55,287 matches
-
proverb se dau toate variantele cunoscute, și înțelesurile lor, că a citat fraze din autori cunoscuți, a dat originea unor proverbe, raportează lucrarea la ceea ce exista în literatura de specialitate europeană, comparația fiind favorabilă Proverbelor românilor: "Pe cât știm noi, putem afirma că nici o țară nu posedă o lucrare atât de completă asupra proverbelor locale. Vestita colecție a lui Wander este o adunare și ea de ziceri fără nici o explicație; a lui Haller studiază destul de complect vreo 200-300 de proverbe; tot astfel
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
în genere, toate dau pur și simplu proverbe fără nici un fel de explicație." Atrage atenția și asupra importanței lingvistice a colecției și conchide că ea va fi "remâitoare" (adică va rămâne). Revenind cu un alt articol (în 1899, nr. 11), afirmă importanța lucrării pentru cunoașterea psihologiei și caracterului poporului român, interesul lucrării fiind în această privință "capital". Concluzia articolului: "Dl. Zanne a întreprins o adevărată operă de ciclop și nu avem destule cuvinte pentru a-i arăta aprobarea și admirațiunea noastră
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
seria recenziilor propriu-zise, o amintim pe acea a lui G. Ibrăileanu, din Viața românească (1908, nr. 2), despre ediția populară abreviată apărută în 1907, la Socec. După ce observă că un defect important al colecției mari este amestecul proverbelor cu idiotismele, afirmă că ea "este una din cele mai bune, poate cea mai bună colecție de literatură populară românească." "Folosul cel mare ce-l poate trage un om cult din cunoașterea proverbelor, este îmbogățirea stilului cu formule scurte, cuprinzătoare, pregnante și sugestive
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
publică un fragment semnificativ cu diverse note informative semnate "Bucureșteanu" sau nesemnate. Adevărul este că notele informative ale personajului din Orgolii aveau mai mult umor, dar nici cele ale Bucureșteanului nu sînt de lepădat. De exemplu: " Dr. Buzura continuă să afirme că românii sînt cu toții niște lași. Cei mai combativi și revoltați dintre ei, se îmblînzesc repede atunci cînd li se încredințează un post gras' ș...ț Dr. Buzura a declarat că el nu se teme de închisoare, deoarece în închisoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
dacă n-aș crede în dreptul meu de a spune ce cred. Deci toată admirația pentru Dinescu"), în mod oarecum surprinzător nu se arată favorabil ideii implicării scriitorilor în contestarea directă a regimului comunist. Scrie autorul Orgolii-lor: "Nu vreau să mă afirm decît ca scriitor, cu produsul muncii mele literare. În clipa în care aș scrie în presa de aici un protest, mi-ar fi traduse cărțile, aș circula mai ușor, fără greutățile materiale pe care le am, aș fi o persoană
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
imaginează turbioane cromatice, un fel de corpuri cerești în expansiune sau în implozie, adică universuri dinamice privite în perspectivă expresionistă, fie că cioplește brut forme oarecum arhaice sau poliseasă, brâncușian, esențe pure pînă cînd lumina se încorporează materiei pentru a afirma pricipiul și a nega substanța, fie că bricolează mici obiecte utilitare, de la cutiuțe pentru tutun, la suporturi pentru pipe și lămpi vag antropomorfe după cele mai explicite ritmuri ale sensibilității art nouveau, Mattis Teutsch se implică la fel de profund în realitatea
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
turbionare, amestec de impulsivitate expresionistă și delicate efuziuni lirice, din anii douzeci, singura componentă stilistică aptă pentru o resuscitare formală într-o perspectivă afirmativă și eroică este aceea a constructivismului din anii treizeci. De aici se alimentează direct și se afirmă cu o enormă stăpînire de sine, și programul teoretic, dar și ampla demonstrație practică a Realismului constructiv. III. și lumile paralele După o pauză semnificativă,de aproximativ zece ani, timp în care se întoarce, pe jumătate ingenuu, pe jumătate savant
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
de alta în cea, fie și subliminală, a materialismului dialectic și istoric care a constituit vreme îndelungată uniforma obligatorie a minții și a discursului nostru. Dacă în fostele țări comuniste marxism-leninismul e măcar formal depreciat, nu același lucru se poate afirma despre unele, deloc neglijabile, medii occidentale, unde i se acordă încă bizare onoruri. Astfel un Daniel Dubuisson consideră oportun a veșteji "idealismul", susținînd că filosfiiile acestuia, de la Platon la Heidegger, s-ar fi pus totdeauna în slujba regimurilor tiranice, faptul
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
o cantitate mare de informație pentru a o reproduce apoi, teatral, în fața studenților". Să se fi înșelat atît de tare M. Eliade atunci cînd scria că prin filosofia lui Nae Ionescu noi am devenit "contemporanii Europei"? Sau Noica atunci cînd afirma că același "avea lucruri mai bune de scris decît aproape toți gînditorii din sud-estul european"? Sau cînd susținea că Nae Ionescu depășea elementara "înțelepciune", id est "înfundătura filosofică" a modului românesc curent de-a face filosofie, aflîndu-se alături de Blaga pe
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
asemenea lecturi sunt extrem de productive. Mai întâi, ea revelează o nouă față a scriitorului, aceea de poet al realului (sau, mai exact, al "realiilor"), preocupat de captarea (nu de transfigurarea!) existenței prin cuvânt. "Ce ni se pare caracteristic la Blaga - afirmă V. Fanache - e că el produce aceste imagini ș"chipurile", n.n.ț cu o mereu prezentă conștiință a limitei, evitând tendința de a se iluziona". Poezia lui Blaga marchează astfel - pentru a parafraza o sintagmă dragă criticului - "ruptura de utopia
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
și își are exigențele proprii. Ea pretinde vreo duzină de discipline, din care dumneata dispui doar de una. Pe celelalte, în schimb, le posed eu!" La care Țuculescu a exclamat: "Ce te face să fii așa de sigur de ceea ce afirmi?! Voi criticii n-aveți antene, nu știți ce înseamnă calitatea unui raport de ton sau de culoare, pentru că n-ați mânuit niciodată penelul. Vorbiți despre fenomene pe care nu le cunoașteți și cărora le rămâneți exteriori. Ceea ce faceți e simplă
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
dintr-acelea care le plac redactorilordin presa mică, fie scripti, fie video. Dovadă că "sistemul" se află sub control - sub controlul sfintei indiferențe generale românești. Bineînțeles că, generalizând, exagerez, și că, exagerând, induc impresia că nu am dreptate în ceea ce afirm ori vreau să afirm. Totuși, exagerarea mea are o justificare reală, iar această justificare este presiunea din sâmburele de adevăr subiectiv, polemic, al celor pe care am tot vrut să le spun, dar până acum le-am tot tăcut, nu
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
plac redactorilordin presa mică, fie scripti, fie video. Dovadă că "sistemul" se află sub control - sub controlul sfintei indiferențe generale românești. Bineînțeles că, generalizând, exagerez, și că, exagerând, induc impresia că nu am dreptate în ceea ce afirm ori vreau să afirm. Totuși, exagerarea mea are o justificare reală, iar această justificare este presiunea din sâmburele de adevăr subiectiv, polemic, al celor pe care am tot vrut să le spun, dar până acum le-am tot tăcut, nu pentru că aș fi crezut
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
Alexandra Olivotto Te prinzi sau nu? Dacă da, în ciuda faptului că nu cunoști miza rămășagului, du-te să vezi Iubește-mă, dacă poți. Deși s-au găsit mulți care să afirme că e imposibil să iubești personajele acestui film. Fiindcă sunt egoiste, antisociale, arogante" Dar oare cum ar arăta Romeo și Julieta în zilele noastre? Ambele cupluri se sinucid din dragoste, și totuși motivațiile diferă substanțial: eroii shakespearieni preferă moartea despărțirii
Un pariu pe două vieți by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12515_a_13840]
-
cu transcrierea unui pamflet anti-Camil decupat dintr-un ziar; 1938 e reprezentat doar de o dedicație foarte măgulitoare a Cellei Serghi, iar finalul aparține unor însemnări răzlețe, cam 15 pagini, din anii 1939-1940. Cu această diagramă în față, nu putem afirma că asistăm la desfășurarea unei vocații a jurnalului și a mărturisirilor. Poetul, dramaturgul și prozatorul își dezvăluie foarte puțin procesul de creație. Mai bine se văd, pe anumite porțiuni, publicistul și filosoful. Camil Petrescu scrie jurnal în silă - ceea ce e
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
structura Dvs. contemplativă să trăiască 30 de ani într-un kibuț? Cu toată admirația mea pentru activitatea kibuțurilor, nu vă pot localiza în gregaritatea lor. A pornit cumva dintr-un ideal fourierist al tînărului Amos Oz? A.O.: Cum am afirmat într-un răspuns anterior, opțiunea de a fi singur și posibilitatea de izolare sînt aplicabile oriunde și oricînd. Chiar și într-un gulag un om poate hotărî în ce măsură vrea să fie singur sau împreună cu ceilalți. Pentru mine, kibuțul a însemnat
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
realitate și în nici un caz realitatea integrală, în sine, a partiturii respective. Și cum realitatea partiturii are mai multe fețe (corespunzătoare mai multor circumstanțe: modale, temporale, spațiale), se pare că, după caz, aplicăm o interpretare sau alta, fără a putea afirma în principiu că o interpretare este mai adevărată (mai valoroasă) decît alta. Esențial este ca aceste interpretări să nu fie contradictorii, ci complementare. Votînd pentru o teorie a restituirilor complementare, logica interpretării sonore pătrunde (ca și logica formală a lui
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]
-
mult la faptul că Hristos a trecut printr-o suferință mai gravă și mai profundă decât oricare alta pe care o vom suporta-o noi vreodată. Compasiunea, compătimirea este unul din răspunsurile divine la suferința omului. Sfântul Apostol Pavel o afirmă în 1 Substantivul compassiō, ōnis = suferință comună; adjectivul compassibilis = care împărtășește suferința altuia; cf. Gheorghe Guțu, Dicționar Latin-Român, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Humanitas, București, 2003, p. 243. 2 În limba greacă veche, cuvântul συμπάσχω are înțelesul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
lipsa revistelor. A cerut să fie restituite. Aș fi putut să tac chitic. De ce să mă dau de gol? Totuși le-am scos din servietă. Cinste tardivă? Nevoia de a mă pedepsi? Se spune: după faptă și răsplată. Din experiență afirm că nu-i chiar așa. Pentru că, peste un ceas, Augustin Buzura, care se uita tot timpul la mine, mă studia... M.I.: Nu vă cunoașteați? B.E.: Nu. Era prima oară când îl vedeam. Așadar, în pauza ce-a urmat, Augustin Buzura
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
alogeni" dobândesc atribute pe care în cel din 2 august nu-l au, arată doar mizeria morală în care un om de inteligența d-lui Severin poate coborî. Dac-ar fi un bărbat adevărat, fostul vice-prim-ministru ar trebui să-și afirme răspicat convingerile: în marasmul în care s-a prăbușit dragul său partid, P.S.D., probabil că se încearcă și variante de captare a unui electorat care până acum nu se prea omora după iliesceni: și anume, naționaliștii. Or, pentru asta, era
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
de... calificabil: xenofobie și rasism), iar apoi a încercat să arunce încă o găleată de lături asupra celor oripilați de ideile sale. Apărarea d-lui Severin e surprinzător de slabă, mai ales din partea unui avocat. Ea e chiar penibilă. A afirma că toți cei care s-au arătat revoltați de unghiul în care înțelege să-l atace pe Traian Băsescu sunt fie manipulați, fie, pur și simplu, în solda președintelui e, în cel mai bun caz, o mârlănie. A persista în
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
Guernica" nu mă prea impresionează, taurii lui îmi sunt indiferenți, chipurile sale văzute din profil, cu ochiul privit din față, ca la vechii egipteni, nu îmi spun mare lucru. Asta e - ce să-mi fac?" Nu același lucru îl pot afirma despre Dali; ceasurile lui moi mi se par superbe; Salvador, deși a jucat toată viața niște farse grotești, era țicnit de-a binelea. Știați că micul David picta cu sârg fondurile multor tablouri ale tatălui său, pentru că pe pictor îl
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
pentru șocul produs în mentalul colectiv de gândirea einsteiniană, și ea ține tot de istoria culturală. Deși aparține temporal modernității, teoria relativității anunță lumea postmodernă nu numai prin conținutul său, ci și prin modul în care o știință ,tare" (fizica) afirmă trei postulate specifice acesteia din urmă: totul e relativ; nu există o realitate esențială; mijloacele ,clasice" ale cunoașterii s-au epuizat. Fără nici o îndoială, nu numai că Albert Einstein este cel mai popular om de știință din toate timpurile, dar
2005 - Anul Mondial al Fizicii - "St. Francis Einstein of the Daffodils" by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11441_a_12766]
-
că Egiptul e în America Centrală. O domnișoară nu știe nici un oraș din Franța în afară de Paris, pentru că a călătorit direct acolo cu autocarul..." sau "O candidată nu știe cine cu cine s-a bătut în al doilea război mondial. O alta afirmă că Războiul Rece s-a dus între Kennedy și Churchill pe de o parte și Japonia pe de altă parte.") îl conduc la două observații: "Primul lucru care m-a frapat la acești tineri e că, literalmente, mulți dintre ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
înainte de născocirea telefonului mobil". Situația dezastruoasă e rezultatul unei educații care nu are nici un fel de angajare morală și a pierdut simțul realității: "Din bani publici, cetățenii finanțează un sistem care produce, pe scară industrială, ceva mai rău decît ignoranța" - afirmă Cătălin Avramescu. l Cristian Preda, decan al Facultății de Științe Politice, propune, pentru a cunoaște adevăratele rădăcini ale răului din învățămînt, o anchetă de amploare, cu un chestionar la care elevii și profesorii să răspundă anonim: "Ce învață și de unde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]