720 matches
-
probabilitatea ca E să apară și q=1-p probabilitatea ca E să nu apară. formula 70 Dacă variabilele aleatoare independente două câte două xformula 10, xformula 11, ..., xformula 27 au aceeași repartiție și dacă μ=M(xformula 27) și σ²=Δ²(xformula 27)>0 atunci variabila aleatoare <math>\frac
Teoria probabilităților () [Corola-website/Science/298809_a_300138]
-
mari dictează că, pentru o aruncare a monedei, când numărul de aruncări tinde la infinit, proporția observată a apariției unei fețe tinde la jumătate. Fluctuațiile acestei proporții în jurul jumătății sunt descrise de . Logaritmii apar și în . Când logaritmul unei variabile aleatoare are o distribuție normală, se spune că variabila are distribuție log-normală. Distribuții log-normale se întâlnesc în multe domenii, ori de câte ori o variabilă se formează ca produs de multe variabile aleatoare independente pozitive, de exemplu în studiul turbulențelor. Logaritmii sunt folosiți pentru
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
sunt descrise de . Logaritmii apar și în . Când logaritmul unei variabile aleatoare are o distribuție normală, se spune că variabila are distribuție log-normală. Distribuții log-normale se întâlnesc în multe domenii, ori de câte ori o variabilă se formează ca produs de multe variabile aleatoare independente pozitive, de exemplu în studiul turbulențelor. Logaritmii sunt folosiți pentru a parametrice. Pentru un astfel de model, depinde de cel puțin un care trebuie să fie estimat. Un maxim al funcției de verosimilitate are loc la același parametru-valoare ca
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
trebuie să fie estimat. Un maxim al funcției de verosimilitate are loc la același parametru-valoare ca și maximul logaritmului verosimilității, deoarece logaritmul este o funcție crescătoare. Această log-verosimilitate este mai ușor de maximizat, în special pentru verosimilitățile multiplicate pentru variabile aleatoare . este o ramură a informaticii care studiază algoritmilor (programe de calculator care rezolvă o anumită problemă). Logaritmii sunt valoroși pentru că descriu algoritmi care împart o problemă în altele mai mici, după care alătură soluțiile subproblemelor. De exemplu, pentru a găsi
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
suplimentare ale naturii cuantice a atomului. Atunci când un fascicul de atomi de argint a fost trecut printr-un de câmp magnetic de formă specială, fasciculul a fost divizat în funcție de direcția momentului cinetic al atomului, denumit "spin". Cum această direcție este aleatoare, era de așteptat ca raza să se răspândească într-o linie. În schimb, fasciculul a fost împărțit în două părți, în funcție de orientarea spinului atomic, în sus sau în jos. În 1924, Louis de Broglie a avansat ipoteza că toate particulele
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
nepereche sunt aliniați unul cu celălalt, proces spontan cunoscut sub numele de . Când momentele magnetice ale atomilor materialelor feromagnetice sunt aliniate, materialul poate produce un câmp măsurabil la scară macroscopică. Materialele paramagnetice au atomi cu momentele magnetice întreptate în direcții aleatoare atunci când nu este prezent niciun câmp magnetic, care se aliniază în prezența unui câmp. Nucleul unui atom nu va avea niciun spin atunci când are atât număr par de neutroni cât și de protoni, dar în alte cazuri cu numere impare
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
Nucleul unui atom nu va avea niciun spin atunci când are atât număr par de neutroni cât și de protoni, dar în alte cazuri cu numere impare, nucleul poate avea spin. În mod normal, nucleele cu spin sunt aliniate în direcții aleatoare, din cauza . Cu toate acestea, pentru anumite elemente (cum ar fi xenon-129) este posibil să se o proporție semnificativă din stările de spin nuclear, astfel încât acestea să fie aliniate în aceeași direcție—o condiție numită . Aceasta are importante aplicații în imagistica
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
Dacă apărătorul răspunde corect iar atacatorul greșește, apărătorul primește 100 de puncte bonus. Bonusul de apărare e marcat separat și se anulează în cazul pierderii regiunii. Războiul durează maxim șase runde. Din motive de fair-play, ordinea jucătorilor în cadrul rundelor este aleatoare. Atacul are două variante specifice: atacul regiunii de bază și reconstrucția cetății. Atacul asupra regiunii de bază a unui adversar devine posibil când o regiune imediat învecinată a fost ocupată. Pentru a învinge, atacatorul trebuie să doboare cele 3 turnuri
ConQUIZtador () [Corola-website/Science/308692_a_310021]
-
text, aici va fi text”, deoarece aspectul general ar fi fost denaturat de repetitivitatea nenaturala a secvenței respective. "Lipsumul" clasic este încă utilizat de profesioniștii din domeniile care implică utilizarea de text, alături de variante uneori umoristice, alteori alcătuite din înșiruiri aleatoare de cuvinte latine, cu sau fără sens în limba de bază. Astfel, cei care se hotărăsc să utilizeze acest text-simbol pentru prima dată trebuie să se asigure că în versiunea aleasă nu sunt și pasaje ale căror traducere îi poate
Lorem ipsum () [Corola-website/Science/302388_a_303717]
-
coincide cu educația politică în sens larg (exercitată de familie, școală, universitate, mass-media, de alți factori educaționali), dar are o sferă mai largă prin aportul și al altor instituții (organizații politice, economice, juridice, religioase etc.) sau factori cu influență spontană, aleatoare. O parte a instituțiilor politice creează posibilități, în special pentru membrii lor, în vederea pregătirii pentru rolul pe care-l vor practica ulterior, pentru viitoare posturi în lumea elitei politice, fapt denumit socializare anticipată. În funcție de gradul de conformitate cu valorile sistemului
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
funcționare) a întregului sistem. Pentru a stabili fiabilitatea unui sistem fără restabilire (reparații) se ia în considerație durata scursă de la punerea sau repunerea în funcțiune până la defectarea sistemului, denumită și "timp de funcționare fără defecțiuni", durată care este o variabilă aleatoare continuă. Pentru concizia reprezentării, de obicei se indică doar valoarea medie a acestei variabile. În evoluția fiabilității unui obiect în timp (durata de viață) se pot constata trei perioade distincte: În special la sistemele cu "inteligență" proprie din branșa tehnologiei
Fiabilitate () [Corola-website/Science/302705_a_304034]
-
distanță dintre particule. Pe baza acestor două proprietăți neintuitive ale mecanicii cuantice (incertitudinea și legătura), au fost inventate două tipuri de protocoale de criptare cuantică. Primul folosește polarizarea fotonilor pentru a codifică biții de informație și se bazează pe natură aleatoare a fizicii cuantice pentru a evita interceptarea mesajului. Al doilea folosește fotoni legați pentru a codifică biți, si se bazează pe faptul că informația apare doar dupa măsurători făcute de părțile ce comunica. Fotoni polarizați - Charles H. Bennett și Gilles
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
sunt perfect corelate, în sensul că dacă cei doi agenți testează polarizarea verticală sau orizontală a particulelor lor, vor obține rezultate opuse. Același lucru este valabil dacă este vorba de orice altă polarizare complementară (ortogonala). Totuși, rezultatele individuale sunt complet aleatoare, adică nici unul nu poate să prezică dacă va obține o polarizare verticală sau orizontală. În al doilea rând, aceste stări au o proprietate numită non-localizare cuantică, fără vreun analog în fizica clasică. Dacă cei doi agenți autorizați măsoară polarizarea particulelor
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
foarte usor tăind linia sau, măi discret, încercând interceptarea informației transmise. Dacă se poate interveni în echipamentul folosit, s-ar putea modifica astfel încât cheile generate să nu mai fie sigure, ajungându-se astfel la un atac cu generator de numere aleatoare. Atacul cu "intermediar" poate fi totuși folosit în cazul criptării cuantice, daca intermediarul se "prezintă" fiecărei părți autorizate ca fiind cealaltă; după aceea, tot ce trebuie să facă este să respecte protocolul de transmisie a datelor, făcând schimb de chei
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
exploatare de date ("data mining") . O importantă măsură în teoria informației este entropia informațională, mărime de regulă exprimată prin numărul mediu de biți necesar pentru stocarea sau comunicarea respectivei informații. Intuitiv, entropia cuantifică nivelul de incertitudine implicat de o variabilă aleatoare. De exemplu, o aruncare de monedă va avea entropie informațională mai mică decât o aruncare cu zarul. Printre aplicațiile teoriei informației se numără compresia datelor fără pierderi (de exemplu algoritmul de compresie ZIP), cea cu pierderi (de exemplu MP3) și
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
acum excelente, de aciziție de imagini au fost folosite pentru a studia galaxii din ce în ce mai îndepărtate și mai slab luminoase. Medium Deep Survey (MDS) a folosit " Camera planetară și de câmp larg 2" pentru a obține imagini îndepărtate ale unor regiuni aleatoare în timp ce celelalte instrumente erau folosite pentru observații planificate. În același timp, alte programe dedicate se concentrau pe galaxii cunoscute prin observații de la sol. Toate aceste studii au dezvăluit diferențe substanțiale între proprietățile galaxiilor de astăzi și cele ale galaxiilor ce
Hubble Deep Field () [Corola-website/Science/311775_a_313104]
-
pe grupul experimental devin semnificative prin compararea lor cu scorurile obținute (la post-test) de grupul de control. Dacă modalitățile factorului sunt fixate avem de-a face cu un plan experimental de bază model I (grupuri sistematice)(fig.1). Compoziția este aleatoare la nivelul fiecărui grup în parte, dar alegerea grupului ca atare este sistematică. Constituirea datelor după un astfel de plan, permite să se controleze primele cinci variabile parazite. Diversele comparații care se pot face între cele patru observații permit să
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
experimental dau partea de efect atribuită tratamentului. Atunci cand modalitățile variabilei independente manipulate nu sunt fixate, ci sunt extrase aleatoriu dintr-o populație de modalități, planul experimental se construiește în modelul ÎI. În acest caz, nu numai compoziția fiecărui grup este aleatoare, dar alegerea însăși a grupului dintr-o colectivitate este aleatoare. În cazul planurilor de bază (unifactoriale) caracterul sistematic al modalităților factorului controlat nu influențează procedurile de calcul ale variabilității (lucru care se întâmplă în cazul planurilor factoriale). Diferențele apar însă
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
independente manipulate nu sunt fixate, ci sunt extrase aleatoriu dintr-o populație de modalități, planul experimental se construiește în modelul ÎI. În acest caz, nu numai compoziția fiecărui grup este aleatoare, dar alegerea însăși a grupului dintr-o colectivitate este aleatoare. În cazul planurilor de bază (unifactoriale) caracterul sistematic al modalităților factorului controlat nu influențează procedurile de calcul ale variabilității (lucru care se întâmplă în cazul planurilor factoriale). Diferențele apar însă în privința generalității concluziilor obținute prin experiment: în cadrul unor modalități sistematice
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
controlat nu influențează procedurile de calcul ale variabilității (lucru care se întâmplă în cazul planurilor factoriale). Diferențele apar însă în privința generalității concluziilor obținute prin experiment: în cadrul unor modalități sistematice concluziile se referă numai la aceste modalități; în cazul unor modalități aleatoare,concluziile sunt mai generale,referindu-se la toate modalitățile posibile ale variabilei manipulate. 2.4 Planurile bifactoriale și trifactoriale Cele mai frecvente sunt planurile bifactoriale și trifactoriale. Planurile cu mai mult de trei factori sunt dificile și nepractice. Rezultatele obținute
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
măsurare constă în scăderea validității testului între două măsurări repetate. Regresia statistică constă în tendința (F.Galton) de regresie spre medie a scorurilor extreme odată cu repetarea unei măsurări. Erori posibile în cazul comparațiilor intergrupale:erori de selecție (selecția nu este aleatoare), efectul difuziunii (răspândirea efectului manipulării de la grupul experimental la cel de control), efectul Pygmalion, efectul Hawthorne, efectul compensării (efortul compensatoriu pe care îl pot avea membrii grupului de control simțindu-se frustrați că nu fac parte din grupul experimental),”moartea
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
kPa, presiunea absolută în pneu este cca. 320 kPa. În tehnică se spune "o suprapresiune de 220 kPa". În fluide în repaus moleculele sunt în continuă mișcare browniană. Deoarece numărul de molecule este foarte mare și mișcarea lor individuală este aleatoare nu se observă nicio mișcare la nivel macroscopic. Dacă fluidul este închis într-un vas, se va constata existența unei presiuni pe pereții vasului datorită impactului moleculelor fluidului cu pereții. Indiferent unde ar fi plasați acești pereți, chiar în vas
Presiune () [Corola-website/Science/309080_a_310409]
-
controlului și a prelucrării semnalelor pentru a reprezenta un semnal care este pornit la un moment dat și rămâne pornit pe termen nedefinit. A fost denumit în cinstea matematicianului englez Oliver Heaviside. Este funcția de distribuție cumulativă a unei variabile aleatoare care este aproape sigur 0. Funcția Heaviside este o primitivă a funcției impulsul Dirac: "u"′ = "δ". Aceasta se scrie uneori ca deși această dezvoltare ar putea să nu aibă sens pentru "x" = 0, în funcție de ce formalism se folosește pentru a
Treapta unitate Heaviside () [Corola-website/Science/309882_a_311211]
-
în sens trigonometric. Polinoamele Laguerre se pot defini recursiv, exprimând primele două polinoame ca și apoi folosind relația de recurență pentru orice formula 9: Proprietatea de ortogonalitate enunțată mai sus este echivalentă cu a spune dă dacă "X" este o variabilă aleatoare cu distribuție exponențială cu funcția de densitate de probabilitate atunci Distribuția exponențială nu este singura distribuție gamma. Un șir de polinoame ortogonale în raport cu distribuția gamma a căror funcție de densitate de probabilitate este, pentru formula 13, este dat de rafinarea ecuației Rodrigues
Polinoamele lui Laguerre () [Corola-website/Science/309990_a_311319]
-
timpului în multe segmente, permite ca evoluția în timp sa fie exprimată ca o integrală de drum. Împrăștiarea pachetului de unde în mecanica cuantică este direct legat de împrăștiarea probabilității de densitate la difuziune. Pentru o particulă care are o traiectorie aleatoare, funcția probabilității de densitate din orice punct satisface ecuația difuziunii: unde factorul 2 este ales doar pentru comoditate și poate fi eliminat prin recalibrarea timpului sau spațiului. O soluție a acestei ecuații este împrăștierea gaussiană: și deoarece integrala formula 205 este
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]