7,295 matches
-
-l pe marele maestru în ale pescuitului, inginerul Guță, din ale cărui mâini ieșeau muștele pe culori, momeala răpitorilor. Am călcat cu piciorul, de nenumărate ori, locul pe unde apele Argeșului, ieșite din turbinele centralei subterane, sunt mânate înapoi în albie, după ce ies vijelioase de sub munte. La peste o sută de metri sub pământ, curgeau tot timpul niște izvoare subterane, care ne udau până la piele. Totul era luminat. Două brigăzi de mineri, una dintr-o parte, cealaltă din alta, s-au
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
și frumoasa lor fiică dintr-a XI-a, am participat la un eveniment epocal. În corpul barajului s-au lăsat porțile grele de fier, oprind apele înspumate ale râului în care colcăiau păstrăvii și lipanii. Și, văzând cu ochii, încet-încet, albia Argeșului seca, iar apa în baraj creștea, izbind cu furie în betonul curbat al stăvilarului. Lucrarea se terminase cu zece zile înainte de termenul fixat. Lacul de acumulare începea să prindă contur. Lacul artificial, cu aproape cinci sute de milioane de
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
înfăptuită de poporul român, pentru nevoile lui. Edificiul acesta, construit cu atâtea sacrificii, cei de azi îl includ în „greaua moștenire”, alături de combinate, uzine, institute de cercetări în diverse domenii, clădiri de patrimoniu, locuri de agrement, termocentrale, hidrocentrale, regularizări ale albiilor râurilor, autostrăzi, muzee de interes internațional, piețe moderne, școli (unde cărțile erau gratuite), cămine și case de cultură, spitale, universități (unde chiar se „făcea carte”), biblioteci, adevărate tezaure de cultură și civilizație, toate au devenit componente ale „grelei moșteniri”. Și
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
îmi dau seama că România nu are numai o disperată nevoie de resurse materiale, pe care nu le are, dar este săracă, atât de săracă, în resurse spirituale, care sclipesc, ici, colo, ca un grăunte de aur, pe fundul unei albii care cere și ea, atât de disperat, revărsare ... 18 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: DICTATURA RESURSELOR / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
plecat la râu să se îmbăieze. După terminarea barajului de la Paltinu, exista trasă în sat și apă curentă, chiar dacă existau și fântâni, însă fiind vară, preferau o baie în Florei în locul unei ape fierte la aragaz și o îmbăiere în albia din tablă zincată, ținută în baia lor neterminată încă. Nu erau așa de bogați încât să-și permită construirea unei băi adevărate cu duș sau cadă dintr-o dată, așa că după decesul tatălui, ce se începuse la baie, așa a rămas
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
pas din pușcăria albă nu-i scăpare unde-au fost chipuri - orbii-au dat cu vare e-un vălmășag de nevăzut și frică nici pasăre nici suflet nu s-ardìcă e o bolirea-a stanei privegheate e-o lepră albă-n albii blestemate MĂRTURISIRE Dumnezeul meu - Dumnezeu al luminii înțelepte și al umbrei celei drepte - Dumnezeu al izvoarelor neșovăitoare - aflate mereu cu toate șoaptele pline - la porțile grele-ale pământului - atotcercetătoare Dumnezeul meu începe din mânăstirea pădurilor - unde cercetează copitele inorogului și solzii
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
potabilă cristalină și rece pornește acum prin conducte, mai prin tot județul Prahova, ajungând în casele oamenilor, de la Câmpina până la Ploiești sau să irige peste nouă mii de hectare de pământ arabil din județ. Aceste torente își caută calea prin albia săpată de-a lungul secolelor, printre malurile stâncoase, unde arbuști crescuți parcă din granitul dur al muntelui stăteau de veghe, numărând fiecare păstrăv ce sărea din apă la bulboane, grăbit să prindă câte o gâză rătăcită spre flora montană. Călătorul
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
timp să pătrunzi în labirintul gândului odihnitor care își găsește alintare când ascultă "oftatul norilor înlăcrimați ce stau închiși în prăvălia de la marginea zăvoiului" pe lângă care se tot duce-n dor și jele cu lacrimile lui, izvorul fermecat... chemat în albia Râului Doamnei - mamă iubitoare a domniștenilor. Pe lângă cele relatate despre măiestria autorului, înrobit de gândul creator, prof. dr. George Baciu - printre pagini se văd dantelării grafice semnate de maestrul Cucu Ureche, un vizionar de clasă dar și profund cunoscător al
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
razele lui. Negrul se întinde în ramuri și-n tulpini, și-n mugurii ce nu s-au desfăcut încă. Și din nou lumină, în muguri înflorind. Ca dintr-o noapte adâncă, strălucesc și izvoarele. Apoi gonesc spre tainice chemări spre albii tot mai largi,mai pline de apă. Merg obosit. Ba nu, moleșit. Căldura îmi înmoaie plăcut oasele biciuite de frigul din trecut. Pașii mă poartă cu greu. Nu ei, ci eu îi port. Sau cine mai poate ști care pe
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
razele lui. Negrul se întinde în ramuri și-n tulpini, și-n mugurii ce nu s-au desfăcut încă. Și din nou lumină, în muguri înflorind. Ca dintr-o noapte adâncă, strălucesc și izvoarele. Apoi gonesc spre tainice chemări spre albii tot mai largi,mai pline de apă.Merg obosit. Ba nu, moleșit. Căldura îmi înmoaie plăcut oasele biciuite de frigul din trecut. Pașii mă poartă cu greu. Nu ei, ci eu îi port. Sau cine mai poate ști care pe
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
Pe linii paralele să meargă astea două Nu pot; că uneia - vieții - chiar dacă-i tot plouă, Firul tors și tras din pântecul de mamă Se rupe. Apa din piatră curge; e pentru toți o mană! Și ea tot șlefuiește în albia-i prundișul... Pe când apa din mine filtrează învelișul Și, cu timpul ajung să fiu asanat, Iar, în final, ca toți, îmi perfectez un blat. Pe drumul mărginit de șanțuri Mă simt grăbit de cineva și-n lanțuri; Pășesc cu luare-aminte
UN ALBUM DE SUFLET ȘI UN FEL DE... APĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363366_a_364695]
-
graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii că ea făcea baie în interiorul bordeiului
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii că ea făcea baie în interiorul bordeiului și nu puteam căra albia plină cu apă la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara când venea tata să stea cu noi ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
vară Ți-am spus o scrisoare să-mi scrii, Să stau s-o citesc într-o seară Ori poate s-o pun căpătâi. Să-mi scrii despre nopțile tandre Și teama de iernile reci, De viața purtată de meandre Prin albii uitate și seci! Să-mi scrii despre gânduri nespuse Și pași adormiți în pustii, De șoapte și vise răpuse... Amintiri închise-n cutii! Să-mi scrii despre câte-s prin stele, Spre care adesea privesc Ori despre cărările mele Pe
ÎNCEARCĂ! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363550_a_364879]
-
senin, dracul, a direcționat flăcările și pe cel de-al doilea pavilion. Au ars o sută patruzeci de familii de albine. Curgea mierea și ceara topită din faguri, mare parte întreținând flăcările de peste doi metri, ca un izvor domol în albia lui largă. Iarba din poiană se pârlise și era inundată de un strat de miere amestecată cu ceară ca o piftie. Când Cezar a fost anunțat de un consătean, care trecea, nu se știe cu ce interes, pe-acolo, a
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
poate mai mult decât ceilalți trăitori tereștri, cu viziuni lirice menite să-i înscrie în marele catalog al creatorilor de opere nemuritoare. Păstrând proporțiile, Georgeta Resteman - cu o cumințenie brâncușiană, își decantează prin propriul filtru fărâmele cunoașterii universale, într-o albie prin care curg aluviuni, când limpezi, când învolburate, dar toate având același sens, spre marea revărsare cosmică. Poemele din volumul de față, adunate cu migală pe parcursul a doi ani și mai bine (primul ei poem datând din 13 martie 2009
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
31 iulie 2013 Toate Articolele Autorului De aș putea să strâng în pumni Sahara, Atât de tare, s-o prefac în stâncă, Și-acolo unde-i bolta mai adâncă Să o ridic și-apoi să îi iau scara, Dezlănțuind în albii însetate Izvoarele curgându-și apa vie, Din șipote, scântei de feerie, Aș împleti la gâtu-ți nestemate, Iar din culori ce triluri se coboară, Un pat aș ridica viselor tale Cu așternut și perne de petale Din baobabii-n floare, prima
҉ VIS ҉ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361202_a_362531]
-
aminte de Vlăduț, căruia i se spunea Țepeș, pe care îl invocă, așa cum făcuse steaua Eminescului. De aici, din Dealul Voievozilor, toți patru privesc satul, cât de frumos s-a făcut și cât de mare; vile, străzi asfaltate, canale betonate, albia râului domniței Clara regularizată, un pod solid în locul celui de lemn peste care treceau caleștile domnești spre sau de la Câmpulung, la cealaltă cetate de scaun, Curtea de la Argeș. Trecute vieți de doamne și domnițe! Deodată, privitorii panoramei tresar la auzul
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
față de Dumnezeu, ci și un răspuns afirmativ dat din partea noastră voinții Sale de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este nevoie ca fiecare credincios al eparhiei noastre să se simtă îndemnat de conștiința lui de român și de inima lui de ortodox, să contribuie
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
nu se cere o mai amplă dezvoltare a conștiinței de iubire de țară și neam ca aici în Biharia, unde suntem îmbibați cu atâta străinism. Nicăieri ca aici nu se cere purtat o mai aprigă luptă pentru reintegrarea tuturor în albia românismului integral. Iată, acestea sunt câteva din acțiunile episcopului de pioasă amintire Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, care a desfășurat o vastă și bogată activitate în vremuri de loc ușoare pentru Biserica și Neamul nostru pentru care i se cuvine
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându-mă pe lac, striga să mă întorc la mal, să nu mă răstorn cu albia
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându-mă pe lac, striga să mă întorc la mal, să nu mă răstorn cu albia. Dar eu visam că sunt într-o barcă adevărată și mi-am promis în gând, ca atunci când voi fi mare și voi câștiga proprii mei bani, să-mi cumpăr o barcă pe care să o folosesc la pescuit. De teama
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
teama tatei, care tot îmi repeta de “crucioiul , luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și eu: bâldâbâc! în apa lacului, care era mai adâncă decât înălțimea mea. Sigur că am înghițit destulă apă, cât să mă panichez, țipînd din răsputeri și dând
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
să mă mențin la suprafață. Tata a ajuns lângă mine și, dintr-o zmucitură de corp, m-a ridicat din apă la pieptul său. Apa nu era mai adâncă de un metru, așa că m-a scos repede la mal, însă albia de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
zona podului Berchișești-Capu Câmpului, comuna Capu Câmpului; dig apărare oraș Siret pe parau Negostina, (HG 833 - 834/2008). În județul Neamț s-au făcut lucrări de amenajare albie rău Siret și rău Moldova la Român, (HG 833, 834/2008); amenajarea albiei râurilor Siret și Moldova la Român, etapă I, (HG 942/2010); regularizarea albiei pârâului Tașca la Tașca, în comuna Tașca; regularizarea albiei pârâului Hamzoaia la Tașca în comuna Tașca. În județul Vrancea s-a efectuat consolidarea râului Siret pe zona
DR. ING. EMIL VAMANU. APA, MATERIE VITALĂ ŞI ACT ESTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360976_a_362305]