915 matches
-
100. Eram mulți și foarte răi și obraznici. Eram și moldoveni și munteni hărțăgoși și mândri și dobrogeni, adică chiar bulgari. Și până în clasa a III-a am mers noi cum am mers, dar atunci am dat de greu cu Algebra. De la 1 septembrie și până mai era 2 săptămâni până în Crăciun, am avut 7 suplinitori-studenți, nici ei nu știau nimica și noi nici atâta. Și într-o zi intră dl director în clasă cu un domn voinic și foarte frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Că n-am fost mut am strigat și din gură, strigături drăgălașe și frumoase. Că eram fericit atunci că-mi trăia Eugenia soția mea scumpă și drăgălașă. La începutul anului școlar în clasa III-a, 1903-1904, am început a învăța Algebra. Pentru capul meu a fost tare turcească că n-o pricepeam nici de feli. Am uitat să spun că între jucăușii clasei noastre a III-a era și un elev foarte prost, care în loc să joace Corăbiasca, ciorsăia picioarele unul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
impropriu domeniului cercetării și cunoașterii în genere. În fapt, reprezentarea metodologică postmodernă a societății este alcătuită dintr-o multitudine, variată și fragmentată, de "jocuri de cuvinte" și limbaje (fonologie și teorii lingvistice, probleme de comunicație și cibernetică, teorii moderne de algebră și informatică, telematici și perfecționarea terminalelor inteligente etc.). Cunoașterea științifică uzitează însă un singur tip de limbaj și enunț, cel denotativ. Plecând de la această stare de fapt și apelând la exemplul de gestionare a bazelor de date ale unei companii
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
rugat pe Robby să-mi arate programa lui. - Ce să-ți arăt? întrebă el, încă foarte bățos. - Orarul tău, fraiere. Robby căută fără prea multă tragere de inimă prin rucsac și scoase o listă mototolită făcută la calculator: istoria artei, algebră 1, științe, Fundamentele probabilității, ed. fizică, statistică, literatură nonficțională, studii sociale, spaniolă conversațională. M-am chiorât la lista asta prostește, până când s-a așezat și el la masă și i-am înapoiat-o. - E o nebunie, am bâiguit. E revoltător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Al. Orăscu, geometrie descriptivă; Dim. Petrescu, astronomie și geologie; Em. Bacaloglu, fizică; Gr. ștefănescu, geologie și mineralogie; dr. D. Brânză, botanică; col. I. Lahovary, analiză infinitezimală; Sp. Haret, mecanică; G. Gogu, geometrie analitică; dr. Al.N. Vițu, zoologice; David Emanoil, algebră superioară; Facultatea de Litere: B.P. Hasdeu, decanul Facultății; I. Zalomit, filologie comparată; B.P. Hasdeu, istorie română; Ep. Francudi, literatură greacă; I. Cernătescu, istorie universală; N. Quintescu, literatură latină; Gr. Tocilescu, istorie veche și epigrafie; D.I. Crăciunescu, psihologie; G.I. Frolo, literatură
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
noțiuni de cronologie, de geometrie (măsurarea pământului), de inițiere în cunoașterea mărfurilor ce translatau prin vămi, cunoașterea pravilelor țării, cântările bisericești, tipicul slujbei religioase etc. Planul de învățământ al colegiului din Orăștie cuprindea gramatica, retorica, logica, psihologia, metafizica, istoria și algebra, iar colegiul din Alba-Iulia, fondat în 1622, era organizat pe trei facultăți: teologică, filosofică și literară, cu programe școlare conforme practicii pedagogice europene din acele timpuri. Elementele de fizică carteziană se susțineau în cadrul colegiilor reformate din Aiud și cel din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o carte de fizică experimentală etc. Academia Domnească din Iași, în special în perioada 1765-1821, propunea o nouă orientare a studiilor, în care planul de învățământ cuprindea fizică modernă, psihologie rațională, logică, gramatică elină, latină și arabă, retorica aritmetica, geometria, algebra, trigonometria, dreptul, geodezia, arhitectura în limba română (după anul 1813), desenul ingineresc. De pregătirea inginerilor hotarnici se preocupa, după anul 1818, Gheorghe Lazăr. Se remarcă aici profesorul Nichifor Theotokis, autor al unei lucrări de fizică, Elemente de fizică, publicată la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de-afară îl văzu stând înfipt în fața ferestrei. Când băiatul începu să se strâmbe schimonosindu-și îngrozitor chipul, Luana făcu fețe-fețe abținându-se să nu pufnească în râs. Studenții remarcară giumbușlucurile ilare și începură să-și dea coate. Profesoara de algebră întoarse privirea spre fereastră. Făcu spre tânărul din prima bancă: Du-te și adu-l pe măscăriciul ăla aici. Ernest intră surâzând. Cum te cheamă? îl întrebă. ...Fănică Fântânel. Studenții izbucniră în râs. Profa se scărpină în barbă și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
întâlnesc după aia. Majoritatea femeilor chiar sunt îndrăgostite de bărbații cu care se mărită. Numai că eu am dat-o în bară la capitolul ăsta. Cum spunea și Neil odată, eu mă înțeleg mai bine cu rădăcinile pătrate și cu algebra decât cu oamenii. Dar tu te înțelegi foarte bine cu oamenii! o contrazise Anna. Darcey, pentru numele lui Dumnezeu, tu te ocupi de dezvoltarea afacerilor. Tot timpul întâlnești oameni noi. Da, dar nu trebuie să am relații apropiate cu ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
sportiv și non-sportiv, pe când relația dintre sistemele sportive, intrate în conflict este deterministă, întrucât sunt legate între ele. Relația socială aleatorie a sportivilor: Există o societate sportivă relaționată cu obiceiurile unei întregi națiuni, precum la oină, de la formele simple ale algebrei la sofisticatele limbaje de programare din lumea computerelor despre corpul uman, de la picturile rupestre cu săritori, din peștera Altamira, la Gioconda pasivă a lui Leonardo da Vinci, de la o casă din Muzeul Satului, cu spații mici, la palatul Versailles sau
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
vol. III, Galați, 1975. Prof. Dr. docent Alexandru CLIMESCU (1910 - 1990) A fost șeful catedrei de Matematică a Institutului Politehnic Iași, între 1953-1975. A predat cursuri de Analiză matematică la Facultatea de Electrotehnica a I.P. Iași, dar și cursuri de Algebra abstractă la Facultatea de Matematică a Universității “Al.I. Cuza” din Iași. A condus catedră discret, cu tact și delicatețe. Anticipând și chiar fiind la curent cu perspectivele de dezvoltare a științei informaticii odată cu apariția calculatoarelor, a sugerat - dar fără
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
nimeni. Întotdeauna găsea metodă cea mai adecvată, iar la sfarsitul fiecărui an universitar preda un capitol nou care sporea interesul studenților (de la Electro) prin originalitatea subiectului ales. Discret dar constant, a contribuit la dezvoltarea învățământului matematic românesc. La cursul de Algebra abstractă la Facultatea de Matematică schimba în fiecare an câte un capitol în ideea că diferite serii de studenți să ia contact cu diverse concepte și teorii matematice. Nu reprezenta această o atitudine patriotică și vizionara? La examene era deosebit de
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
numit asistent la Catedră de Teoria funcțiilor de la Secția de Matematică a Facultății de Stiinte de la Universitatea “Al.I. Cuza” din Iași, unde a funcționat până în 1938. Din acest an până în 1945 a fost șef de lucrări la Catedră de Algebra superioară a aceleiași facultăți. La 15 iunie 1940 și-a susținut teza de doctorat intitulată “Funcții analitice care păstrează semiplanele determinate de axa reală”, la Universitatea “Al.I. Cuza” din Iași, în fața unei comisii prezidate de fondatorul Seminarului Matematic ieșean
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
titular la Catedră de Matematică a Institutului Politehnic din Iași. În această calitate a predat disciplină de Analiză matematică la Facultatea de Electrotehnica și (pentru o perioada) la Facultatea de Construcții. Între anii 1946-1967 a predat și Capitole speciale de algebra modernă precum și Teoria probabilităților în calitate de profesor suplinitor la Catedră de Algebra superioară a Facultății de Matematică-Fizică de la Universitatea “Al.I. Cuza”, cu unele întrerupri. Prin ținută și cunoștințe științifice, prin rigoare și demonstrații originale, cursurile profesorului Alexandru Climescu au onorat
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
această calitate a predat disciplină de Analiză matematică la Facultatea de Electrotehnica și (pentru o perioada) la Facultatea de Construcții. Între anii 1946-1967 a predat și Capitole speciale de algebra modernă precum și Teoria probabilităților în calitate de profesor suplinitor la Catedră de Algebra superioară a Facultății de Matematică-Fizică de la Universitatea “Al.I. Cuza”, cu unele întrerupri. Prin ținută și cunoștințe științifice, prin rigoare și demonstrații originale, cursurile profesorului Alexandru Climescu au onorat învățământul superior ieșean. Alexandru Climescu a fost șeful Catedrei de Matematică
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
și în străinătate (U.R.S.S., Polonia, Franța, Belgia, Ungaria) și a contribuit esențial la organizarea sesiunilor șriințifice - secțiile de Matematică - ale Institutului Politehnic Iași. În cadrul activității sale științifice a obținut rezultate remarcabile în domeniile: TEORIA FUNCȚIILOR DE O VARIABILĂ COMPLEXĂ, ALGEBRA MODERNĂ, ARITMETICĂ - TEORIA NUMERELOR, ECUAȚII FUNCȚIONALE, ANALIZA MATEMATICĂ CLASICĂ și MODERNĂ, PROGRAMARE MATEMATICĂ. În teza să de doctorat, susținută în anul 1940, pornind de la cercetările anterioare ale unor matematicieni celebri, și-a pus problema aflării tuturor funcțiilor analitice care păstrează
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
în anul 1940, pornind de la cercetările anterioare ale unor matematicieni celebri, și-a pus problema aflării tuturor funcțiilor analitice care păstrează semiplanele planului complex, introdducând o operație H (în memoria lui Hurwitz și Hadamard) cu ajutorul căreia caracterizează funcțiile meromorfe. În ALGEBRA a introdus (în 1947) indicele de non-asociativitate, folosit de Philip Holgate (Anglia) și noțiunile de matrice grupală (în 1956), inel slab (în 1961), indice - o functie numerică - pentru o algebra Boole (în 1968), suma completă pentru un semigrup (în 1969
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
lui Hurwitz și Hadamard) cu ajutorul căreia caracterizează funcțiile meromorfe. În ALGEBRA a introdus (în 1947) indicele de non-asociativitate, folosit de Philip Holgate (Anglia) și noțiunile de matrice grupală (în 1956), inel slab (în 1961), indice - o functie numerică - pentru o algebra Boole (în 1968), suma completă pentru un semigrup (în 1969). A arătat că teoria determinanților câștiga în rapiditate și simplitate dacă se adoptă o definiție axiomatica pentru aceștia. În 1969, generalizează definiția abstractă dată vectorilor că bipuncte, de către Acad. Prof.
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
un calcul al fracțiilor, definind inelul slab că o structură algebrica analoaga inelelor în care însă distributivitatea este înlocuită prin anumite relații ; a demonstrat o serie de propoziții asupra unei clase de inele slabe. A dat o definiție unitară a algebrelor cu operații finitare și a studiat spațiile liniare cu scalari pozitivi. A găsit soluții periodice aparținând unei clase Cp oarecare pentru ecuația integrală Între anii 1966-1971 a construit soluții destul de generale ale ecuației funcționale a distributivității unilaterale. În 1971 a
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. VIII(XII), fasc. 1-2, 1962, 5-8. 28. Une fonction d’ensemble. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. VIII(XII), fasc. 3-4, 1962, 1-4. 29. Măsuri numerice cu un număr finit de valori în algebrele Boole. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. IX(XIII), fasc. 1-2, 1963, 1-6. 30. Două probleme privind inegalitățile. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. IX(XIII), fasc. 3-4, 1963, 1-6. 31. La programmation algébrique, III. Compléments sur la
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. XII(XVI), fasc. 1-2, 1966, 1-6. 36. Sur l’équation fonctionnelle de la distributivité unilatérale, ÎI. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. XII(XVI), fasc. 3-4, 1966, 1-6. 37. Asupra unei clase de algebre de ordinul patru. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. XIII(XVII), fasc. 1-2, 1967, 1-4. 38. Sur l’équation fonctionnelle de la distributivité unilatérale, III. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. XIII(XVII), fasc. 1-2, 1967, 2324. 39. Application
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
ț. XXIII(XXVII), fasc. 3-4, 1977,. 7-13. C. Expuneri de ansamblu cu caracter divers 60. Predarea matematicii în unele facultăți tehnice (autor unic). Gazeta Maț. - Fiz. Seria A, vol. 13(66), nr. 3, martie 1961, 134-142. 61. Principalele concepte ale algebrei (autor unic), în volumul “Probleme actuale de matematici”, Ed. Didactica și Pedagogica, București 1963, 181-194. 62. Introducerea unor capitole de matematici necesare în economie, în programele de învătământ de toate gradele (în colab. cu Adolf Haimovici). Gazeta Maț. Seria A
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Inst. Politehnic Iași, septembrie 1967. E. Comunicări științifice ținute în străinătate 66. O metodă de programare liniară. Universitatea din Debrece, octombrie 1964. 67. Inele slabe. Universitatea di Budapesta, octombrie 1964. 68. O functie numerică care se poate defini pentru orice algebra Boole. Congresul Mondial al Matematicienilor, Moskova, 1966. 69. Ecuația distributivității. Universitatea din Katowice, 1966. 70. Teoreme de transfer pentru solușiile ecuațiilor funcționale. Conf. Internațională de Ecuații Funcționale, Zakopane (Polonia), octombrie 1964. 71. Câteva probleme la frontiera algebrei universale și a
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
defini pentru orice algebra Boole. Congresul Mondial al Matematicienilor, Moskova, 1966. 69. Ecuația distributivității. Universitatea din Katowice, 1966. 70. Teoreme de transfer pentru solușiile ecuațiilor funcționale. Conf. Internațională de Ecuații Funcționale, Zakopane (Polonia), octombrie 1964. 71. Câteva probleme la frontiera algebrei universale și a teoriei ecuațiilor funcționaler. Universitatea din Toulouse, februarie 1968. F. Recenzii de lucrări științifice ținute în străinătate A publicat circa 100 de recenzii, începând din anul 1946, fie de cărți în Bul. Inst. Politehnic Iași sau în Analele
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Politehnic Iași, ț. V(IX), fasc. 1-2, 1959, 13-18. 8. Corespondențe prin varietăți liniare tangente paralele între varietăți riglate - autoreferatul tezei pentru obținrerea titlului de doctor în științe matematice (litografiat), Universitatea din Iași, Facultatea de Matematică și Fizxică, Catedră de Algebra, 1958, 18 pp ; conducător științific Prof. Dr. Docent Ion Creangă. 9. Aspecte algebrice ale corespondentei prin paralelism. Bul. Inst. Politehnic Iași, ț. VI(X), fasc. 1-2, 1960, 1-6. 10. La correspondance par plâns tangents complètement parallèles entre deux surfaces réglées
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]