119,673 matches
-
poeziei, în alt an istoria prozei. Eu cred că trebuie predat totul la un loc. Un lucru bun e că, existînd un număr de scriitori care sînt obligatorii, și nu poate fi altfel, se lasă și la latitudinea profesorului să aleagă după preferințele lui, ale elevilor, eventual, și o serie de nume, de opere, care, facultative fiind, interesează poate uneori mai mult decît celelalte. - Aceste corijări s-ar putea face și manualele vor răspunde mai bine nevoilor educației. - Sigur că da
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
-uri, mă tot aleg cu cel puțin două prospături de filme în care joacă același actor. Prima dată mi s-a întîmplat cu Jennifer Aniston, și cu oftaturile mele aferente. A doua oară am fost mai norocoasă și m-am ales cu Nicholas Cage. Care în 2005 a făcut două lungmetraje cum nu se poate mai diferite ca tonalitate: Traficantul de arme și Meteorologul. Cred că o să mă aplec asupra aceluia care sună cel mai spectaculos în context hollywoodian, adică ultimul
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
unii care voim mai bine să îndurăm chinul, decât să ne lepădăm de Dumnezeu. Dimpotrivă, cei care ne urăsc pe noi ar trebui să se întristeze, iar nu să se veselească, pentru că noi suntem aceia care am dobândit ceea ce am ales”. (Tertulian, Apologeticul, XLIX, 6, în PSB, vol. 3, p. 107) „O, nenorociților (păgâni), nu înțelegeți că nu există nimeni, care fără motiv să voiască pentru el suferința unei pedepse, sau care să poată suporta chinurile fără puterea lui Dumnezeu?” (Minucius
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
butuci, cu strângerea lor până la a cincea gaură, precum și alte torturi, pe care slujitorii înfuriați și îndrăciți obișnuiau să le aplice celor arestați. În felul acesta mulți au murit asfixiați în temniță, și anume toți cei pe care i-a ales Dumnezeu să-și sfârșească zilele în așa fel ca să fie pusă în lumină slava Lui”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 27, în PSB, vol. 13, p.185) „Într-adevăr, bucuria muceniciei, nădejdea celor făgăduite, dragostea de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
erau zăvorâți în temniță pe jumătate morți, unde după câteva zile se sfârșeau istoviți de chinuri. Ceilalți, însă, care-și dobândiseră vindecarea în urma îngrijirilor date, deveneau mai curajoși pe măsură ce trecea timpul și petreceau în temniță. Când primeau așadar porunca să aleagă fie o eliberare blestemată în caz că se ating de jertfele cele nelegiuite, fie, în caz că nu vor să jertfească, să sufere pedeapsa cu moartea, martirii mergeau hotărâți și veseli la moarte, căci știau ceea ce ni se rânduise prin Sfintele Scripturi (Ieș. 22
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Augustin, De civ. Dei, I, XXII). (n.s. 47, p. 327) footnote>. Acolo, în Antiohia, trăia o persoană sfântă și de o tărie sufletească admirabilă; după trup ea era femeie, dar era respectată de toți antiohienii pentru bunăstarea și pentru neamul ales din care se trăgea, precum și pentru cinstea ei deosebită. Ea își crescuse copiii în legile credinței, două fete tinere deosebit de frumoase la trup, care acum se apropiau de floarea vârstei. Mânați de pofte sălbatice față de aceste făpturi, mulți au pus
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 512) Relicvele sfinte „... AȚi însoțit, cum se și cădea vouă, pe cei încărcați cu lanțuri vrednice de sfinți, care sunt diademe ale celor ce au fost cu adevărat aleși de Dumnezeu și de Domnul nostru.” (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap. I, 1, în PSB, vol. 1, p. 249) Atitudinea martirilor în fața morții „Vă rog să nu-mi arătați o bunăvoință nepotrivită. Lăsați-mă să fiu mâncare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a VII-a, I, 5, în PSB, vol. 72, p. 298) „Pe când erau cu toții duși la moarte, venind mai marele magilor, îi întreba pe ei dacă vor să trăiască și să aducă închinare regelui, și soarelui. Și cum nici unul nu alegea asemenea viață, călăii pregăteau martiriul morții. Simion, care era de față, îi îmbărbăta pe toți și vorbea despre înviere și evlavie și, folosind credința din Sfânta Scriptură, spunea: Adevărata viață este să mori astfel, iar negarea lui Dumnezeu este moarte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
îmi va da și puterea să rabd nemișcat pe rug chiar și fără siguranța cuielor voastre. Astfel nu l-au mai pironit, ci numai l-au legat. Cu mâinile prinse la spate, așa cum stătea legat, Policarp semăna cu un berbec ales dintr-o turmă mare pregătit să fie o jertfă de ardere bine plăcută lui Dumnezeu Cel atotputernic. Apoi exclamă: Părinte al iubitului și binecuvântatului Tău Fiu Iisus Hristos, prin care am primit cunoștința despre Tine, Dumnezeul îngerilor și al puterilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
faci foarte bine. - Și nu e singurul, dragă, fii convinsă că nu e singurul, a început să râdă Marcos, luându-mă de braț ca să ieșim. La Burger King nu se servea nici un fel de alcool, doar bere. După ce-am ales meniul cel mai ieftin, în ciuda protestelor lui, căci nu puteam să uit tradiționala penurie a fiului de judecător, am cerut o Coca-Cola, iar el s-a uitat la mine chiorâș. - Nu-mi place berea, îmi pare rău, m-am scuzat
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
e un lucru care nu ți se potrivește. - Nu, e vorba doar de bere... Vreau să spun că alcoolul îmi place. Whisky, Cuba Libre, coniacul... - Ești o tipă trăsnet, Jose, a spus atunci Marcos dintr-un foc, fără să-și aleagă cuvintele și privindu-mă drept în față, după ce până atunci nu scosese o vorbă. Ești drăguță, deșteaptă, amuzantă, simpatică și ai talent. Ești cea mai bună, deși nu-ți place berea. - Just - s-a uitat și Jaime la mine, dar
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
al unei vechi mașini de cusut și o tăblie formată dintr-un indicator stradal - erau borcanele cu pensule, peneluri, ulei de terebentină, dizolvanți, tuburile și borcanele cu vopsele, perfect aliniate. Marcos, care cunoștea casa, s-a dus direct acolo, a ales un tub de albastru ultramarin, numărul 07, din armata de soldăței de plumb de pe partea dreaptă a mesei, s-a făcut că-l contemplă, apoi l-a pus pe partea stângă a mesei, printre peneluri și uleiul de terebentină. Jaime
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
cantitativi, căci de calitate, ca să spun drept, nu prea fusese vorba. N-avusesem decât doi iubiți, unul la șaptesprezece ani, de scurtă durată, celălalt un an mai târziu, și acela tot foarte puțin, iar eu îi părăsisem pe ambii. Îi alesesem prost, era doar vina mea, așa că trebuia să caut mai departe, ceea ce chiar și făceam, acumulam amanți de o noapte, de două după-amieze, de un weekend, niciodată mai mult. Uneori mă speria lipsa mea de constanță, incapacitatea mea de a
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
a realității descrise. Andrei Codrescu nu judecă moral civilizația americană și nici nu o supune unei tămîieri ideologice făcute în numele unui model. Mai curînd, Andrei Codrescu are o desprindere ironică față de civilizație cu care se simte totuși solidar, de vreme ce a ales să trăiască în mijlocul ei. Are aerul critic al celui care știe că, prezententînd lucrurile, nu le poate influența în vreun fel. Tocmai de aceea Andrei Codrescu nu face filozofie și nu caută să prindă evenimentele în plasa silnică a unor
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
unde nu staționează mașini, pierdut în puhoiul de pietoni ce dau semne a fi fugăriți din urmă, omul secolului XXI gustă odihna nu la umbra nucului bătrân, precum strămoșii, ci la televizor, unde i se fac profeții. El are de ales între versiuni catastrofice, care-l determină să mulțumească Proniei că nu s-a născut mai târziu sau doar între dezastrele zilei, servite fierbinți. Dacă are opinii politice, hotărârea Partidului Conservator de a rămâne la guvernare îi va reda încrederea într-
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
în ceasul al doisprezecelea. Nu v-am spus decît pe scurt unde e piesa lipsă. Ei, la un astfel de film, cred eu că ar fi mers mai degrabă un final în coadă de pește decît unul tip revelație. Cel ales de Noah Baumbach păcătuiește prin facilitate, dar și prin faptul că este extrem de inadecvat și îi succede unei secvențe extrem de reușite, care le va merge la inimă tuturor cinefililor. Vestea bună este că îmi confirmă linia narativă pe care o
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
prin cinematografe. Last, but not least: Thumbsucker (2005), noutate DVD. Măcar pe acesta l-au lăsat cu titlul original. Și el are o recoltă de premii - Lou Pucci, interpretul rolului principal (fără a fi avut studii de actorie) s-a ales cu Premiul special al juriului la Sundance și cu Ursul de Argint, iar regizorul Mike Mills, expert în: reclame, videoclipuri, scurtmetraje și documentare, dar debutant pe marele ecran, nu era departe de trofeul de aur, obținînd în schimb Premiul pentru
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
cu seninătate însoțită de celebru-i zâmbet ironico-înțelept: - "Singura explicație pentru ce se întâmplă în PNL, este prostia..." Haralampy: - Schiuzmy! Din ce partid este Doamna? Că-mi pare cunoscută... NOI TELEZICERI Teodor Meleșcanu: ,Parlamentarii sunt precum cei care i-au ales: nici mai buni, nici mai răi, nici mai cinstiți, nici mai hoți decât restul românilor... Apropo: să nu vă uitați pixurile sau telefoanele pe masă..." Haralampy: - Sau vreo nepoată în preajma agregatului de votat... Valeriu Stoica, câtorva reporteri de televiziune: ,România
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
volumul Tags este prezență vs. absență. Dilemele legate de propria existență, de locul său în lume, sunt pe deplin legitime în cazul unui scriitor de certă notorietate care, în urmă cu șaptesprezece ani, trecut binișor de vârsta juvenței atotbiruitoare, a ales calea unui exil (aurit?), departe de familie, de prieteni și de viața literară în care ocupa o poziție bine definită. De la Paris, unde trăiește în prezent, Dinu Flămând știe cel mai bine că "Partir c'est mourir un peu" și
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
în ciuda victimelor și a reacției generale de respingere a prezenței României acolo. Or aici nu e vorba de decizia lui Băsescu, ci de continuarea unei politici în care România s-a angajat înainte ca noul președinte al României să fie ales. Paradoxul atitudinii premierului e cu atît mai greu de înțeles cu cît, pînă de curînd liberalii săi n-au avut asemenea idei pacifiste și sondajele de opinie independente nu arată că românii au devenit adversarii prezenței trupelor noastre în Irak
Cuvîntul României și cuvîntul lui Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10482_a_11807]
-
cu "acum-ul" vieții noastre, repetiția, succesiunea, periodicitatea, liniaritatea sau circularitatea timpului, creșterea sau trecerea ca fenomene temporale, istoria ca amestec de evenimente irepetabile și repetabile, sau concepția lui Aristotel, Augustin, Hegel sau Heidegger despre timp etc.-, cînd așadar își alege o problemă anume, Dragomir începe prin a-i hotărnici granițele. Cu alte cuvinte, dă mai întîi contur problemei, izolînd-o din noianul de teme asemănătoare. Odată tema izolată, gîndirea lui Dragomir înaintează printr-o adîncire treptată, pas cu pas, în interiorul ei
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
leu greu - și nici nu mă gîndeam atunci că uzul va evolua în cu totul altă direcție, alegînd o soluție pe care nici nu o întrevedeam. Între timp, între oficialul lei noi și jurnalisticul lei grei, vorbitorii par să fi ales... ronii! Acronimul oficial și internațional (RON = Romanian New Leu, înlocuind pe ROL = Romanian Leu) a fost adoptat surprinzător de repede în uzul cotidian, primind chiar desinență de plural și apărînd deja în scris și cu litere minuscule. Acum, după ce forma
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
ultima corectură la Faust". Marea întorsătură s-a produs odată cu procesul politic, în care s-a apărat singur, magistral, pierzând pentru că, printre alte acuzații fabricate, i-a făcut pe judecătorii comuniști să râdă fără voia lor. După închisoare, s-a ales cu domiciliu forțat, iar ce a scris mai bun a fost literatură de sertar. în schimb, s-a consumat într-o vastă corespondență, din care au mai rămas încă multe sute de scrisori nepublicate. A fost cel mai mare, mai
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
sunt de importanță capitală pentru cine ar încerca să reconstituie o epocă și destinul dramatic al unei generații. Râsul lui amar se baza în asociații expresive, combinatorii, pe largi competențe culturale. De pildă, pe Cicicov, personajul lui Gogol, și-l alege drept "tată al destinului nostru de suflete moarte vândute înainte de vreme". Izgonirea din paradisul culturii active e tradusă original, ca să provoace râsul involuntar al prietenilor corespondenți: "De câte ori, în vise, mă întorc în Sibiul de altădată, a doua zi dimineața mă
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
ca să poți râde. Or, asta, pentru comunicativul Gary însemna suferință. Lui îi plăcea să-i facă pe alții să râdă, urmându-și vocația de bufon. Scoase din text, observațiile despre râs, de la zâmbet la râsul amar și râsu-plânsu, cu citate alese din Cicero, Gogol, Zarifopol etc., cu trimiteri la interpretarea râsului la diferite popoare, se constituie într-un adevărat studiu. Toate acestea ca să ajungă la concluzia ce-l privește: "am trecut dincolo chiar și de râs, ne găsim în faza ultimă
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]