1,915 matches
-
de carmin Spre-a nu mă confunda sau pierde De mine, Eu și Noi, de-acum... Și clești cu perii moi, contorte Mici cărăuși, roți de ferment, Au început să mă transporte - Un du-te vino spastic, lent, Să mă afunde în lichide Și să mă stoarcă... Eu, avid, Burete care se închide Când porii toți mi se deschid... Dar din eterul vremii sparte În visul meu lung cât un vers, Ai apărut Tu, de departe, Multiplu-Ți unic și revers
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
de-o chibzuiești Destinul ți-e sortit să-l împlinești Și restu-i numai vis și-alergătură. Învață ca sa râzi, tristeții să-i faci felul Nu o lăsa în suflet să-ți pătrundă De’o scapi o clipă, mai tare se afundă Ea știe-n viață să-și atingă țelul. Te scutură de ea ca și de-o boală, E-atât de scurtă viața și-i păcat Să o trăiești mereu într-un oftat, De ea de ești bolnav tu cată de
ALUNGĂ NORII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355441_a_356770]
-
înfrigurate ce străluceau în lumina rece a lunii care-i privighea tăcută din înaltul cerului și le lumina întinderea albă până spre lăstărișul de dincolo de șoseaStratul de zăpadă moale ca un spumant de baie îi ispitea chemându-i să-și afunde pașii în plapuma groasa, sclipitoare. Olga avu ideea de a iniția un joc cu bulgări mari ce se destrămau în mii de bulgărași luminoși și reci în contact cu crengile-nghețate. Cascadele scurte de râs ori exclamațiile lor copilărești se
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
sărutări cedându-i, parcă, din căldura ei și, mai ales, din dorința de a face dragoste. Încet, încet, sub palma ei dogoritoare, el a simțit cum crește, cum o atinge și-o dorește, cum o pătrunde mai apoi și se afundă, cu ochii-nchiși, într-o nouă dimensiune în care avea senzația că plutesc amândoi ușor, că aud muzica cerului și șoaptele pădurii care-și oglindea coroana-n apa limpede a râului ce se scurgea prin ei în unde calde și
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
Domnului Isus și a Bibliei? Astăzi multe servicii sunt de la 9:00 la 18:00. Copiii vin acasă de la scoala, găsesc casă pustie și goală, și atunci se simt singuri, triști și încurcați de lumea asta prea complicată. Drept urmare, se afunda în Internet, televizor, pornografie, relații dubioase. O bună parte dintre copii sunt distanți, rebeli, neadaptați, descurajați, în depresie și cu rezultate slabe la scoala. "URLA"DUPA RELAȚIA CU PĂRINȚII ȘI DUPĂ DRAGOSTE. Este normal să mergi la serviciu și să
5 ORE PE ZI CU FAMILIA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356603_a_357932]
-
aflăm că Muzeul, ca și cele trei festivaluri: al Păstrăvului, al Ouălor Încondeiate, al Tradițiilor și Obiceiurilor de Iarnă, au fost înființate din inițiativa fostului primar Gheorghe Tomoiagă, în anul 2007. Pe măsură ce înaintăm în sălile Muzeului avem impresia că ne afundăm într-o arhivă pe care ale cărei file sunt scrise ocupațiile de bază ale localității: țesutul, torsul, fierăritul, butinăritul, plutăritul, încondeiatul ouălor sau sunt imprimate chipuri de oameni care au marcat istoria acestei așezări. O sală găzduiește o expoziție de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Poeme > Pitoresc > CA UN PAING Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 608 din 30 august 2012 Toate Articolele Autorului Ca un paing urâtul se smulge de pe ață, iar eu îmi scriu poemul cu sânge și cu viață, tăișul se afundă în carnea încă vie, mișcare controlată, din suflet o fâșie se duce-n infinitul foșnind ca o hârtie, iar trupul se-nfioară, iar Dumnezeu privește, poetul-lumânare-ntr-o noapte se topește. Dansând cu cartea de citire, coboară tot mai în adâncuri, acolo latră
CA UN PAING de BORIS MEHR în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355229_a_356558]
-
neîntinat al geografiei noastre, vor modifica media de vârstă a poporului autohton? E clar că țara e atrăgătoare și pentru ei, în ciuda aparențelor deranjante, lipicioasă ca un bulz de noroi zemos, care-ți atrage irezistibil palma, tentând-o să-și afunde degetele în aluatul sortit să devină ancora cine știe cărei rădăcini viitoare. Pământ persistent, tenace, masă originară cu vino-ncoa'. În fond, când e să reducem totul la esențe, descoperim că nu ne deosebim unii de alții aproape de loc. Cleiul necoafat n-
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
Cu prăpăstii apetisante. Cu vârfuri oricând gata să-mi primească drept oaspete speranțele imprudente. Cu cărări întunecoase pe unde se poate ajunge, fără nicio problemă, în iadul aproapelui nostru. Și tot urc, de mai bine de jumătate de veac : mă afund în hățișul de stele somnambule! 52. TATĂ, ÎMI PARE RĂU, DAR AI GREȘIT ! Motto: "Ascultă,fiul meu, învățătura tatălui tău și nu lepăda îndrumările maicii tale!" (Pilde 1,8) Am ezitat destul de mult până să m-apuc să scriu aceste
DEŞERTUL DE CATIFEA (50-52) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346219_a_347548]
-
pierd în perspectiva corpului reverberant, coboară tot mereu spre meleaguri neștiute, de la ochi la buze, apoi la gât și sâni, unde zăbovesc timp îndelungat, apoi își continuă mersul spre abdomen și ombilic, parcări predestinate iubirii... aceleași degete de pianist se afundă, tremurând, între coapsele înfierbântate de soare și de baladă ca să poposească între buzele inferioare, rozalii, care de multe ori se dovedesc superioare, contrar poziției lor, și aleargă, nu mai stau, către tunelurile abisale, căptușite cu mușchi extrem de fini, calzi și
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
Unii din ei colaborând cu Securitatea au schimbat destine, au ruinat familii, beneficiind de avantaje.S-au vândut pe doi arginți.Nicolae Iorga avea o vorbă:” Prostia e ca noroiul; cu cât se zbate cineva mai mult, cu atât se afundă mai adânc “. - Știu că Filila din Iași, sub îndrumarea Dvs., are o realizare excepțională: un dicționar enciclopedic ce ajunge acum la al 48-lea volum, semnat de dl Toni Dârțu. Este evident că la Ligă se lucrează. Vă văd și
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
blând prin ramuri, Mângâie privirile ca altădată, Sclipind, vibrând maiestos ca niște flamuri... Îi pictează fața (dulce-ndemânare) Păsările ondulând un cântec pe cer. Este -totul- o continuă schimbare... Mă cauți, mă găsești într-un ascuns ungher! Plutim sau ne afundăm în primăvară?! Tresaltă pe-alocuri numai armonie! Picurate, cuvintele ne-nfioară... O, cum stăruie, prin vreme,-o mărturie! Referință Bibliografică: SĂMÂNȚĂ DE DOR / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1930, Anul VI, 13 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SĂMÂNŢĂ DE DOR de LIA RUSE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368954_a_370283]
-
goală, câmpurile de maci, apoi, au îmbrăcat haină de lună și-n parlament sunt marii vârcolaci, voi mari actori, o bieți actori, ce v-ați uitat și rolul în valiză, și când să luați cuvântul ca simpli muritori v-ați afundat de tot cu țara în criză, analfabeți la coasă, voi parlamentari cu patru clase scrise pe o hârtie, în loc să fiți ai țării plugari voi sunteți pe pământ, dizenterie. Referință Bibliografică: voi bieți actori / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VOI BIEŢI ACTORI de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369103_a_370432]
-
2016 Toate Articolele Autorului iubitul meu e luna mai am lăsat culorile florilor să te îmbie spre ochii delectați de parfum te-am invitat să murim alături să ne invadeze iarba fluturilor și stoluri de migratoare oare dacă ne vom afunda în țărâna de tămâie ne va fi bine? până atunci am să număr pe degete crepusculare vremi icoane de alte poteci de trecispre sălcii să îmi salvez a doua iubire Referință Bibliografică: PROMENADA 8 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN
PROMENADA 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369953_a_371282]
-
vreau să zbor spre nori! Tine-mi Doamne gândurile în cupe, Si nu le dă la trecători! Tine-mi Doamne clipele eterne, Si mangaie-ma,când vreau să plâng! Tine-ma de mână Doamne, Că nici azi să nu mă afund! Tine-mi Doamne cantul meu pe buze, Căci vreau să te slăvesc! Tine-mi Doamne versul în penița Ca să scriu tot ce gândesc. Referință Bibliografica: Ruga / Carmen Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV, 02 octombrie 2014
RUGA de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369467_a_370796]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CE SIMPLU...AI PLECAT Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului CE SIMPLU...AI PLECAT Ce simplu ai plecat de lângă mine! N-ai tresărit privindu-mi chipul afundat în noapte? În palida-mi odihnă, auzeam o lină melodie plutind sub geana râului de dor. Mă uit blând în amintire, ce simplu ai plecat de lângă mine, netulburat de groaznica-mi singurătate și de vidul care-mi zace-n palmă
CE SIMPLU...AI PLECAT de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369511_a_370840]
-
și plângerea faptelor nedemne ale fiecăruia dintre noi, spre a nu le mai face. Botezătorul primea pe cel care dorea această pocăință, la malul unui râu numit Iordan. Cel care dorea să se pocăiască mergea astfel acolo iar Ioan îl afunda în apă pe doritor pentru o curățire rituală spre o înnoire spirituală. Se spune însă despre acest Ioan că de fapt el propovăduia și pregătea calea altcuiva, cu mult mai înțelept și mai sfânt decât el, care urma să boteze
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
Autorului Ce bine-ar fi să treacă vara cu trena ei cât galbenă cât roșă să mă cufund cu trena ei de slove nu în în mătasea -broaștei ci în glossă și-apoi să chem iubiții lângă mine să mă afund în doruri de fiori să chem în zbor un stol de fluturi și să ne treacă frica de ..furori... -știi surata mea fecioară că ziua mea e veșnicia ....seara ei ...de ceară... Referință Bibliografică: PĂTRATE CURATE CU FIORI FURORI / Florica
PĂTRATE CURATE CU FIORI FURORI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369548_a_370877]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > AMĂGIRI Autor: Magda Harabor Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului AMĂGIRI Spre mine mă deschid ca o floare. Mă ninge solemn cu amăgiri albastre. Pașii de tină i-am afundat în lumină, I-am ars cu un gând fugar. Diminețile mele se deschid în mii de petale Și cad, cad, peste mine, zăpezi nesfârșite, nelămurite. Și ce dacă geana zării s-a încruntat îmbufnată? Pe marginea sufletului i-am dat
AMĂGIRI de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370677_a_372006]
-
Lupeni, unde-i „cătănit“ / „modelat“ și adus în rândurile celor „rău de buni“ prin însușirea „generoaselor lecții de viață“ date de „minerul bătrân“, Letean («un bărbat de vreo cincizeci de ani, mărunțel și osos, cu părul alb-colilie și [cu] ochii afundați în orbite« - p. 43 -, «ce era de părere că se poate lucra chiar și cu flăcăi mai deocheați» - p. 44). Ținuta „grotescă“ a lui Costea Modrigan pare a sugera și posibil-minereasca-i „fruntășire“ / „liderită“ ca purtător de muncitorească / militară șapcă leninistă
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
toamnei, / Pufos, sub pași, de-acuma, curând va putrezi; / Din somn adânc de iarnă, nimic nu-l va trezi, / Nici gândurile blânde, sub pașii rari ai Doamnei...”. Reflecții încastrate în clip-uri iluzoriu peisagistice. „Nisipurile-s mișcătoare și fierbinți. Te-afunzi în deșert, pășind printre dune, / Ce te-atrag, de ajuns chiar să te minți / Că aluneci spre neant, clătinându-ți ființa, / Spre o lume, ce-ți poate răpune dorința / Și înșelătorul vis, ce-ți atrage pașii / Spre un țel neclar
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
semne de punctuație, cu sau fără rimă.” Iată câteva poeme reprezentative scrise de Mircea Trifu, stabilit in Italia la Arezzo. ÎN CEARTĂ CU DUMNEZEU Tu, dorule, să te grăbești, E în curând apusul lumii! Ai fruntea grea și- mbătrânești... Se-afundă pașii-n carnea humii. Tu leagă-i mâna c-un cuvânt, Iubitei mele-n fuga-i crudă, Coboar-o-aicea pe pământ, Căci nu vrea cerul să m-audă. Aici, să-i amintesc de tot. Să simtă dragostea-ncepută, Căci gura asta de
IUBIREA ÎNSEAMNĂ DURERE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370788_a_372117]
-
FIORUL ZILEI Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Sub cer spuzit de albe lampioane reci Se cuibăresc timide-n șoapte-ndurerate Umbre disperate pe lungile poteci, Sunetul pașilor s-a afundat în noapte. Soarele rătăcit a asfințit în pripă, Își arde inima în palid bob de jar, Se sprijină pe vîrf de munte înc-o clipă, Privirilor, ce îl petrec, vremelnic far. Pădurea pălește-n lumina ce moare, Orbite frunze ard în
FIORUL ZILEI de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369694_a_371023]
-
Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului M-am hotărât.Voi coborî din nori chiar dacă pașii-mi sunt șovăitori, pe trepte inefabile de ceață și dacă voi ajunge pe pământ să mă afund în codrii și să cânt, cu sufletul,pe naiul numit viață. M-am hotărât să nu mai rătăcesc decât bătând potecile-n firesc, uitând de lacrimi pentru totdeauna și abordând un zâmbet fericit să îmi continui mersul liniștit pe drumul
M-AM HOTĂRÂT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369748_a_371077]
-
a fost lepădat ca sistem de referință din mai toate structurile de conducere politică ale planetei. Așadar, învățătura noastră mântuitoare nu e vinovată în nici un fel de profunda criza financiară, economică și socială în care de abia începe să se afunde, global, umanitatea. Care criză (simplificând analiza) rezultă că, de fapt, este una a moralității pierdute. Căci, ne place sau nu, de aici a pornit totul: de la lăcomia fără margini, de la ideologia/psihoza consumeristă, de la amestecul deșănțat al valorilor, de la vicierea
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]