3,907 matches
-
de proprietate, precum și un limbaj specific legat de aceasta, nu există și prevederi legale clare, specifice care să o reglementeze. Monica Vasile consideră că această situație a sistemului devălmaș actual este un fond fără formă (2008: 56-73). 3.2. Reformele agrare și transformarea regimului proprietății Unul din momentele importante în istoria proprietății funciare românești este Regulamentul Organic (1830), prima Constituție a României, care înscrie principiul dreptului de proprietate asupra pământului, mai precis consfințește dreptul de proprietate al boierilor asupra pământului. Astfel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietate, Regulamentul Organic, produce și efecte negative însemnate asupra țăranilor, aceștia devenind lucrători pe domeniul boieresc. Ripostele țărănești, care s-au născut din această cauză, au dus la momentul 1864, când prin autoritatea lui Cuza Vodă, are loc prima reformă agrară, ce duce la lichidarea iobăgiei. Marii proprietari cedează o parte din pământ, astfel că se realizează o împroprietărire a țăranilor boierii dețin acum aproximativ 70% din proprietatea funciară, iar țăranii 30%. Totuși o mare parte a țărănimii continuă să fie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe lângă acestea și alte trăsături caracteristice ale lumii rurale, rezultate prin reforma lui Cuza: existența marii categorii de proprietari absenți, concentrați în orașe și existența proletariatului agricol (Bădescu, 1981: 11) Un alt moment în istoria proprietății funciare românești este Reforma agrară din 1921, care produce schimbări semnificative, răsturnând proporțiile: prin această reformă proprietatea țărănească devine dominantă și marea proprietate scade de la 47,7% la 10,4%. Din păcate reforma nu reușește să rezolve problema fărâmițării excesive a terenului agricol, marea majoritate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se înregistrează o înapoiere tehnică datorată mijloacelor financiare precare și lipsa dotărilor (Neagu, Stanciu, 1996: 40) Toate acestea au determinat sărăcia sătenilor, acumularea de datorii de miliarde de către aceștia și descurajarea proprietății mijlocii (Larionescu, 1992) În 1945, o nouă Reformă agrară expropriază toate proprietățile ce depășesc 50 de hectare, cea mai mare parte a acestora trecând în folosința statului (împreună cu utilajele agricole) și doar o mică parte fiind împărțită țăranilor săraci. Efectele acestei reforme sunt desființarea marii proprietăți funciare private, constituirea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Efectele acestei reforme sunt desființarea marii proprietăți funciare private, constituirea unui puternic sector de stat, și lichidarea clasei proprietarilor funciari (moșierii) (Rusovici, 1991:19). Înaintea celui de-al doilea război mondial, statul deținea puțin pământ în mediul rural. Prin Reforma agrară din 1945 și prin colectivizarea care i-a urmat, statul a ajuns să dețină o mare parte a terenului agricol. Mijloacele prin care s-a ajuns la acest rezultat au fost diverse: expropriere (oferirea unor compensații în schimbul terenului luat, adesea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
populației), îmbătrânirea și feminizarea lucrătorilor agricoli, abandonarea unui număr mare de gospodării, dotare tehnică insuficientă a exploatațiilor agricole, lipsa cronică a mijloacelor financiare, rezultate economice slabe.( Neagu, Stanciu, 1996: 41-42). Rezultatul colectivizării și al politicii agricole comuniste a fost sistemul agrar socialist care, de altfel, nu a fost unul de succes în nici una din țările foste socialiste, specialiștii arătând câteva cauze care au făcut ca agricultura socialistă să fie una ineficientă: planurile de producție stabilite la centru, constrângerile bugetare, organizarea colectivă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
țări în tranziție, din punctul de vedere al intensității reformelor de după 1990, alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Albania; țările cu o reformă mai avansată fiind Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Slovenia (De Melo, Denizer, Gelb, 1996: 44). Problemele specifice sectorului agrar au evoluat și pe fondul dificultăților economice generale, în România înregistrându-se cea mai mare scădere a PIB-ului, până în 1992, dintre toate țările ex-comuniste. Această scădere a fost de 16 procente între 1989-1992, în timp ce în Ungaria și Republica Cehă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
produsul agricol brut și cu CVA în ce privește modul de privatizare a pământului și mărimea fermelor. Deși în teorie, legea Fondului Funciar prin care a început tranziția agricolă a României era proiectată pentru a aduce o schimbare pozitivă în regimul proprietății agrare în România, în practică ea a antrenat o serie de efecte negative, în cea mai mare parte datorate fărâmițării excesive a terenurilor agricole, ceea ce a creat premisele pentru o agricultură de subzistență. Redarea terenurilor agricole vechilor proprietari s-a dovedit
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
discuta despre proprietate funciară într-o lucrare legată de schimbare socială și identitate în rural, urmată apoi de definirea proprietății. O secțiune distinctă este dedicată formelor arhaice de proprietate în rural, cu accent special pe devălmășie. Urmează apoi analiza reformelor agrare din ruralul românesc, începând cu cea de la 1830 și terminând cu reforma din 1991. Aici, analiza a zăbovit ceva mai mult, fiind discutate aspecte politice, economice, dar și efecte sociale, demografice sau chiar culturale ale modului în care s-a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
concretizat într-o criză economică violentă în anii 1970 în acumularea unor stocuri tot mai mari de produse agricole în țările dezvoltate datorită supraproducției, în scăderea calității producției agricole sub aspectul compoziției chimice, în scăderea calității mediului înconjurător etc. Problema agrară a revenit în actualitate cu două mari preocupări. Prima era bazată pe atitudinea agricultorilor în lupta de a supraviețui din punct de vedere economic sens în care, factorii care erau considerați ca opuși dezvoltării justiția socială, interrelațiile dintre factorii tehnici
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a atomului; să intuiască structuri microscopice sau ultramicroscopice; structuri și funcții ale corpului omenesc, construcția și funcționarea dispozitivelor tehniceetc. Filme științifice sau documentare, emisiuni de televiziune etc. de interes geografic, geologic, biologic, antropologic, astronomic ori din domeniul industriei, al economiei agrare sau al medicinii chirurgicale etc., toate acestea aduc la scară perceptibilă realități care anterior nu puteau să facă decât obiectul unor ipoteze sau al unor descripții fanteziste ori supoziții pur teoretice, speculative. (Unexemplu spectacular Îl poate constitui, În această privință
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai este cazul să insistăm asupra sporului pe care școlaritatea îl aduce veniturilor particularilor în condițiile societății bazate pe diviziunea muncii în sectorul industrial și terțiar. Dar relația dintre cele două variabile nu este atât de vizibilă în cazul economiilor agrare, cum sunt cele ale multor țări în curs de dezvoltare. După cum rezultă din studiile rezumate în cercetarea Băncii Mondiale, veniturile agricole, dar și cele nonagricole nonsalariale din aceste țări beneficiază într-o măsură redusă de influența școlarității. Acest fapt este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
respectiv costurile de oportunitate). Egalizarea șanselor școlare se poate prin urmare realiza mai degrabă prin burse și credite decât prin simpla gratuitate a învățământului. • Impactul școlarității asupra veniturilor individuale depinde de structura ocupațională. În țările mai puțin dezvoltate, cu economii agrare, un nivel de instrucție mediu nu aduce neapărat avantaje în comparație cu instrucția primară. • Datele românești arată o relație nonliniară, pătratică a vârstei cu veniturile: veniturile cresc până la o anumită vârstă, apoi scad, pentru a crește din nou la pensie - din cauza distorsiunilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Indicii Yasuda din grafic reflectă mobilitatea pură. La aceasta trebuie adăugată mobilitatea structurală impresionantă din perioada comunistă, ce s-a datorat modificărilor masive din structura socială a țării, impuse de industrializarea accelerată și de transformarea structurii ocupaționale dintr-una predominant agrară, slab educată, într-una industrială, cu instrucție medie. Toate acestea arată caracterul spectaculos al transformărilor pe care le-a suferit structura socială românească în cei 45 de ani de regim comunist. Datele indică, de asemenea, o scădere a mobilității sistemului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au convins de necesitatea de a direcționa eforturi substanțiale pentru rezolvarea acestor probleme abia după primul război mondial și mai ales după experiența Înfricoșătoare a Revoluției Bolșevice de peste graniță. Rezultatul acestor eforturi a fost votul universal pentru bărbați și reforma agrară dintre 1921 și 19237. Românii din Transilvania se confruntau cu o situație diferită. Bazele sistemului politic și ale economiei moderne fuseseră deja așezate În Transilvania, În timpul anului revoluționar 1848-1849. În 1867, liberalii maghiari au valorificat oportunitățile create pentru a construi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
implementa unele schimbări În structura și funcționarea Ministerului Agriculturii. Pentru că, În opinia sa, populația rurală era „generatorul de energii” al națiunii (cu alte cuvinte, motorul său), Ministerul Agriculturii avea o responsabilitate uriașă față de țărani 45. În evaluarea lui Moldovan, reforma agrară din 1921 ignorase cu desăvârșire acest aspect, prin faptul că nu urmase principiul favorizării „elementelor cu Însușiri biologice superioare sau intacte” cu scopul de a crea baza de dezvoltare a familiilor eugenice 46. Distribuția egalitară a pământului pe baza unor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe baza unor simple calcule cantitative era, În opinia lui Moldovan, „iresponsabilă din punct de vedere biologic” pentru că nu acorda suficientă atenție aspectelor calitative ale redistribuirii pământului, mai precis diferențelor de potențial eugenic dintre beneficiari 47. El spera că reforma agrară va fi revizuită, astfel Încât să reflecte prerogativele eugenice. Biopolitica nu oferă Însă nici un indiciu ce ar putea să arate care erau, În opinia autorului, beneficiarii disgenici ai reformei agrare și, implicit, cine vor fi cei ce Își vor pierde o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
diferențelor de potențial eugenic dintre beneficiari 47. El spera că reforma agrară va fi revizuită, astfel Încât să reflecte prerogativele eugenice. Biopolitica nu oferă Însă nici un indiciu ce ar putea să arate care erau, În opinia autorului, beneficiarii disgenici ai reformei agrare și, implicit, cine vor fi cei ce Își vor pierde o parte din pământ, În condițiile unui regim eugenic. Unele studii ulterioare ale lui Moldovan și o scrisoare deschisă către Ion Mihalache, președintele Partidului Național-Țărănesc, semnată de unul din adepții
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
semnată de unul din adepții ideilor lui Moldovan, Francisc Rainer, cunoscutul antropolog și profesor de anatomie al Facultății de Medicină din București, dezvăluie Întrucâtva poziția eugenistă asupra acestui aspect important, dar neexplicitat, al criticii pe care autorul o aduce reformei agrare 48. Ca și În cazul altor măsuri de redistribuire a resurselor economice naționale, Moldovan urmează În acest sens propriile principii de definire a „națiunii”. În particular, comunitățile românești de „sânge, tradiție și destin” ar fi trebuit să fie favorizate În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
implicate În procesul de schimbare instituțională pe termen lung. Mai pragmatic decât Moldovan, Făcăoaru a dedicat un spațiu mai larg specificării stimulentelor economice, atât pozitive, cât și negative, care puteau contribui la avansul transformărilor eugenice. Făcăoaru a preluat critica reformei agrare din 1921, realizată de mentorul său, dar a dus argumentul mai departe, precizând familiile disgenice cărora li se acordase În mod eronat pământ la acel moment: Repartiția pământului prin Împropietărire s’a făcut fără a se ține seama de criterii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
le cunoșteau. Felul În care Subsecția Biopolitică Femenină a Astrei planificase școlile țărănești pentru femei aproape ignora problemele economice, probabil cel mai important motiv pentru care femeile din zonele rurale decideau să se mute la orașe. Chiar și după reforma agrară adoptată la sfârșitul primului război mondial, o mare parte a țărănimii Înfrunta Încă, la sfârșitul anilor ’20, probleme financiare, care s-au agravat În anii ’30, În timpul Marii Depresii 70. Unele familii de țărani Își trimiteau copiii, băieți sau fete
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
biopolitictc " Capitolul 3 Statul biopolitic" 1. Hitchins, Rumania, capitolele 7-9, și Vlad Georgescu, The Romanians, a History, Ohio University Press, Columbus, 1991 fac o analiză sumară a acestor dezbateri. Vezi și Jowitt, Social Change. Pentru o analiză excelentă a problemelor agrare din România, vezi Henry Roberts, Rumania: Political Problems of an Agrarian State, Archon Books, Hamden, Conn, 1969. 2. Folosesc termenul totalitar așa cum a fost el definit și descris de Hannah Arendt În lucrarea sa clasică The Origins of Totalitarianism, Harcourt
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Dezbateri interbelice privind «raționalizarea» culturii românești”, În Vasile Pușcaș și Vasile Vesa (eds.), Dezvoltare și modernizare În România interbelică: 1919-1939, Editura Politică, București, 1988. 45. Moldovan, Biopolitica, p. 50. 46. Pentru o analiză detaliată a dezbaterilor care au Însoțit reforma agrară din 1921 și a efectelor acestei legi, vezi Mitrany, Land and the Peasant, și Roberts, Rumania. 47. Moldovan, Biopolitica, p. 51. 48. Rainer, „Amendamentul”, pp. 1-2. 49. Moldovan, Biopolitica, p. 48. 50. Pentru mai multe detalii legate de sistemul de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
finele veacului trecut și începutul secolului nostru, C. Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) s-a legitimat în cultura vremii prin afilierea la tradiția prestigioasă maioresciană a formelor fără fond. Combinând premise teoretice din gândirea critică maioresciană și teoria materialist-istorică, Dobrogeanu-Gherea a evaluat structura agrară a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu larg răsunet în gândirea românească, care a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică. Modelul de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
-lea în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei, cu larg răsunet în gândirea românească, care a stârnit multe polemici în epocă, controverse și influențe prelungite și în „secvența” interbelică. Modelul de dezvoltare propus de autor constituie o „expresie sintetică a regimului nostru agrar”, care „conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar și fatal de elemente capitaliste”, o iobăgie nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Ceea ce conferă o notă distinctă acestui model față de schema maioresciană este ideea, de origine marxistă, a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]