1,817 matches
-
lansarea unui nou brand axat pe valori, precum tradiție și excelentă, pasiune și seriozitate, diferența și responsabilitate, promovarea unui profil general și calitatea produselor (carne în carcasa și tranșată, ouă și praf de ouă, salamuri crude uscate, preparate fierte și afumate, produse tratate termic și semipreparate din carne și vegetale, conserve din carne) 2005-2006 "Le-a comunicat ..." Responsabilul social strategia Agricolă: consolidarea brandului campaniile " Sigur pe gustul tău" și "Biosecurizat" (o acțiune de responsabilitate socială în timpul crizei gripei aviare) 2006 "A
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
usucă de supărare ca balega de căldură, în mijlocul drumului. Ca un gentleman subțire ce se află, domnu’ cu șubleru’ sare de obicei în apărarea celor mai reacționare lichele care au existat prin politica românească, așa ca de exemplu, fosta scrumbie afumată numită Corneliu Coposu. Pe un asemenea prof. dr. am reușit odată să-l scot din Zen, cu o remarcă, zic eu de bună credință. A sărit ca ars. Cum îți permiți, musiu? Dar cine ești dumneata, ca să-mi spui mie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
popor demn, că doar pe timpul său steagul nostru flutura liber laolaltă cu drapelele lumii. Sper ca odată și odată să le vină și românilor mintea la cap, și în loc să ridice statui unor paparude ca nelegiuitul de Coposu, acea scrumbie afumată plină de fiere și venin, ce a propovăduit doar distrugerea și pierzania țării noastre, să ridicăm cuvenitele statui unor mari patrioți români cum au fost mareșalul Antonescu și nu în ultimul rând marelui patriot și ctitor român Nicolaie Ceaușescu, un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fum, un fel de zeamă cu spumă urâtă la vedere, la miros și culoare; cu o linguroaie din lemn, o bătrână pe jumătate goală, pe jumătate învelită în petice; uscată, zbârcită, în gură numai cu doi colți negri, tociți și afumați, amesteca conținutul care bolborosea și se umfla permanent, gata să dea pe dinafară. Ce fierbea acolo bătrâna aceea? l-a întrebat pe Grigore a doua zi. Bătrâna este străbunica mea și e cea mai pricepută doftoroaie din întreaga șatră: vindecă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bibliografice: Neculai N. Maftei, Constantin GH. Radu, ,, Fii ai comunei Dănești, jud. Vaslui, 1981“; TRIST DAR ADEVĂRAT... Tata, sculându-se de dimineață ca de obicei, după ce a ascultat știrile la galenă, a mâncat prune afumate la lozniță cu nucă tot afumată, cu turte coapte pe plită făcute de mine în ajun, adică de cu seară. Aluatul era făcut cu drojdie pe care o strânsesem în toamnă de pe butoaie în timp cât fierbea vinul și spuma de tescovină amestecată cu tărâța de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de disciplina respectivă, care le provoacă repulsie și teamă. În învățare, un eșec generează un alt eșec, după cum progresele realizate se constituie în premise pentru alte reușite. MOBILURILE ÎNVĂȚĂRII Era iarnă. O lampă de cinci focuri cu petrol, cu sticla afumată, pâlpâia gata, gata să-și dea duhul. În încăperea joasă, neîncăpătoare, toate cele opt persoane care alcătuiau familia se adunaseră la căldură și, așteptând să-și potolească foamea, mai schimbau o vorbă și plănuiau treburile pentru a doua zi. Mie
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
2); fier (2); friptă (2); grasă (2); grăsime (2); gust (2); lapte (2); legume (2); masă (2); miel (2); moarte (2); pîine (2); prînz (2); proteină (2); rece (2); sarmale (2); shaorma (2); tigaie (2); vegetarian (2); vițel (2); abator; afumată; alarme; alimentație; alimente; aripă; aripi; bătută; blanch; boală; borș; bou; bucată; caiet; cal; cancer; canibalism; capră; cartofi; cașcaval; ceafă de porc; la ceaun; cîrnaț; cîrnați; coaptă; Crăciun; cuptor; cuțit; delicioasă; deliciu; dezgust; dietă; fermă; fibre; ființă; fin; forță; fragedă; frigider
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
natură(2); nou(2); ocupat(2); oriunde(2); pajiște (2); place(2); potrivit (2); priveliște (2); regiune(2); relaxare(2); special(2); stai(2); ședere (2); șezut (2); uscat(2); veci(2); verde(2); acum; adăpost; adresă, spațiu; adunare; aer; afumat; ales; ani; apartenență; asfalt; așezămînt; atragere; autobuz; banal; bar; bloc; Bucovina; București; bucurie; cale; călduros; cămin; centru; checkin; cimitir; cinema; cîmpie; clamă; clasă; clădire; Cluj; codru; comun... ha; coordonată; coordonate; cort; cuib; cunoscut; de cunoștințe; curiozitate; deal; decor; deosebit; deschis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
șalău (4); biban (3); Brăila (3); caras (3); carp (3); coadă (3); crud (3); Dunăre (3); fosfor (3); hrană (3); iute (3); înoată (3); înotător (3); înotătoare (3); mic (3); mut (3); proaspăt (3); saramură (3); știucă (3); aer (2); afumat (2); în apă (2); de aur (2); banc (2); bani (2); de (2); delfin (2); delicios (2); gust (2); homar (2); împuțit (2); înghețat (2); liber (2); lunecos (2); miroase (2); mujdei (2); Omega 3 (2); poftă (2); post (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); iaurt (2); imaculat (2); imediat (2); limpede (2); mere (2); natural (2); nealterat (2); neînceput (2); nouă (2); ou (2); perfect (2); pufos (2); răcoritor (2); revigorant (2); salată (2); suc (2); tînăr (2); aburind; acum făcut; adevărat; aerisit; afumat; aliment; apa; de astăzi; bebe; bio; brînză; ceva bun; bunătate; bunătăți; de calitate; castravete; cașcaval; cărți; ceapă; cină; colac; cred; cules; curînd; demult; detergent; dimineața; dorință; dulce; duș; expira; față; fericit; firav; fragil; freș; frumusețe; gingășie; haină; haine; harnic; iarbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vlagă; fără voință (1); 768/246/82/164/0 slănină: porc(147); grăsime(117); mîncare (77); șuncă(56); ceapă(50); gras(48); grasă(29); carne(24); untură(13); usturoi(10); foame (9); bună(7); Crăciun(7); sărată(7); albă(6); afumată(5); bun(5); grăsimi(5); grețos(5); hrană(5); pîine(5); Ardeal(4); brînză(4); cu ceapă(4); purcel(4); sare(4); animal(3); greață(3); gros(3); gustoasă(3); gustos(3); neplăcere(3); bucată(2); clisă(2); colesterol(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
început să alerge ca nebunul prin casă și să strige că în sfârșit am ajuns o bucătăreasă grozavă. În seara aceea recompensa a fost delicioasă: întâia și a doua oară parcă am făcut dragoste cu un Superman (unul un pic afumat, nu prea mai putea să zboare drept), apoi a înnobilat programul de sex cu niște yummy-yummy (la vremea aceea era o premieră pentru mine, văzusem așa ceva doar prin filme). A doua zi nici măcar n-a clipit când i-am spus
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Cît pestește apa sub punte, atîta să pestească pruncul sau prunca.“ Legătura cu broaște pisate pusă la pîntece e bună de facere ușoară. Femeia care nu mănîncă carne de porc în zilele Crăciunului, nici în ale Paștelui naște ușor. Limbă afumată e bună de facere ușoară. Femeia îngreunată se pune cu pîntecele, ușor, pe sulul de la urmă, cînd se taie o pînză, ca să nască ușor. Femeia însărcinată să nu descalțe pe nimeni, nici să nu tragă cioarecii* cuiva, că apoi nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i fleac pe lîngă jungla celor cu bani, a celor care aveau puterea, prin carne, într-o perioadă în care nu exista, practic, carne pe piață, iar omul de rînd stătea la cozi, de la trei noaptea, la "adidași" și coaste afumate! N-am mai trecut prin Piața Domenii, alte trei luni. De-atunci, să tot fie vreo douăzeci de ani, nu mai știu ce s-a întîmplat cu acel critic literar promițător, eșuat într-un măcelar cu contract determinat. Un poet
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
atmosfera cețoasă înăbușă totul, în față apar priveliști fantomatice și poetul pare strivit sub apăsarea unei lumi egoiste, mercantile. În unele poeme răbufnesc ploile dătătoare de nervi, în altele căldurile toride descompun cadavrele. Noaptea este neagră și udă, cu felinare afumate și triste, cu crâșme insalubre, cu ziduri inundate: Și-auzi tușind o tuse-n sec, amară - / Prin ziduri vechi ce stau în dărîmare" (Sonet). Într-un asemenea oraș, poetul proletar este "un monstru" și reacția lui poate fi înțeleasă din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
excepție, de o nedezmințită învestitură senzorială: încăpătorul "dulap obscur", ce se dovedește "dulap sacru" (va fi înlocuit, undeva, cu Fragedul cufăr "de mărimea obișnuită a odăilor mele strâmte, joase", burdușit cu "perne umplute cu puf de gâscă, șaluri de lână afumată, perdele rupte, rufării intime, feminine, mototolite delicat"), "tăvi trântite, gingașe și moi,/ Cu clopoței gălăgioși la gene/ Și degete prelinse din oloi", "linguri cristaline,/ Pâlnii de somn, pipere pătimașe,/ Cuțite ce ucid prin limpezime,/ Ibrice-adânci cu falnice panașe". Sau ființele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
semnificare jucat de constelațiile semantice 11, ne propunem să urmărim ceea ce vom numi constelații intratextuale. Este vorba despre serii intratextuale care interferează și care se structurează fundamentându-se pe cel puțin două nuclee intratextuale. Vom vedea cum, de pildă, murii afumați și ferestrele mari, dar neluminoase configurează o astfel de constelație intratextuală. Și pentru intratextualitate, ca pentru toate raporturile stabilite în text, unitatea de bază va fi oferită de lexem (cuvânt, adică; unitate lexicală), chiar semantem. Ne referim la repetarea intratextuală
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
binare sau ternare, juxtapunere vs joncțiune etc. Sensul de desfășurare a procesului de constituire a semnificației artistice se prezintă ca rezultantă a două sau mai multe niveluri mecanismul intratextual urmează și nuanțează procesul complex al semnificării. (S1a) Între acești muri afumați (s.n.) plini de mirosul tutunului, de trăncănirea jucătorilor de domino și de cadențata bătaie a unui orologiu de lemn, ardeau lămpi somnoroase răspândind dungi de galbenă lumină prin aerul apăsat (Eminescu: 2011, II, 35). Ca și în situația câmpurilor semantice
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
structură frastică sau transfrastică, dar și periferia joacă rolul ei (ca într-o teorie a secundarului, nu poți ajunge în centru, dacă nu știi să depășești marginile). Astfel, inclusiv în secvența mai sus citată, se remarcă prezența nuceului intratextual muri afumați, dar și circumferința (constelației intratextuale) desenată de unități lexico-semantice precum orologiu, lampă/lumină, galben, care, la rândul lor, vor deschide ori doar se vor lega de alte constelații intratextuale. Revenim la hipotextul extras din nuvela Sărmanul Dionis. Aspectul pereților nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
componentă din plan semantic: drama confruntării lumină-întuneric (Irimia: 2012, 197). Dacă reputatul eminescolog și specialist în stilistică urmărea în poezie jocul umbrei, între lumină și întuneric, sugestii furnizate de statistică pentru proza antumă (și plecând de la adjectivul de proveniență participială afumați), propunem ca hotare ale parcursului nostru neculorile. Frecvența lor absolută (numărul de apariții în text) în operele epice publicate oferă un raport favorabil pentru alb: alb/negru 79/55. Diferența dintre frecvențele absolute ale lui alb și negru în Sărmanul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
negru în Sărmanul Dionis este numai de la 39 la 34, ceea ce deja induce oarecare tensiune. Albul pare să domine, deși nu detașat; totuși, se pot identifica în discursul prozastic unități lexico-semantice care potențează nu atât întunecarea, cât lipsa de limpezime (afumat, obscur). Datorită Dicționarului Poetic Eminescian. Concordanțele prozei antume, identificăm termeni pe care i-am numi prezențe lexicale exclusive, a căror cartografiere duce la imaginea nodurilor semantice din țesătura textului (dacă ne putem permite pleonasmul). Este vorba despre cuvinte care apar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lexicale exclusive, a căror cartografiere duce la imaginea nodurilor semantice din țesătura textului (dacă ne putem permite pleonasmul). Este vorba despre cuvinte care apar exclusiv în unul din cele patru texte supuse analizei statistic-informatice12. De exemplu, vocabule precum obscur sau afumat găsim numai în Sărmanul Dionis. Vom parcurge câmpul lexical exclusiv marcat de cuvintele care apar numai în nuvela Sărmanul Dionis, stabilind un index. Intenția acestui demers are legătură cu ideea de a profila orizontul de așteptare în care se articulează
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în acest punct al succesiunii hipertextelor, impresia cromatică se asociază ideii de vechime prin doi termeni diferiți (întunecos și painjinit), spre deosebire de hipotextul inițial, care descria cafeneaua, în care culoarea și vechimea erau ipostaziate paradigmatic de una și aceeași sintagmă (muri afumați) : (S1c)/(S2a)/(S3a) Casa lui de pustnic, un colț întunecos și painjinit (s.n.) din arhiva unei cancelarii, ..."13 (Eminescu: 2011, II, 35). Seria secvențelor intratextuale (1) care descriu ziduri acum aproape negre, cândva albe (așa cum lumina ce trece prin ferestrele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mari; camera este cvasi-goală; numai cărți dorminde; pereții sunt negri, de această dată, de ploaie; spectrul cromatic se înviorează aparent cu verde, dar nu pentru a colora un pastel optimist de primăvară: (S1d)...un portret al lui Dibici-Zabalkanski atârnat în afumatul părete (s.n.) (Eminescu: 2011, 36). (S1e) Ușile toate erau deschise. El intră într-o cameră naltă, spațioasă și goală. Pereții erau negri (s.n.) de șiroaiele de ploaie ce cugeau prin pod și un mucegai verde se prinsese de var; cercevelele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
37). (S1f) Luna își vărsa lumina ei fantastică prin ferestrele mari (s.n.) albind podelele de păreau unse cu cridă; păreții posomorâți (s.n.) aveau, pe unde ajungea lumina lunei, două cuadrate mari argintoase..." (Eminescu: 2011, II, 37). (S1g) Privea în păretele afumat (s.n.) la umbra sa proprie, mare și fantastică. Lampa fâlfâia lungă, ca și când ar fi vrut s-ajungă tavanul, iar umbra lui...ca o mreajă neagră cu nasul lungit,...(Eminescu: 2011, II, 48). Am plecat de la pereții afumați ai cafenelei, trecând
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]