjise de sînge Aproape deloc. E-o bună gospodină. Nu face Nimic de mîntuială. Eu zăceam sub chiuvetă, cu capul băgat Pe jumătate-n găleata de gunoi. Pe geam Intra un aer proaspăt, gîngurit de păsărele. Ea era îmbrăcată în rochia ei vișinie, C-un decolteu mai mult decît generos. A-ntins, frumos, feliile pe-o farfurie de Jena, Le-a acoperit cu staniol Și le-a băgat în congelator. S-a-mpiedicat De
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
decolora încet în zare. Gîfîiam, transpiram, dar nu reușeam Să înaintez. "Bum, bum, bum, bum!" se lovea inima, ca o minge De pereți. Luminoase și calde, Umede coapsele ei mă strîngeau. După dragoste Și, dintr-o dată, pasărea a înghețat în aer. Lucrătorii s-au prăbușit. Conductele s-au acoperit de rugină. Doar fumul negru. Casele negre. Și iarba. Neagră. Orbitele vineții. Noi treceam grăbiți. În capsule. Doar o ușoară mîzgă. Pe sex, După dragoste. Roșu în iarbă În iarbă, roșie carne
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
așteptat S-a întîmplat. Ce am visat E roșu, aici, în iarbă. Ninive Sexul meu intrînd, prietenos, În sexul tău. Mirosul pielii tale, de copil, Albastrele vene pe tîmple, alunițele de pe gît, Buzele brusc înroșite, respirația accelerată, Respirația ta dragă: Aerul ieșind cald din plămînii tăi Și îmbrăcîndu-mă într-o boare subțire. Mai îndepărtată decît Ninive și Babilon, Mai inaccesibilă decît Ophir și Palmyra! Fără speranță, fără speranță, fără speranță. Fără speranță: mîna ta-n mîna mea, ochii tăi Privindu-mă
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
obosit, nici strălucind de promisiunea Unei dinastii blonde, cu ochii albaștri. Nu va intra niciodată, căci mai departe Ești ca Ninive și Babilon, ca Fou-Tzien și Cartagena, Ca Tenohtitlan și Samara, ca Ophir și ultima Thule, Mai departe ești decît aerul ce mă înconjoară, Decît sîngele care-mi bate în tîmple, Decît mîna fără nici o putere, decît sexul meu Care nici măcar nu mai poate să viseze la tine. Am calculat totul. Am cumpărat. O bucată de timp. Un loc. Sunete și
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
Am uitat. Am vrut să trag un picior în ușă, S-o sparg. Să dau un cap în oglinda din hol. Desigur, nu am făcut nimic. Am închis Doar ușa, cu grijă, când am ieșit Să dau o raită prin aerul înghețat de afară. (din volumul Regele dimineții, în curs de apariție la Editura Tracus Arte)
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
face parte din mine dar o copleșitoare stare mă face să uit de toate când o îmbrățișez pe Aila o nouă lume se deschide în fața lumii * un tren cu niște aripi mari mă îndepărtează de Aila e un fel de aer cu iz de mare în această încăpere suspendată desupra lumii și-n gustul mării Aila și-a făcut un culcuș numai al ei totul în jurul meu miroase a mare e ca și cum Aila și-ar fi pulverizat epiderma deschid fereastra și
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-journal/Imaginative/6946_a_8271]
-
nemuritori, ai iederei, prinseră să scârțâie din inimi întins, legănat. Pe de lăturile drumului îngust și neumblat, cânepa sălbatecă, buruienile de gura lupului și boziile prăfuite și crescute în devălmășie, se apucaseră să se învolbure, și ele, biciuind fără milă aerul. Luând dezmățul bălăriilor și al vântului în față, omul împungea cu ciomagul în țărână și trăgea decis să ajungă cât mai repede în adăpostul pădurii... Iar, când tocmai a dat să pătrundă pe sub bolta joasă și înfiorată a acesteia, și
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
Pe dinăuntru începuse să-l răscolească o mânie care se înăsprea grabnic, dând în clocot și care-i înfierbânta măruntaiele și-i încețoșa gândurile. Chibzuind, așa aprins, că nu avea cum să-l evite, Anghel Furcilă a tras cu sălbăticie aer în bojoci, și-a făcut curaj strângând din dinți și din câteva întinsori de pas, a ajuns piept în piept cu zmeul. Nici dihania n-a pregetat câtuși de puțin și, fără ocolișuri, fasoane și fumuri de-alea de-ale
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
mai aștepta la nimic și începuse să creadă că i-a sunat ceasul de pe urmă, a apărut de aiurea îngerul de copil albastru, despuiat, făcut de Egreta, fata lui Cercel Caraenache, cu vântul turbat. Băiețelul năstrușnic mâna val vârtej, prin aer, un stol de ulii ca niște suveici de foc, iar pe drumul subțire dintre vii și pădure, o turmă de bursuci albi, precum un tăvălug. La un gungurit de-al lui ca de guguștiuc, ulii s-au năpustit asupra zmeului
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
și cu totul de aur, care scânteia, în bătaia lunii, uimitor. La puțin timp după asta, unii se jurau pe ochii din cap, că în salturile sale, el se mai folosea și de o pereche de aripi albastre. Acestea învăpăiau aerul neclintit al înserării cu un nimb transparent în spatele său și nu la toți le era dat să le vadă. Alții, cu privirea mai ageră, susțineau cu înfocare una și mai și, că pe sub țoale, pe trupul lui, zăriseră unduindu-se
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
Maria-Gabriela Constantin Nu Știa câtă vreme să fi trecut de când privea absent picăturile de ploaie prelingându-se încet pe suprafața netedă de sticlă. Afară parcul spitalului avea ceva cenușiu deși seara era plăcută, cu aerul încurajator al începutului de primăvară, dulce ca o promisiune, cu o lumină neobișnuit de limpede, copacii decupându-se puternic de parcă ar fi fost un colaj. În rest, verde. Mai stătu așa o vreme, apoi desprinzâdu-și anevoie privirea de la fereastră, cercetă
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
Se putea ridica dar n-o țineau picioarele. - Va trebui să plecăm, spuse Andi într-o seară la cină. El știa bine că transportul pe cale aeriană e periculos, doar chiar el le tălmăcise cu o zi în urmă, căci presiunea aerului îi putea provoca hemoragie craniană, iar cu mașina era prea departe. - Nu mai avem bani să rămânem, continuă soțul și starea ei poate stagna săptămâni întregi, de fapt luni la rând! Mă tem să nu-mi pierd slujba, iar copiii
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
ianuarie 2009) Ritual (zimbru) într-o zi voi fi mai devreme într-o zi voi fi doar sicriu: trenul meu pe rotilele sale geme să iasă din timpul târziu e o zi cât o voce - tu cât ai consumat din aerul vecernic ce ți s-a dat? dați-mi o poștă un timbru să-mi apăs pe el încruntata copită de zimbru! (13 mai 2008) Ritual (terezii) o timpi pierduți o timpi târzii mă-nghesuiți mereu pe terezii îmi cântăriți și
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]