10,866 matches
-
trădat"), iar un coleg care a formulat o critică la adresa altuia nu trebuie să mai apară vreodată în preajma aceluia. Viața culturală și socială sînt tratate într-un mod extrem de rudimentar, tribal, care exclude orice divergență de opinii (reducînd-o la termenii afectivi extremi: apărare, trădare, distrugere etc.). Cititorul obișnuit - flatat pe tot parcursul textului, prin ironii apăsate la adresa unui filosof care practică "elitismul" și se opune "muritorilor de rând" - poate să nu știe care sînt practicile editoriale curente. În schimb, tonul peremptoriu
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
subtile provocări ale contemporaneității. Formele arhaice se convertesc subit în repere ale unei surprinzătoare avangarde, clasicismul se instalează confortabil în forme de lut sau în lemnul cioplit sumar, barocul se revarsă din împletitura de nuiele, romantismul se naște din coloratura afectivă a obiectelor, iar țipătul expresionist poate fi perceput, aproape la fiecare pas, solidar deopotrivă cu forma și cu tonul cromatic. Dar dincolo de această simultaneitate transistorică și postideologică, dincolo de generozitatea unei priviri ample și atotcuprinzătoare, Max Dumitraș are un parcurs personal
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
calității, gata să bifeze în tabele numărul de insuccese. Avem o carte bine scrisă, o poezie departe de a fi ipocrită, un joc desfășurat după coduri proaspete, o succesiune de dialoguri aproape interactive, un spirit ludic și patern, o maturitate afectivă întru totul ardelenească. Mai crede cineva în falimentul lui Ianuș ca marcă înregistrată? Poate doar cei care visează pe ascuns la deființarea peste noapte a clubului Rapid.
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
obține efectul diplomatic dorit. Kevin MacDonald a reușit să proiecteze asupra acestui personaj scos în prim plan o suită de probleme, a reușit să facă acest lucru prin intermediul unui moderator occidental, urmărind felul în care relația strict profesională sau cea afectivă, de prietenie, sunt denaturate, malformate. Naivitatea devotatului medic, întruchipează întrucîtva semicecitatea occidentalului, dar și o doză periculoasă de idealism și prostie. Nu în mod diferit a fost privită "democrația" sovietică, democra-ție cauționată de Marea Britanie, America și Franța, astfel încît țările
Un copil al secolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9856_a_11181]
-
trăit probabil cei mai frumoși ani din viața mea, pe când eram lector la Universitatea din București și apoi conferențiar la Universitatea din Cluj (1970-2). Acolo și atunci am cunoscut intelectuali, profesori, poeți și scriitori care m-au marcat pe plan afectiv. Într-un fel, m-am maturizat prin cultura română. Pe de altă parte, este vorba de o provocare: promovarea unei culturi care nu a pătruns foarte mult în mediul cultural italian, în bună măsură necunoscută. Ideea era de a merge
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
mediul în care se află. Există așadar o prostie ce vine din suflet. În cazul voinței, e vorba de dorințe și motivații pe care nimeni nu le mai poate ține în frîu. Este cazul impulsivității, cînd între declanșarea unui impuls afectiv și gestul la care trimite el nu se mai interpune răgazul deliberării conștiente, caz în care acționezi automat sub presiunea directă a unei dorințe irepresibile. Sau e cazul compulsiilor, cînd deși ai stat să reflectezi asupra unei dorințe, frămîntîndu-te sub
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
nici nu-și schimbă felul de a privi. Chiar dacă părăsește spațiul sacralității, el rămîne cumva în mitul exemplarității, ceea ce dovedește o mare capacitate de admirație care, în ultimă instanță, nu este decît un semn al prospețimii privirii și al candorii afective. Don Quijote, Mozart și Salieri, Picasso, Luchian, dar și Personaj venețian, Dansatoare, Bărbat cu papagal, Bărbat cu broască țestoasă etc., deși ies din categoria divinului, se înscriu în aceeași galerie de chipuri unice, de existențe ireductibile, pentru care nu este necesară
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
după pierderea fiului și a nepotului, datorită frustrării obsesive de a nu avea un urmaș de sînge, care, în migră-rile-i onirice, trebuia să-i egaleze gloria. Pe de altă parte, el refuză cu cerbicie să se mai angajeze în plan afectiv, atunci cînd Giovanni, tînărul lui colaborator - copistul din titlu - convins, nu în absența unor indicii, că îi este fiu natural, îi cere să-l recunoască, fie și doar între patru ochi. Situația este paradoxală, dar consună cu omul (nu doar
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
decît numele pe care îl dăm neputinței noastre de a ne lepăda de trecut, compozitorii conceptualiști nu sînt (încă?) în măsură să ne dezvrăjească universul sonor, să ne priveze de virtualitatea minunilor ori să ne răpească speranța în nemurirea trăirilor afective. în fața necruțătoarelor grafuri, textelor literare, filosofice sau științifice, formulelor și schemelor abstracte, melomanul tresare oarecum înspăimîntat ca înaintea unor dogme aride și dure. Pe de o parte le recunoaște valabilitatea și corectitudinea. Pe de altă parte refuză să le accepte
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
cu atît neîncrederea pe care o stîrnești e mai încăpățînată. De ce se întîmplă așa nu e greu de înțeles. E ceva care sperie în patetismul debordant al ideilor fixe, probabil o lipsă de măsură care face ca dozajul dintre fondul afectiv cu care îți hrănești convingerile și expresia pe care ajung ele să le capete înclină balanța spre elocința dură a misionarilor politici. Impresia aceasta o au toți, mai puțin purtătorul tonului excesiv. El trăiește cu iluzia că ardoarea patimei sale
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
aceasta o au toți, mai puțin purtătorul tonului excesiv. El trăiește cu iluzia că ardoarea patimei sale se va transmite spontan în sufletul cititorului la simpla lectură a cuvintelor sale, printr-un fel de contagiune directă în urma căreia excesul său afectiv îl va molipsi spontan pe cititor. În realitate, regula după care emoția se transmite prin scris nu coincide cu cea din lumea actorilor. Acolo nu poți emoționa decît dacă tu însuți ești emoționat. E vorba de acea emoție pe care
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
o capeți prin autosugestie și pe care apoi o transmiți direct, prin joc actoricesc, spectatorilor. Cu alte cuvinte, te încarci cu o emoție pe care după aceea o descarci asupra spectatorilor. Totul se petrece din aproape în aproape, prin propagare afectivă. În scris, procedeul acesta dă greș, și asta pentru că naște un ton radical al cărui efect e pe cît de previzibil, pe atît de diferit: nu numai că cititorul nu se încarcă cu emoția ta, dar ajunge să simtă o
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
aproape impecabilă, o biobibliografie bine documentată și un amplu studiu introductiv, blindat cu armătură conceptuală din câmpul psihanalizei. El argumentează convingător și cu o anumită pedanterie magisterială că, în lipsa reperului patern, "copilul riscă să fie inundat de angoasa morții. Fondul afectiv al vieții lui Leonid Dimov a fost marcat tocmai de o asemenea persistentă melancolie metafizică, independentă și rezistentă la micile și marile întâmplări ale vieții" (p. 25); "bunica, mama, mai apoi iubita sunt figurile protectoare externe prin care copilul, dar
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
atât de lungă. În fond cea modernă începe abia pe la 1840. Hai mai bine să spunem totuși că este vorba de o istorie personală a literaturii, de acele cărți de mare însemnătate subiectivă, care pot fi apărate oricând cu argumente afective. îmi închipui că pentru dumneavoastră ar fi, poate, interesant cum ajunge istoria literaturii la unul cu profesia mea. Fiind os de moldovean, născut la Iași, e ușor de înțeles că în familie erau prețuiți grozav Sadoveanu, Ionel Teodoreanu și, nu
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
Dovadă că poți să te alegi și de la televizor cu câte ceva. Dânșii făceau distincție între legătura profesor-elev și cea de maestru-discipol. În cea din urmă transferul de cunoaștere se face printr-un mecanism mai subtil și extrem de eficient: prin legătura afectivă. La urma urmei este și aceasta o formă de iubire, nu-i așa? Și fiindcă veni vorba, nu pot trece mai departe fără să spun că profesorul Setlacec este un mare iubitor de literatură. A citit foarte mult, cu pasiune
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
sunt acționale, comportamentale și se focalizează pe rezolvarea problemelor de viață și educaționale manifestate și acuzate de către subiectul educațional. Pentru a fi în mod real operaționale este util să le clasificăm potrivit criteriilor Școlii de la Chicago în :obiective cognitive;obiective afective;obiective psihomotorii;obiective volitiv-caracteriale. Obiectivele cognitive ale consilierii - adoptând schema lui B.Bloom sunt : cunoașterea de către subiectul educațional a propriei personalități în relație cu situațiile sale de viață; conștientizarea evenimentelor din viața subiectului educațional; -conceptualizarea sau formularea „problemei educaționale” în
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
personalității proprii și a situațiilor sale de viață; -sinteza și sistematizarea evenimentelor semnificative din viața consiliatului într-un întreg, cu o anumită configurație asumată; -evaluarea corectă a „problemelor sale de viață” evitând supraevaluarea sau subevaluarea, evaluarea consecințelor propriei activități; Obiectivele afective trăirea echilibrată a situațiilor de viață educațională atât ca intensitate afectivă cât și ca valoare predominant pozitivă a trăirilor; autenticitatea trăirilor subiectului educațional, manifestarea acestor trăiri așa cum sunt ele și asumarea lor; prezentificarea sau învățarea modalității de a trăi „aici
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
evenimentelor semnificative din viața consiliatului într-un întreg, cu o anumită configurație asumată; -evaluarea corectă a „problemelor sale de viață” evitând supraevaluarea sau subevaluarea, evaluarea consecințelor propriei activități; Obiectivele afective trăirea echilibrată a situațiilor de viață educațională atât ca intensitate afectivă cât și ca valoare predominant pozitivă a trăirilor; autenticitatea trăirilor subiectului educațional, manifestarea acestor trăiri așa cum sunt ele și asumarea lor; prezentificarea sau învățarea modalității de a trăi „aici și acum” în prezent a subiectului educațional; deconflictualizarea internă ca bază
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
sexul opus;profesiunea;odihna, relaxarea;prieteni, amici; Etapele consilierii educaționale: 1. Întîlnirea 2. Clarificarea 3. Reflectarea 4. Confruntarea sau rezolvarea problemei 1. Întîlnirea Clientul (elevul/studentul) împovărat de problematica sa nerezolvată se adresează consilierului într-o stare de: confuzie, ambivalență afectivă, „ceață psihologică”, neîncredere, disconfort psihic, nemulțumire, etc. Ca urmare, obiectivele primei ședințe de consiliere constau în crearea unei „atmosfere” diferite față de încărcătura psihologică anterioară a clientului. 2. Clarificarea Clarificarea are ea însăți mai multe subetape: identificarea problemei;formularea ei; stabilirea
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
Clarificarea are ea însăți mai multe subetape: identificarea problemei;formularea ei; stabilirea cauzelor problemei;descrierea consecințelor prezente și viitoare ale problemei; explicarea relației specifice problemăclient mediu. 3. Reflectarea Reflectarea în consiliere constă în exprimarea de către consilier a stărilor cognitive și afective ale subiectului educațional, în cuvinte, într-un limbaj comun, pentru a-l ajuta să conștientizeze și să-și „calibreze” stările. De xemplu „Se pare că te simți...”, „Cu alte cuvinte te simți...”, „Ceea ce simți tu cu adevărat este........”. 4. Confruntarea
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
predominant psiho - pedagogic. Optimismul pedagogic Consilierul pornește în demersurile sale de la nivelul maxim al optimismului pedagogic ajungând în procesul consilierii și în relația directă cu consiliatul la nivelul optim al acestui principiu. Increderea reciprocă Încrederea reciprocă are o structură predominant afectivă fiind cea care creează climatul optim de acțiune a influențelor modelatoare ale consilierii. Încrederea reciprocă, dar mai ales încrederea subiectului consilierii în consilier derivă din viziunea umanistă (Maslow, Rogers, Egan) mai veche sau mai nouă, care creează și asigură climatul
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
C. Rogers „ a fi empatic înseamnă a percepe cadrul intern de referință al altuia cu toate componentele sale emoționale „ca și cum” ai fi cealaltă persoană, dar fără a pierde condiția de „ca și cum”. S. Marcus subliniază structura complexă a empatiei, nu numai afectivă ca în simpatie ci și cognitivă. Același autor explică mecanismul psihologic al empatiei prin intermediul a trei condiții: condiția externă - prezența unui model extern de comportament - condiția internă și cea mai importantă care se referă la : sensibilitatea pentru trăiri emoționale, o
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
în simpatie ci și cognitivă. Același autor explică mecanismul psihologic al empatiei prin intermediul a trei condiții: condiția externă - prezența unui model extern de comportament - condiția internă și cea mai importantă care se referă la : sensibilitatea pentru trăiri emoționale, o viață afectivă bogată și suplă, experiență emoțională, posibilități evocatoare și imaginative care asigură integrarea stărilor altora, dorința de a comunica, un contact viu cu propria viață emoțională. Cea de-a treia condiție fundamentală pentru comportamentul empatic este credința în convenție. În comportamentul
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
de măiestria consilierului. Dar acesta nu-și poate valorifica toate valențele sale dacă subiectul nu este el „însuși” în raport cu sine, cu consilierul și cu situațiile de viață. Subiectul consilierii educaționale poate fi „el însuși” dacă se respectă condițiile stabilite (climat afectiv, încredere, optimism) pe care le-am prezentat. Tranzacția Procesul de tranzacție sau negociere pentru a fi eficient trebuie să îndeplinească anumite condiții: inițiativa subiectului (atunci când subiectul vine singur la consilier și nu este trimis); receptivitatea profesională a consilierului; clarificarea de
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
acestuia. Interpretarea în consilierea educațională are un caracter predominant rațional, conștient, centrându-se pe problemele educaționale actuale și pe modalitățile de rezolvare a lor ca mecanisme de anticipare a unor soluții viitoare. I.6.4 Principii specifice consilierii educaționale Susținerea afectivă Ca urmare a problemelor sale existențiale și educaționale subiectul se simte frustrat în ceea ce privește necesitățile și interesele sale și solicită ajutorul unui specialist. El așteaptă în mod conștient sau nu de la acesta în primul rând o susținere afectivă . Crearea treptată a
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]