761 matches
-
miturilor și textelor biblice. Aproape fiecare poem are o variantă, curgerea textelor e secționată, la intervale atent alese, de fotocopiile unor manuscrise ale poetului, cu scrisul său (de mînă, firește) baroc, inconfundabil și de necitit, desene, ilustrații care trimit spre alchimiștii și truverii Evului Mediu; angrenajul, savant orchestrat, începe să funcționeze chiar de pe coperta cărții, pe care artistul plastic Florin Buciuleac o imaginează exact în textura structurii de adîncime a poeziei: crucea Jertfei și a Învierii, alături de una dintre fotografiile celebre
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
trepte/ nivele re-prezintă semne și simboluri din cele mai diverse mitologii, de la celți și geți, pînă la incași și extrem orientali, iar în vîrf, deasupra, unindu-le înțelesurile ascunse, greu de descifrat, crucea de la capătul Golgotei; sau, poate, e cuptorul alchimiștilor, des invocat în cărțile anterioare, unde se amestecă toate acestea, ard pentru a restitui esența, „aurul“ mărturisirii lui Iisus. Ziggurat sau Athanor, poezia lui Horia Zilieru condensează începuturile și sfîrșiturile figurilor mitice pentru a releva ceea ce s-a numit Spiritus
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
precum și cîntecul truverului, al altui Orfeu îndrăgostit. Astfel, roza, „floarea de geniu a poetului“, cum îi spune Eugen Simion, tutelează și această carte: roza e a iubirii, dar, deopotrivă, „orchestrează cimitire“ - rană „văzătoare“ în „întunecimea criptei la răscruce“ -, e a alchimiștilor, a truverilor și heraldicii medievale, într-o cavalcadă amintind de negurosul Uhland: „Aud cu ochii și nu pot traduce/ impulsuri surde sonuri de sonată/ o parte-a nopții cearcănul înoată/ întunecimea criptei la răscruce./ Obscura cavalcadă detonată/ asudă Răstignirea grea
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
Eduard.ț Și face toate acestea fără să știe că ea însăși este un experiment al doctorului Igor, un capitol în tratatul său de psihiatrie, cu titlul " Conștiința morții ne animă să trăim mai mult". Romanul lui Paulo Coelho, autorul Alchimistului, se citește într-o singură seară. N-are cum să zacă "pe noptieră". Paulo Coelho, Veronika se hotărăște să moară, Traducere de Paul Cuilă, Colecția "Cartea de pe noptieră", Editura Humanitas, București, 2000
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]
-
al prozatoarei Olga Tokarczuk, tradus excelent de Constantin Geambașu cu sprijinul Institutului Polonez din București. Călătoria oamenilor Cărții, apărut în original în 1993, este o poveste a cărei atmosferă amintește pregnant de romanele lui Paulo Coelho, și în special de Alchimistul, acesta însuși istoria unei aventuri către cunoaștere, ratată și împlinită totodată prin întoarcerea către propria ființă. Bună cunoscătoare a filozofiei medievale și pasionată de științele oculte (un alt element pe care-l are în comun cu scriitorul brazilian), Olga Tokarczuk
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
tânjind la rezolvări care nu apar. Și nobilă, pe calea îngustă a pătimirii ei. Un jind de psalmi, închis în slăbiciunea unor poveri omenești, care se pot duce doar uneori, și doar cu semnul, schimbare nu de pământ, ca a alchimiștilor, ci de apă, al poeziei pure. Și neabătut frumoase.
Norii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5945_a_7270]
-
atît de irepresibilă și pătimașă chemare spre cunoaștere. Sau, mai exact, spre mijlocirea cunoașterii. Socotit a fi orice, în limitele generoase ale umanului și ale imaginarului, de la țăran frust la mag solitar în furtunile celei mai rafinate civilizații, de la boiangiu/alchimist și cioplitor/ francmason pînă la inițiat în esoteriile budiste, prin doctrina milarepiană, și în sistemul platonician, prin bibliotecile pariziene, și de la țîrcovnic auster la amant infatigabil, toate subsumate unui anumit gen de situare în sacru, Brâncuși se oferă cu maximă
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
un aer straniu și ușor exotic. Ea este una dintre puținele lucrări cu acest subiect, apărute la noi în ultimii cincizeci de ani, în care Brâncuși nu este nici țăran, nici mag, nici inițiat în sens larg, nici mason, nici alchimist, nici histrion, nici sfînt și nici Dumnezeu însuși, ci, pur și simplu, un artist, un creator de forme și un spirit obsedat de găsirea maximei concizii în expresia plastică. Și tocmai pe fondul acestui dezechilibru dintre cantitatea de fabulație și
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
să-și zică, cel care se simte personaj din romanele brazilianului, i-a făcut acestuia o ofertă pe care, dacă mă gîndesc mai bine, Coelho ar fi avut destule motive s-o accepte. Într-o țară mică, în care autorul Alchimistului vine și cu gîndul de a face un film și de a călători incognito, în măsura posibilului și unde, romancierul n-are milioane de cititori, unul dintre admiratorii săi, persoană și personaj public, vrea să-l întîlnească și chiar să
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
fi un semn particular al orgoliului meu, ci pentru că acest cuvânt, EU, rezumă pentru mine structura lumii.” Apoi, pentru că este una dintre acele cărți pe care nu le poți povesti: reții, de exemplu, că... un vagabond citește un tratat al alchimistului Paracelsus, că Aurora pare a fi însăși piatra filozofală al cărei nume începe cu silaba „or” și care se transformă dintr-un fulger într-o tânără frumoasă, apoi într-o cometă, întrun nor și așa mai departe, violentând lumea „reală
Pe urmele Aurorei… by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5660_a_6985]
-
producă dezlegarea limbii. Urletul este răspunsul la ceea ce pretinde să afle torționarul: confesiunea, trădarea, secretul aflat undeva în mintea și trupul supliciatului. Acesta este secretul, ca o piatră filosofală, pe care vrea să-l extragă schingiuitorul: dar el este un alchimist plebeu și exterminator, fiindcă nu extrage, ci distruge. Limba pe care o vorbește victima are o soră vitregă în anti-limba torționarului, deoarece schingiuitorii nu mai vorbesc omenește, ci urlă și zbiară, schimonosindu-se. Tortura este înfăptuită fie într-o limbă
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
Goethe, Thomas Mann, Lessing, Calderón de la Barca, Pușkin, Lermontov sau bănățeanul Lenau, dar și muzicieni ca Gounod, Berlioz, Liszt, Wagner, Schubert, Musorgski sau pictori ca Rembrandt ori Delacroix. Personajul central în toate aceste creații, unul deosebit de real, este Johannes Faust, alchimist și astrolog german care a trăit între 1480-1540. Reputat profesor în diferite centre universitare din Germania acelor timpuri, Faust, ca toți oamenii a căror viață a stat sub semnul obscurului și al fantasticului, a alimentat, prin activitatea lui, tendința generală
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
fi reprodus. Citind cartea lui Galdwell încerci senzația pe care o încearcă jucătorii de șah cînd, studiind o partidă celebră, descoperă o combinație neașteptată prin care speră să-și poată surprinde adversarul în viitoarea partidă. Așadar, senzația aceea de meșter alchimist căruia i se perindă pe sub ochi tabloul chimic al reacției ce duce la fabricarea aurului. Combinația este aici, în acestă carte, totul este să o aplici. Cred că fiecare om care a citit rîndurile cărții a avut tresărirea faustică a
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
fericit, mă îndepărtam, porneam pe drumuri tot mai riscante pe unde nimeni înainte nu trecuse, sub mine se căsca golul, deasupra mea bănuiam doar privirea și respirația făpturilor celeste". Altă dată experimentează o "scamatorie fundamentală", de magică alură. După cum vechii alchimiști doreau a preface un bulgăre de lut în aur, d-sa are ambiția de a-și desface "ființa, trupul în mai multe părți și fiecare din ele să-și ducă traiul în voie, autonom". Nădăjduind să-și sporească astfel timpul
Dincolo de aparențe by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7105_a_8430]
-
ia sfîrșit". De ce stelele Scorpiei? Mateiu nu situează vecernia de apoi în vremea de sub constelația aceasta. Dar, în tradiția hermetic-alchimică, aceasta e zodia corespondentă procesului prin care elementul spiritual este separat de cel material, ceea ce în codul arderilor din athanorul alchimistului se petrece în cursul celui de-al optulea hagialîk: putrefacția, sau moartea filosofală. Hagialîkurile fiind, așadar, etapele inițiatice (douăsprezece, 9 minore și 3 majore) ale recuperării înțelepciunii pierdute la Cădere. Atunci cînd a început surghiunul nostru omenesc pe pămînt? Nu
Inițierea Crailor by Ioan BUDUCA () [Corola-journal/Journalistic/6650_a_7975]
-
al montării recente de la "Creangă" este prezența unui scenograf, bănuiesc tînăr, nu-l cunosc, Viaceslav Vutcariov. Nu-mi amintesc să mai fi văzut ceva lucrat de el. Stilul lui mă duce cu gîndul la Dragoș Buhagiar din ultimele două concepții, Alchimistul și Baal. Se poate să mă înșel, iar cei doi să nici nu se cunoască. Vutcariov vine cu un soi de luxurianță autentică, neobișnuită, mimată pînă acum în teatrul pentru copii. Vine cu materiale consistente, bogate ca textură și ca
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
vede. Nici de data asta, ea nu-și pune întrebări, nu-și răspunde. Se simte sleită ca o fântână din bărăgan. Mâine, da. Mâine va merge la doctorul Damian, singurul tămăduitor în care are încredere oarbă. El este mai mult alchimist decât psiholog, dar o va invita totuși, pe sofaua aia verde și cu flori de levănțică mov. O va lăsa să vorbească în voie, să se „psihanalizeze” dacă asta dorește. Apoi, sobru, trăgându-se de vârful mustății cănite, doctorul își
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
să o descânt întruna, De parcă aș culege mătrăguna, Acel homuncul ce-n pământ se ține; Chiar fără ochi uitându-se la mine, Dar poate ochiul lui e tocmai Luna. Atâta forță mandragora are Cât și remedii, ca o farmacie, Că alchimiștii cred că este vie Și-o onorează ca pe-un panaceu. Tot Luna-i cea mai mare în magie, Ba crește, ba descrește, ba dispare Trei nopți pe lună, când, fiindu-mi fină, O țin la piept ca pe copilul
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
personaj bizar și misogin ultimul boem din oraș cu ochelari de sârmă dedicat fanatic matematicii într-o mansardă plină cu mecanisme ciudate pendule și șoareci lunete de alamă și tomuri vechi cum se văd doar în gravurile Evului Mediu la alchimiștii fascinați de piatra filozofală Fă cum îți spun și trage linia pe perete auzii repetat implacabilul ordin Dă-ți drumul încearcă și uită ce nu știi Brusc mă simții invadat de o tainică fervoare și fără să vreau muiai creta
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
un aer straniu și ușor exotic. Ea este una dintre puținele lucrări cu acest subiect, apărute la noi în ultimii cincizeci de ani, în care Brâncuși nu este nici țăran, nici mag, nici inițiat în sens larg, nici mason, nici alchimist, nici histrion, nici sfînt și nici Dumnezeu însuși, ci, pur și simplu, un artist, un creator de forme și un spirit obsedat de găsirea maximei concizii în expresia plastică. Și tocmai pe fondul acestui dezechilibru dintre cantitatea de fabulație și
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
și acum nici o lună, la Editura Polirom, în aceeași traducere foarte bună. Volumul de la Polirom a coincis, planificat, desigur, cu cea mai recentă premieră a Teatrului Mic, Lolita, în regia Cătălinei Buzoianu, așa cum și la Odeon s-a întîmplat cu Alchimistul lui Coelho apărut la Editura Humanitas, o manieră practicată cu sîrg în Occident pentru a crea sau a resuscita un eveniment literar, teatral, cultural. Adaptarea versiunii scenice realizată de Mihaela Tonitza Iordache - un filolog și un om de teatru cu
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
planuri. Una se întâmplă în istoria atât de iute încât pare că încalecă pe timp, cu totul alta în redesfășurarea ei, mult mai lucidă și sesizând, cu sensibilitatea la trecere a vremurilor noastre, irosirea pentru nimic. În Baladă studențească, un alchimist al amorului reușește s-o scoată, ca pe un duh de lampă, pe fata visurilor din sticluțe și retorte. Un musafir nepoftit îi sfarmă atelierul de himere. Cine să fie poetul? Sculptorul în fum, sau necunoscutul care rupe vraja? Mai
Evul Mediu întristat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5828_a_7153]
-
vremuri mai mult sau mai puțin intuite dar sigur în timpurile când se căuta rețeta nemuririi și piatra filosofală ți-l sugerează nu numai gravurilor amintite mai sus, ce ilustrează personaje fantastice într-o lume suprapopulată de spirite, vrăjitori, călugări, alchimiști și alte creaturi monstruoase, stampe gen Capriciile lui Goya (1746-1828), ci și onomastica personajelor: Zoroastro, Sava Gotul, Mavrocosta, Oswald Zaur (din Faur) Austriacul, autorul planurilor secrete ale suburbiilor, HristinaFecioara, subiect de voyeurism practicat printre ostrețele gardului de către elevii de la Școala
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
asta? A dat din umeri. — Ești mărginit, i-am spus fără milă. Hai, mă, zi-mi că știi. Nu? Păi Opera de artă e Piatra filozofală, nu? Opera cea mare, Magisterul. Ha? Nu? Am tras cu ochiul spre păunul Martin. — Alchimiștii îi mai spuneau și cauda pavonis, coada de păun. Știți că pe frontispiciul bestiarelor din Renaștere păunul înlocuia de multe ori reprezentarea omului din vedenia lui Iezechiel, alea patru hayoth hakodesh, știți? Și m-am apucat să recit ca dintr-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
dovedesc că opera de artă, acel Kunstwerk al lui Heidegger, nu-i altceva decât Piatra perfectă pe care o plămădește Adeptul hermetic? Arta, die Kunst, e obținerea Pietrei. Și știți cum numesc ei materia folosită? Mm? Nu? Și Heidegger, și alchimiștii o numesc pământ, die Erde. ÎRăbdare, triste cititor, futaiul vine imediat.) Max mi-a surâs politicos. Liza îmi pregătea patul și îi admiram gesturile precise în vreme ce gesticulam febril: — Uite, fiți atenți, textul lui Heidegger începe așa: care e raportul între
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]