1,278 matches
-
trecut. Nu sunt filorus, dimpotrivă. Dar sunt pragmatic, dovadă că acum mă las pradă unui vis: România Mare... Să vedem Însă scenariul. Rusia a jinduit dintotdeauna Constantinopolul, dar mai abitir de când s’a numit „Strâmtori“. În paranteză, să lăudăm ochiul ager al grecilor care, În secolul VII Î.e.n. au fondat Bizanțul, căci nu erau atunci nici ruși, nici turci, nici „Europa“. Nu erau interese Nord-Sud: Rusia-restul lumii, nici Est-Vest: Asia-Europa... Dar, acei greci au implantat acest avanpost, protejat la rândul lui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gust și frumos. Se mândrea cu noi deoarece eram buni la carte și eram cuminți. Ea nu a făcut decât 6 clase, dar citea cursiv diferite rugăciuni și poezii; știa multe poezii. Citea zilnic acatistele Maicii Domnului. Avea o minte ageră și ne controla cu insistență temele. Se supăra când scriam de mântuială. Îi plăcea mult aritmetica și ne ajuta în rezolvarea unor probleme. A rămas pentru mine o enigmă faptul că mama putea rezolva unele probleme ale nepotului său. Cântau
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
drumul vieții unui nou născut. Din fuiorul soarelui, una toarce vreme nestătătoare, alta deapănă fire de lumină pentru un straniu vis, iar a treia taie anotimpuri fără alegerea culesului. Ursitoarele au fost bune cu el. I-au dăruit o minte ageră, putere de muncă, viziune adâncă, neastâmpăr în analiza viului, naturii, a lumii. Prima parte a copilăriei și-a petrecut-o pe meleagurile domoale ale văii Siretului. E posibil ca vecinătatea acestui râu să-i fi transmis ceva profund, ceva anume
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
învățământului particular i-a creat unele dezamăgiri. A fost ferm în analizele făcute și nu s-a lăsat corupt de mafia universitară. Imprejurările după trecerea la pensie le-a întâmpinat cu înțelegere și stoicism. Puterea de muncă și mintea sa ageră l-au mobilizat către noi proiecte, întâlniri științifice, conferințe. In aceste momente poate reflecta în liniște. Cei de lângă el îl înconjoară cu respect și admirație. L-am cunoscut și în momente de cumpănă când nori negri erau asupra-i. Nu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
se spun despre capitalism, Editura Polirom, Iași, 2011. Childe, V .G., De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967. Childe, V. G., Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966. Chirițescu, D. D.; Băbeanu, M., Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 2009. Chirițescu, D. D, "Răsplata fraierului", în Dilema Veche, anul XI, nr. 519, 23-29 ianuarie 2014. Chirițescu, D. D.; Vasilescu, M., Economia SUA, Editura "Academica Brâncuși", Tg-Jiu, 2011. Chombart de Lauwe, P. H., "Cultura și puterea", Editura Politică, București
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
stare normală a sistemului, o stare care se reproduce pe măsură ce fantele interne care deviază sau se opun se compensează reciproc, iar rezultanta lor nu poate devia sistemul". Vezi și D.D. Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 2009, p. 35. 979 Pentru o analiză completă, vezi Richard G. Lypsei, K. Alec Chrystal, Economia pozitivă, Editura Economică, București, 1999, pp. 857-861. 980 "Inflation is always end everywhere a monetary phenomen". Vezi și Victor Jinga, Moneda și problemele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
p. 41. 1007 Salariul real reprezintă puterea de cumpărare a salariului nominal. Se calculează ca raport între salariul nominal net și IPC. Sr = Sn/IPC * 100. Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura AGER, Tg-Jiu, 2009, p. 118. 1008 Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura AGER, Tg-Jiu, 1999, p. 117. 1009 John Kenneth Galbraith, Societatea perfectă, Editura Eurosong & Book, București, 1997, p. 33. 1010 Galbraith nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
și IPC. Sr = Sn/IPC * 100. Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura AGER, Tg-Jiu, 2009, p. 118. 1008 Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura AGER, Tg-Jiu, 1999, p. 117. 1009 John Kenneth Galbraith, Societatea perfectă, Editura Eurosong & Book, București, 1997, p. 33. 1010 Galbraith nu trebuie etichetat în grabă ca fiind un economist de orientare socialistă, mai stângistă, așa cum se întâmpla în școala pe care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
arată că "Ideea este că orice politică monetară produce efecte de redistribuire" (Vezi Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 62). 1015 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 121. 1016 www.mises.ro 1017 Ibidem, p. 5. 1018 Deschidem o discuție sumară despre proprietate în acest context în care Hoppe folosește termenul. Vom spune că există proprietatea asupra bunurilor și mărfurilor, proprietate asupra fabricilor, dar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
sminteală financiară, Editura Publica, București, 2012, pp. 302-303. 1024 Ibidem, p. 302. 1025 Paul Heyne, Modul economic de gândire, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991, p. 319. 1026 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 136. 1027 "Inflația este un dezechilibru economic ce se poate ivi cu tensiune, amploare și durată reduse și într-o economie socialistă... Teama că unele produse ar putea lipsi sau că prețurile s-ar putea urca, produce
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 11. 1032 Cornelia Petreanu, Niculae Petreanu, "Dezechilibrele monetare și riscurile inflaționiste", în Tribuna Economică, nr. 24/1991, p. 39. 1033 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 13. 1034 Ibidem. 1035 Constantin Ionete, Criza de sistem a economiei de comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, 1993, p. 87. 1036 Platon, Legile, Editura IRLI, București, 1995, p. 45. 1037 Este vorba despre un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
1040 Mircea Bulgaru, Dreptul de a mânca, Editura Economică, București, 1996, p. 51. 1041 Costin C. Kirițescu, Idei contemporane în acțiune, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 35. 1042 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 53. 1043 Elena Pelinescu și Mihaela Ionescu, în lucrarea "Definirea fenomenului inflaționist prin prisma teoriilor economice" (în volumul Inflația în România, Editura Expert, București, 2003, p. 11) intuiesc existența unei inflații de fond, sau de bază, specifică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
vol. 20, Editura Politică, București, 1964, p. 101. 1164 Hobbs arată că: "Natura i-a făcut pe oameni într-atât de egali în ceea ce privește facultățile trupului și ale minții, încât chiar dacă putem găsi uneori un om vizibil mai puternic sau mai ager la minte decât altul, când le punem pe acestea la un loc, diferența între oameni nu este atât de mare încât vreunul să poată revendica pentru el însuși, pe acest temei, un avantaj pe care altul să nu-l poată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
uniformiza și egaliza. Mai apoi, lovea "andantino" pe coama lor, cu furca întoarsă, pentru a mări unghiul de cădere a paielor spre streașină. Cele din urmă mișcări ale teribilei sale unelte erau pe un ritm "pizzicato", când, repezind o privire ageră, descoperea eventualele smocuri de paie zbârlite, intrate în grevă fără permisiunea edilului șef, și le arcuia o furcă "în numele Tatălui" spre luare-aminte. Apoi cobora de pe acoperiș precum Alexandru Macedon de pe Ducipal, și plin de o strălucitoare măreție, se deplasa maiestuos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
gust și frumos. Se mândrea cu noi deoarece eram buni la carte și eram cuminți. Ea nu a făcut decât 6 clase, dar citea cursiv diferite rugăciuni și poezii; știa multe poezii. Citea zilnic acatistele Maicii Domnului. Avea o minte ageră și ne controla cu insistență temele. Se supăra când scriam de mântuială. Îi plăcea mult aritmetica și ne ajuta în rezolvarea unor probleme. A rămas pentru mine o enigmă faptul că mama putea rezolva unele probleme ale nepotului său. Cântau
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Fata de jidan la 14 ani este femeie În toată puterea cuvântului și În stare să ție casa. Este totdeauna la treabă, n’are gândul adunărilor, primblărelor, jocurilor. Sărbătorele stă acasă, se odihnește, ascultă pe tat-său citind Biblia ; pe când agera româncă are gândurile la sărbători, petreceri, jocuri, care de care s’o Învârtească mai pe sus, s-o strângă În brațe și la piept și s’o joace mai de hai [...]. Jidancă fumătoare și bețivă nu se află, precum nici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le Îngăduie mediocri tatea” <endnote id="(310, pp. 72 și 82)"/>. Astfel, evreul este fie „foarte deștept”, fie „foarte, foarte prost”. „Nici unul din ei nu e prost”, continuă Cioran. „Prostia, Într- adevăr, nu are trecere la ei : aproape toți sunt ageri ; cei care nu-s, câteva rare excepții, nu se opresc În pragul prostiei, ci merg mai departe : sunt cei săraci cu duhul” <endnote id="(310, p. 69)"/>. Cu alte cuvinte, nivelul de prostie al evreului prost ar fi mai mare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
quaerelas Missionariorum Min. Conv. in Moldavia contra Patres Societas qui eos in possessione conventus Jassa pacifica existentes, plurimis afficiunt molestiis... et simul instantiam eorum Missionariorum ut Principi Moldaviae protectioni commendarentur... S. Congregatio rogavit Emin. Card. Caraffam, ut cum Generali Societas agere et ab eo procurare dignetur ne Fratres Minores Conventuales, antiqui Missionarii Moldaviae, a Religiosis eius pertubarentur, neve molestiis afficiantur. În același timp, Congregația a scris și Arhiepiscopului Bandini, cerându-i să dea informații obiective despre casa și biserica din Iași
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
ei până în noiembrie 1806 Politica rusească față de Țările Române s-a desemnat mai cu seamă de la pacea din Kuciuk Kainargi, ea până atunci nu se manifestase nici într-un chip. Totuși, din atitudinea Rusiei față de Turcia și de Polonia, observatori ageri știuseră să pătrundă vederile ascunse ale Curții rusești. Într-un memoriu din anul 1766, aflat în cartoanele Ministerului Afacerilor Străine din Paris, găsim următoarele rânduri relative la afacerile dintre Turcia, Rusia și Polonia: „... Poarta nu are nici un interes să facă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și a consulului Chirico, izbuti să obțină ca boierii și mitropolitul să-1 ceară de domn al Țării Românești. În sfârșit, un bacșiș de 200 pungi, dat lui Tamara, îi procură această domnie. Ipsilanti era un om cu o minte deosebit de ageră, de o mare activitate, de o finețe și de o dibăcie neobișnuită chiar la un grec din Fanar. El alcătuia pentru politica rusească un instrument neprețuit, nu numai fiindcă, lucrând pentru ruși, era încredințat că lucrează și pentru împlinirea scopurilor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
vreme va ține actuala stare de lucruri și dacă acești domni ar urma să fie agenții acestei puteri. Domnul Valahiei, principele Ipsilanti, este cunoscut pentru devotamentul său orb către Rusia...” Alexandru Moruzi, adus tot atunci în scaunul Moldovei, mai puțin ager și fin, dar mai prudent și, poate, mai înțelept decât Ipsilanti, trecea și el drept un om al Rusiei, dar era departe de a se bucura la ambasada rusească și la Petersburg, de aceeași încredere și trecere. De la încheierea păcii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Bibescu, fiind ales cu 131. Însă Cabinetul din Petersburg nu avu temei să fie nemulțumit de alegerea făcută: Bibescu se arătă, în tot timpul domniei, cu desăvârșire devotat Rusiei și supus direcției rusești. Cult, energic, înzestrat cu o minte deosebit de ageră și cu darul cuvântului, împrejurările în care domnise Ghica îi arătaseră cu prisosință că, date fiind împrejurările din afară și dinlăuntru, nu putea să stea în scaun decât prin bunăvoința Rusiei. El primi deci domnia, fiind ferm hotărât să urmeze
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
peste toate fără opunere. Va fi socotit că această acțiune permanentă, care s-amestecă în toate până chiar și în judecarea proceselor, era prea semnificativă pentru a nu alcătui preludiul unei cotropiri. (subl. a.) Înzestrat cu un spirit fin și ager, va fi surprins vreun secret: va fi fost, poate, pus în vreo confidență, sub făgăduința de a închide ochii asupra chipului său de a ocârmui. Nu va fi avut alt gând decât acel de a mai spori încă o avere
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
biologiei și igienei reafirmau semnificația acestor discipline ca „Preocupări de căpetenie ale Învățătorilor și școlarilor. Păstrarea sănătății, fortificarea corpului, au cea mai strânsă legătură cu viitorul Patriei, care cere plugari și muncitori sănătoși si robuști, intelectuali sănătoși, soldați voinici și ageri”84. Implicațiile directe și mijloacele specifice de realizare a acestui obiectiv nu erau precizate. Ștefan Bârsănescu, o altă figură importantă a mișcării pentru reformarea educației pe baza principiilor eugeniei, a exprimat Însă aceste idei Într-un limbaj mai direct. Deși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
așa că am fost luată prin surprindere de curând când o femeie între două vârste a venit la mine în aeroport și a exclamat: ,,Arătați grozav! Exact ca bunica mea. Are o sută șase ani și este cât se poate de ageră și în formă". Uneori un simplu ,,mulțumesc" nu pare să fie de ajuns. Președinții se bazează pe munca în echipă; la fel și autorii. Aceasta este a treia carte a mea de la încheierea mandatului ca secretar de stat. Din nou
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]