2,894 matches
-
aici, în această secțiune orientându-ne cu precădere către a doua direcție. Totul era rău, sărac, animalic, prost la țară. De la locuințele încropite ca vai de ele, fără trăinicie, și până la multe altele, se observă precaritatea vieții la sat, dificultatea agregării unor comunități cu adevărat puternice, viabile, integrate. Casele sunt făcute să nu fie văzute de dușmani, nu să fie văzute de cineva. Erau bordeie, "odăi în pământ", fără nimic nici înăuntru nici afară, chiar căldarea pentru fiert mămăliga fiind folosită
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
semnificative de clase sociale. Pierderea acestui sentiment al distincției dintre clasele sociale este cumplită și are repercusiuni îngrozitoare și astăzi. Nediferențierea tipologică la nivelul indivizilor este doar o față a problemei, ea fiind legată de aceea a nediferențierii structurilor de agregare. Că un popor are tradiții, simțire comună nu dovedește nimic pentru urma pe care o va lăsa în lume. Avem toate elementele care sunt acceptabile ca trepte dar revoltătoare ca permanențe. România nu are nimic original în afară de țărani, artă populară
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
război comunitatea poate fi făcută pe moment doar de un bărbat în vârstă și un grup de femei și copii, fără alți bărbați. Daniel Chirot arată că practic la noi nu se întâlnesc zadruga, vecinătățile și altele asemenea forme de agregare fiind departe de zadruga. Romania este în afara zonei zadrugale din Europa de Sud Est. Atât Mosely, cât și Stahl au ajuns la concluzia că România nu a avut o instituție gen zadruga. Dar de ce nu s-a dezvoltat în România
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
coerentă a corpus-ului social. Este vorba de acel element central ce susține eșafodajul social, amintit de diferiți autori ce căutau să (nțeleagă cum este posibilă viața socială. Caracterul acelui adevărat st(lp s-a schimbat (n timp, forței de agregare datorate instinctului sociabilității succed(ndu-i forța credințelor religioase, at(t de persistentă (n timp, dar slăbită progresiv odată cu ieșirea din Evul Mediu. Desigur, s-a crezut că raționalizarea vieții sociale va conduce la o realitate (n care exclusiv normativitatea juridică
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se dezvolta, era o consecință naturală a celei precedente, care nu putea fi dec(t capitalistă. Capitalismul ar produce prin (nsăși funcționarea sa condițiile apariției socialismului. Extinderea marelui capital conducea la (ndeplinirea uneia dintre cele două condiții pentru instaurarea socialismului: agregarea proprietății ș( dezvoltarea diviziunii muncii, atrăg(nd tot mai mulți indivizi. După această etapă, schimbarea formei de proprietate ar fi (ncheiat procesul trecerii de la capitalism la socialism, "...expropriind pe expropriatori ș( declar(nd capitalul proprietate colectivă a națiunii" (Dobrogeanu Gherea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ce au permis comasarea terenurilor. Există totuși câteva județe în care situația proprietății funciare s-a înrăutățit din 2002 până în 2007, respectiv Călărași, Prahova și Galați. Indicele prezentat are o funcție exploratorie. În ciuda marelui său avantaj, acela de a permite agregarea la nivel național a unor date eterogene și astfel de a permite comparații între județe/regiuni, în forma prezentată mai sus, indicele are și o serie de neajunsuri, neîndeplinind unele condiții cerute unor astfel de instrumente (Bălțătescu, 2006): modul de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
eșantion de dimensiuni reduse, format din indivizi aparținând grupurilor de la care s-a pornit inițial, și nu din grupuri mari. Unitățile de eșantionare diferite sunt ordonate ierarhic de la un stadiu la altul. Fiecare unitate de eșantionare este alcătuită deci prin agregarea unităților de eșantionare din stadiul următor. Eșantionarea multistadială este utilă mai ales în cazul în care resursele alocate cercetării sunt reduse și/sau când nu avem acces la o bază sondaj completă. Selectând grupări, într-un anumit stadiu al eșantionării
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2: Frecvențe observate pentru un tabel 3*4 B1 B2 B3 B4 A1 f11 f12 f13 f14 A2 f21 f22 f23 f24 A3 f31 f32 f33 f34 Tabelul nr. 8.3: Șansele locale pentru un tabel 3x4 Paradoxul lui Simpson: Agregarea datelor schimbă sensul asocierii observat în datele analizate pe categorii. Exemplu: Tabelul nr. 8.4: Clasificarea pacienților în funcție de spitalul unde au fost tratați și dacă au supraviețuit sau nu. Au supraviețuit Au murit Total Șansa de supraviețuire Spitalul A 800
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
acest demers al construcției indicilor are o anumită valoare, mai ales dacă se au în vedere și relațiile reciproce ale indicatorilor care alcătuiesc măsura compozită. Dacă nu se precizează relațiile dintre indicatorii care compun indicele empiric, pot apărea dificultăți în privința agregării lor. 9.4. Construirea indicilor cu ajutorul programului SPSS 9.4.1. Construcția unui indice de numărare Comanda COUNT numără de câte ori apar anumite valori într-un set de variabile specificate. Noua variabilă creată prin această comandă va avea pentru fiecare individ
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de aceste probleme vezi JAE-ON KIM, CHARLES W. MUELLER, Introduction To Factor Analysis. What it is and how to do it, Sage Publications, 1985, pag.38-43. 29 Se consideră că datele colectate pe baza unor anchete sociologice nu sunt decât agregări ale răspunsurilor indivizilor și nu pot fi considerate date la nivel macro. -----------------------------------------------------------------------6 1 STATISTICĂ APLICATĂ ÎN ȘTIINȚELE SOCIALE STATISTICĂ APLICATĂ ÎN ȘTIINȚELE SOCIALE Introducere în statistica socială STATISTICĂ APLICATĂ ÎN ȘTIINȚELE SOCIALE. Problema măsurării în științele sociale STATISTICĂ APLICATĂ
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Și Audit (Colasse (ed.), 2000), politicile contabile cuprind: alegerea (sau modificarea) metodelor de evaluare privind situațiile financiare anuale, consolidate sau semestriale; alegerea (sau modificarea) metodelor de prezentare a situațiilor financiare anuale, consolidate sau semestriale; determinarea volumului sau a gradului de agregare a informației publicate în situațiile financiare Și mai exact în anexa conturilor anuale sau consolidate; determinarea informației publicate în raportul de gestiune aferent conturilor anuale (sau consolidate) ca Și în raportul semestrial pentru societățile cotate; determinarea datei de prezentare a
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
2. Venituri obținute individual de fiecare persoană. În primul caz, unitatea de analiză este un agent colectiv, familia, dar multe dintre măsurile utilizate în analize, precum în cazul profesorului Sandu, sunt fie la nivel individual, fie la un nivel de agregare mai general, cum este localitatea sau regiunea. Modelele de acest gen arată că veniturile unei gospodării sunt determinate de nivelul de dezvoltare a regiunii și de poziția socială a familiei, măsurată prin nivelul de instrucție al subiectului, care tinde să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
câștigă mai puțin decât bărbații. Capitolul V tc "Capitolul V " Educație și creștere economictc "Educa]ie [i cre[tere economic\" Corelația foarte puternică dintre nivelul de instrucție al unei persoane și rezultatele sale economice ar sugera că, printr-o simplă agregare a rezultatelor individuale, creșterea bogăției unei națiuni ar trebui să depindă în mod pozitiv de sporul de educație al persoanelor care alcătuiesc colectivitatea respectivă. Aceasta a fost una dintre premisele fundamentale ale multor studii din anii ’60-’70 ale reprezentanților
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
codașe ale României în diverse studii internaționale în care sunt măsurate performanțele școlare ale elevilor din țara noastră, așa cum voi arăta tot în capitolul dedicat rezultatelor școlare. Rezumattc "Rezumat" • Presupoziția că sporirea nivelului de instruire al indivizilor va duce, prin agregarea sporului de prosperitate la nivel individual, la creșterea prosperității la nivel de societate este greșită. Această predicție are la bază ideea că un nivel de instrucție mai ridicat înseamnă o productivitate mai mare și deci o creștere economică accelerată. Analizele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
meritocrație atins în societățile occidentale avansate au fost supuse la critici conceptuale și metodologice. • Sociologul francez Raymond Boudon interpretează fenomenele de mobilitate și de stratificare de pe pozițiile individualismului metodologic. Creșterea inegalităților sociale cu fiecare treaptă de învățământ este explicată prin agregarea deciziilor individuale de investire în instrucție, decizii determinate de resursele disponibile ale familiilor și de utilitatea subiectivă a fiecărei diplome. Distribuția inegală a resurselor duce la calcule de utilitate diferite privind investiția în educație. Tot Boudon arată că sistemele școlare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ilicite. Mai mult, absența integrității profesionale a personalului aflat în serviciul public poate fi considerată, măcar în parte, un rezultat al retroinstituționalizării: reacție la funcționarea mult mai bună, dar cu consecințe funeste a birocrației comuniste, pe de o parte, și agregare de strategii practice de blocare a instituționalizării unui stat eficient, pe de altă parte. 4. Efectele corupțieitc "4. Efectele corupției" Corupția nu este un fenomen benign, de pură parazitare a resurselor publice, într-o formă care să permită totuși, chiar dacă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nou cu cea a justiției sociale. Analizând organizarea sistemelor școlare, trebuie să ne punem întrebarea dacă sistemul acordă șanse egale tuturor și dacă răsplătește efortul, meritul individual cu aceeași unitate de măsură. Un exemplu de organizare injustă - rezultat neintenționat al agregării unor decizii la nivel instituțional - este sporul de șanse de care beneficiază tinerii din familiile cu capitaluri educaționale mai mari prin extinderea sistemului de învățământ superior contra cost (cu taxă). Într-un elegant studiu, Ioniță (2002) demonstrează că de locurile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
chiar dacă nu utilizează un algoritm bine cunoscut, păstrează orientarea analitică esențială. Acronimul-titlu oferă, prin forma sa, o structură a modului de analiză: se fac niște liste de elemente cu un anumit specific, iar combinația acestora, filtrată prin două niveluri de agregare, sugerează o cale de acțiune, adică un set de activități cu un grad relativ ridicat de concretizare. Etapa inițială a analizei constă în identificarea elementelor din categoriile ce dau inițialele acronimului. Abordarea celor două grupe de concepte opuse, forțe-slăbiciuni și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
individual unic. Cum prin această variantă se sugerează o serie de strategii, decidentul trebuie să realizeze o sinteză și/sau o ordonare a acestora. Modelul cantitativ constă în utilizarea unui sistem de scoruri pentru elementele mediilor intern și extern, din agregarea cărora va rezulta o pereche de coordonate ce va determina poziția firmei într-un spațiu al posibilelor combinații strategice - SO, SW, TO sau TW. Poziția rezultată prin această abordare a analizei înseamnă o arondare netă la una dintre familiile de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1993). Combinațiile de elemente ale mediilor intern și extern sugerează adoptarea anumitor strategii. Acestea sunt listate în partea centrală a caroiajului, în tabelul 7.6. O listare simplă a acestor strategii este posibil să pară incoerentă. De aceea se încearcă „agregarea” unei strategii care să cuprindă majoritatea sugestiilor din caroiaj. Rezultanta este de forma următoare: firma Turistix va urma o combinare a unei strategii de profit cu o strategie de creștere a cifrei de afaceri bazată pe creșterea numărului de consumatori
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
accentuează perspectiva dinamică a analizei de portofoliu, vizând un interval de trei-cinci ani pentru o schimbare, ca și complexitatea evaluării mediilor intern și extern. Creșterea complexității se face însă pe seama obiectivității, accentuându-se subiectivismul unei aprecieri finale bazate pe o agregare mecanică a unor aprecieri subiective parțiale focalizate pe anumiți factori interni sau externi. Atractivitatea industriei sau a unui segment strategic se face acum prin prisma unui set de factori ce reflectă atât valoarea lor intrinsecă, cât și părerea și obiectivele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un singur determinant, clar definit prin prescripțiile modelului respectiv, la o listă. Fiecare analist este liber să își definească lista care crede că e cea mai potrivită contextului și fiecare manual are propria listă, mai lungă sau mai scurtă. Astfel, agregarea rămâne un proces marcat de o puternică subiectivitate în lipsa unor elemente de ghidare unanim acceptate sau demonstrate a fi „cele mai bune”. Ca și în cazul anterior, este util să fie luate în considerare câteva detalii tehnice legate de reprezentare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
din 2003 „Creanțe”. În mod similar s-a modificat titulatura rubricii „Capitaluri proprii” în „Capitaluri”. În mod evident, grupul realizează un bilanț consolidat pentru uz intern și pentru relația cu creditorii. Cum nu există o legislație a acestui sistem de agregare în concordanță cu schema juridică informală de holding a grupului, relevanța sa este mai redusă. III.7. Managementul resurselor umanetc "III.7. Managementul resurselor umane" Toate firmele în dezvoltare din zona Brașovului afirmă că au probleme la nivelul resurselor umane
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Politicii imaginea unei constituții maximale care nu va avea de-a face cu regalitatea, ci va constitui un model matematic (o medie) al aspectelor de excelență din toate formele. Pentru el, adevărata „istorie” se petrece ca „istorie a animalelor”, a agregării societății umane, și are ca punct de proveniență și model familia și raporturile intrafamiliale. Mișcarea înăutrul morfologiei sale politice descrie un timp care este determinat doar de condițiile empirice, adică de ceea ce se întâmplă să fie în câmpul vieții. Fenomenologia
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politica și la etică, pe care o cheamă, o solicită și de care are nevoie. Colectivitatea se reduce la suma indivizilor care o compun. Nu există nicio transcendență făurită prin intermediul legăturii ori al relației și care s-ar naște din agregarea subiectivităților. Nu găsim nicio mistică comunitară la Antiphon, ci doar o imanență care recuză toate fabulele grecești bazate pe nomos: indexarea gândirii dominante asupra legii civile permite o diferențiere între cetățeni și sclavi, între ființe de prima categorie și indivizi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]