1,261 matches
-
24 octombrie, iar 7 persoane care făcuseră parte din gruparea maiorului au fost duse în noaptea aie între orele 3 și 4 în Dumbravă și au fost împușcate. Atunci când i-o scos și i-o dus tot penitenciarul s-o alarmat. Procesul cum s-a desfășurat? La Sibiu la Tribunalul Militar am fost condamnați. Ne-o dat un avocat din oficiu, da’ ne-o acuzat, nu să ne apere... Eram în boxă patru persoane, și șef de lot era socotit Meteșan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
parte a Maramureșului de Ucraina subcarpatică, cum era denumirea... Și sigur că aci a izbucnit imediat o revoltă populară care-a cuprins întreaga zonă, de la Borșa la Gutâi și de la Huta la Sighet. Adică, practic, întreg județul vechi Maramureș era alarmat și revoltat... Evenimentele astea erau încurajate și susținute de către intelectualitatea locală. Încă nu se întorseseră mulți din refugiu în zona Sighetului, dar, câți au fost, sigur că s-au implicat. A fost prima mișcare de amploare, la care și țăranii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
numa’ așa, pe spate, nu era tras pe mâneci, și ăla o crezut c-o prinde, da’ o rămas cu haina, și ea atunci a țipat și-o fugit... Și pentru asta o luat 20 de ani, că i-o alarmat pe ceilalți... Și atuncea a început focul. Și bineînțeles că n-o fost între ei niciun rănit, numa’ s-o tras așa ca să poată să se retragă. Ei s-or retras, Mâț o rămas prins... În timpul ăsta o început milițianul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
le permit să facă o slujbă. Io nu prea știam cum merg lucrurile acolo: Faceți domnule! Păi ce, vă țân eu? Și a început un cor de 30 dă popi să cânte... Vă dați seama, sărea pușcăria... Imediat s-a alarmat. A venit acolo Cârstocea, Lupu, toți gardienii. După ce s-a terminat slujba pe la 11: Șef de cameră, ieși afară! Bă, futu-ți dumnezău mătii, crezi că aici e biserică? Aici ești la episcopie? (râde - n.n.) Ia salteaua în brațe! Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
e o formă mascată de a nu mi se spune brutal că a decedat, soția a reușit să prindă telefonic colectivul nostru la Sofia, comunicându-i prof.Șandru situația ... dar rugându-l să nu-mi spună ... spre a nu mă alarma ... decât la întoarcere ...prin apropiere de Bârlad. Ajuns în oraș, nici nu m-am mai dus pe la sora ... ci am urcat direct în autobuzul de Bârlad-Bacău ... din care m-am dat jos la câțiva km de sat (la stația Fântânele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu studenții la orele opt. Cum eram cu două-trei minute întârziere ... ajuns la ascensor pentru a urca la etajul III (corpul B) ... etajul geografiei ... mă răstesc ușor la liftieră "hai mai repede că am curs". În timp ce urcam ... ea se uită alarmată la mine "da' așa mergeți la curs"? ... și îmi face semn spre picioare ... eram în papucii de casă. Noroc că locuiam aproape de Universitate (în casa cu întâmplarea anterioară). A fost prima dată când soția m-a măgulit cu apelativul "distrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
războiul chimic, ascuns ochilor noștri comuni, care reglează conturile Între plante, microorganisme sau Între ambele. Cât privește partea animală a concurenței, ea ascultă de o altă biochimie, a feromonilor, adică a mesajelor purtate de un soi de parfum care atrage, alarmează, alungă, câte și mai câte, după caz. Și, cum orice viețuire naște deșeuri - cineva spunea că Natura s’a născut din materie, spirit și gunoi - omul nou trebuie să se descotorosească și de ele. Iar cu cât omul e mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
s’a săturat de voi. „Meridian“, 18 octombrie 2000, ora 12,45 6. Un pis-pis - N’am uitat, Moti, că pisica apare Întotdeauna așa cum vrea ea să fie. Și-ți spun o poveste adevărată. Tocmai mă gândeam la asta când, alarmată de prezența străinului pe o străduță necirculată, o pisică s’a precipitat spre casă. Șchiopăta. Un om rău - mi se pare că am comis un pleonasm - o lovise, deși nu era neagră ca tine, un altul, bun, o tămăduise fără
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
însăși rațiunea noastră de a fi, pe cînd la acei la care mă refer lașitatea și suficiența sînt realitățile lor intime. Dacă ar fi scris altcineva despre mine și nu Z. Ornea, alias Zigu Orenstein, poate că m-aș fi alarmat. știu că adevărul e de partea mea, dar ceea ce mă uimește e că acele însemnări au apărut unde au apărut . Nu-i nimic! Am de acum să plătesc polițe la mai mulți, între care și „amicului Vasile”, care pentru a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
10 scrisori, 3, de o frumusețe rară (adresate unei femei), o poză inedită (toate din 1936-1937). încă două poze urmează. Am promisiunea că voi putea face după toate fotocopii. Ce zici? Criticul de care nu-mi aduceam aminte (situația mă alarmează!) e Lucian Boz. Studiul despre Eminescu a apărut întîi în revista lui Călinescu Capricon, apoi în broșură, Buc[urești] 1932. Una din ideile lui: atitudinile autohtone specifice sînt simbolurile Mioriței, Meșterului Manole și Luceafărului. Călinescu a scris despre broșură în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
un întreg pogon pe care s-a și aruncat sămânța de rod”. În legătură cu această manifestare agricolă a lui Mihai, regele a declarat: „Suntem un popor de plugari și munca pământului să ne fie cea mai de seamă mândrie”. 8 mai. Alarmată de acțiunile antisemite de după Congresul Studențesc de la Târgul Mureș, Duduia își părăsește locuința și ,,de trei săptămâni doarme la palat. Într-una din zile, voievodul Mihai a găsit-o și a întrebat: « Cine este ? La un răspuns evaziv al aghiotantului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
știa că strănepoata nu mai dăduse pe acolo de un sfert de secol. Bătrâna, ca să se convingă de ce spunea, repetă de câteva ori: Ea moștenește casa, ea. De un timp, fiica savantului nu mai ieșea în curte. Vecinii s-au alarmat, dar n-au făcut nimic. Seară de seară locuința ei rămânea în beznă. Într-o zi a venit poștașul. Bătrâna primise o telegramă din Franța: strănepoata anunța că vine în țară. Poștașul a bătut cu pumnul în ușă, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a venit agentul meu cu un camion, trimis de Ilioiu, și a zis: "M-a trimis tovarășul locotenent-major Ilioiu că s-a ordonat "Radu cel Frumos". Și vă întreabă ce să facă". "Cum măi, "Radu cel Frumos"!? Măi, nu-i alarmă de exercițiu?" Zice: "Nu știe ce să facă". "Măi, ce ți-a mai spus?" Era un caporal deștept și zice: "A zis că pune în aplicare planul de măsuri "Radu cel Frumos"". "Bun". M-am îmbrăcat și am urcat în
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și sunt!) pur și simplu proaste, iar un sfert inutile. Tot ar rămâne destul cât să justifice efervescența editorială de azi! Și, la urma urmei, dacă autorii își plătesc imprimarea și hârtia, nu văd de ce s-ar cuveni să ne alarmeze accesul neîngrădit la tipar cu atât mai mult cu cât o "repede ochire" asupra situației din trecutul ante-revoluționar lasă loc unei mirări cât roata carului: "dom'le, chiar așa să fi fost cândva?" De regulă, vina se pune pe seama cenzurii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dor, de curata și pura lui poezie." S-a întâmplat să fim implicați și în cea de a doua apariție în România a liricii lui Vieru: "Izvorul și clipa", în colecția " Cele mai frumoase poezii" a Editurii "Albatros". Un telefon alarmat de la directorul editurii bucureștene, Mircea Sântimbreanu, ne anunța că "forurile" stau în cumpănă cu aprobarea includerii în plan și, dacă ieșenii au izbutit o dată, ar vrea să încerce tot cu noi. Așa se face că am semnat ca antologator pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o mai cercetăm cu interes doar fiindcă "e privilegiul cadavrelor expresive și al mumiilor de a fi privite cu luare aminte" și ar fi momentul "să ne părăsim idolii (Călinescu, n.n.) căci, nu-i așa, numai cine părăsește rămâne fidel" (?) Alarmat de consecințele propriei cercetări, autorul parează: Nu aș dori ca acestei cărți să i se atribuie intenții denigratoare". Cu intenție, fără intenție, contează rezultatul final, pe care îl anticipează ilustrația copertei "Venus ieșind din mare". E-o pictură cu tâlc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe de o parte o subtilitate bugetară, iar pe de altă parte nu numai ISA are nevoie de personal.) Sper să muște din momeală oameni obișnuiți cu munca de teren, mai ales după anunțul din ziarul Uniunii subofițerilor. 17 septembrie Alarmă azi-noapte la ora 4. Au scăpat aseară peste 1000 de nurci de la o fermă din Sanda. Una sau mai multe persoane au pătruns în ferma de nurci și au deschis cuștile. Proprietarul a reușit să mobilizeze vreo 30 de oameni
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
1839 - Îmbarcarea pe un vas [Înainte de sabat], cu condiția să nu existe pericolul ca [evreul] să participe la manevrarea vasului și deci să violeze șabatul, atunci acest lucru este valabil și În cazul călătoriei cu trenul. Nu trebuie să ne alarmăm că evreul care călătorește va participa la deplasarea trenului” <endnote id="(567, p. 42)"/>. Bazându-se pe principiul „deplasare fără participare la deplasare”, unii reformiști au admis până la urmă acest tip de compromis, care „Îndulcea” interdicția biblică : evreul ar avea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mulțimii Întărâtate - vă veți putea Împlini pofta nelegiuită Împotriva evreilor” <endnote id=" (109, p. 116)"/>. Se zice că Veniamin ar fi reușit să liniștească poporul „cetindu-i pe stradă molitvele Sfântului Vasile” <endnote id="(680, p. 42)"/>. La 19 aprilie 1804, alarmat de continuarea violențelor, domnitorul Constantin Ipsilanti a trimis un ordin scris (un pitac) la Mitropolie, cerând ajutor „unei instituții În parte responsabilă pentru acele violențe”, cum remarcă cercetătoarea Violeta Barbu <endnote id="(98)"/>. Prin intermediul noului mitropolit, domnitorul muntean cerea ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adresat regelui o scrisoare, reproșându-i „persecuțiile” la care erau supuși evreii din Moldova. Presiunile constante la care a fost supus regele l-au făcut să renunțe la guvernul Brătianu, fapt care a demonstrat capacitatea de persuasiune a cercurilor evreiești. Alarmat de proporțiile pe care le căpătase „nenorocita chestiune evreiască”, regele consemna cu stupefacție că „poporul român, cel mai tolerant din toate popoarele creștine, apare În lumina unui fanatism religios cum numai vârsta de mijloc (evul mediu) a cunoscut”. Pe de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
trei condiții: un moratoriu de doi ani în ceea ce privește aderarea Kosovo la ONU, trupe rusești în enclavele sârbe și neaderarea la NATO a Ucrainei și Georgiei. Nu știu dacă aceste condiții vor fi sau nu acceptate, dar deja Serbia s-a alarmat, lucru de altfel previzibil. Ce ne interesează pe noi Kosovo? Ne interesează, și încă foarte mult. Întâi, pentru că nu este exclusă izbucnirea unui nou conflict armat în coasta noastră. Apoi, pentru că acordarea independenței Kosovo ar deschide o cutie a Pandorei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Deși dta te-ai purtat nedrept cu o realizare a mea (statuile!), eu nu sunt răzbunător, așa încât nu din acest motiv personal, ci din convingere că Muzeele trebuie să fie în legătură cu Universitatea, am trecut în lege dispozițiunile ce te-au alarmat. Am găsit însă o formulă care să-ți dea satisfacție, instituind însă și un Consiliu de îndrumare al Muzeului”. Și așa mai departe... Inutil să adaug că mai toate afirmațiile sale erau alături de adevăr; dar, în sfârșit, principalul era că
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
o sursă de selecție eugenică, administrată de sus și o masă de recipienți ai programelor eugenice. Un alt aspect al analizelor eugenice ale vieții satului se referea la tendințele de urbanizare, recente În acea perioadă. În ansamblu, eugeniștii erau foarte alarmați de acest fenomen ca proces disgenic, pentru că tindea să corupă valorile țăranilor și sănătatea generală a populației rurale. Orașul le oferea țăranilor migranți perspectiva unei vieți de muncă În condiții periculoase pentru sănătate și o mai mare expunere la riscul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pentru că, pur și simplu, familiile de romi alegeau să aibă mai mulți copii. (Achim Înclină către a doua interpretare, argumentând că alocațiile erau un stimulent important În decizia de a avea mai mulți copii.) Guvernul României a avut o reacție alarmată față de rata superioară a natalității printre romi, Însă măsurile luate nu au fost violente, agresive. Ca răspuns, guvernul a condiționat acordarea alocațiilor de condiția ca măcar unul din părinți să fie angajat, iar copiii să fie Înscriși la școală 27
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ligile mici vor încerca să se alăture ligilor mari. Ei vor spune: "Dacă băieții importanți continuă să se bazeze pe arme nucleare, noi de ce nu am face-o?""11. Deși orice grad de proliferare ne privește, suntem cel mai mult alarmați atunci când guverne care ne sunt ostile își pregătesc rezerve nucleare. Ironia este că această amenințare este amplificată de rezistența noastră. Țările ostile pot percepe opțiunea armelor nucleare ca fiind singurul mod de a ne descuraja de la a proceda cu ele
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]