1,413 matches
-
duc și manuscrisul Pietre pentru templul meu care întrunește toate aforismele publicate de Blaga și mai am încă mult de lucru la el (în special notele și indicele și, firește, prefața). Mai trebuie să bat la mașină un material pentru Almanahul Asociației noastre proiectat pentru 1981, versuri pentru o Antologie, plus un material privind o expoziție. A trebuit să dactilografiez și materialul pentru Ateneu. și uite așa nu mai ai nici un răgaz de parcă ești înhămat la un plug ce nu mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
e menit probabil să „mascheze”, din pudoare, o - reală - gravitate de fond, dar e aplicat cu prea multă insistență. Uneori toate personajele par că vorbesc și gândesc „ca din carte”, că își alimentează resursele de vervă și umor din universul almanahurilor cu sfaturi utile și al „Paris-Match”. Sub acest raport, textul frizează deseori kitschul, fără semne perceptibile de autoironie care să marcheze distanțarea față de un registru de exprimare „citat” pentru autenticitate. Toate aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
și o revistă literară, „Literatură și știință”, din care n-au apărut decât două volume (1893 și 1894). Cu articole pe teme literare, a mai colaborat la „Românul”, „Săptămâna ilustrată”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Adevărul”, „Evenimentul literar”, „Almanahul social-democrat”, „Gazeta săteanului”. În critica și estetica românească, D.-G. aduce, pentru prima dată, o perspectivă socială asupra artei, desprinsă din determinismul lui H. Taine, din ideologia democraților revoluționari ruși și din cea marxistă, încercând să fundamenteze o nouă viziune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
în mai toate ziarele vremii, inclusiv în reviste ("Lumea", "Contemporanul", "Flacăra", "Familia", precum și în publicații din străinătate: "Le Monde", "Le Monde Diplomatique", "L'Observateur", "Le Figaro", "L'Humanite" (Franța); "Europaische Rundschau", "Die Presse", "Kronen Zeitung", "Salzburgernachrichten", "Voralbergnachrichten" (Austria), revista și Almanahurile Parohiei Ortodoxe din Viena. În anii 1980 1982, a făcut parte din conducerea "Clubului Presei Străine" și a reprezentat M.A.E. în Colegiul Departamentului Cultelor. În 1995, a cerut pensionarea de la Secretariatul General al Guvernului și a trecut în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1929, în satul Panade, din fostul județ Târnava-Mică (azi comuna Sancel, județul Alba) Studii Școala primară în sat; Liceul "Sfântul Vasile cel Mare" din Blaj (1940-1948); Facultatea de Filologie a Universității "Victor Babeș" din Cluj (1948-1952). Activitate profesională Redactor la "Almanahul literar" (1950-1953); Secretar al filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor (1953-1955); Redactor-șef al revistei pentru copii "Cravata Roșie" (1956-1958); Redactor la revista "Luceafărul" și la ziarul "Scânteia Tineretului" (1958-1962); Secretar al Uniunii Scriitorilor (1962-1965); Redactor la "Gazeta literară" și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
publicată în Editura "Meridiane", în anul 1985. Cartea "Teatrul Occidental Contemporan", de George Uscătescu, traducere din limba spaniolă, și publicată în serial în Revista "Teatrul", în perioada 1982-1983. Cartea "Aforisme", de Emil Cioran, traducere din limba franceză, și publicată în Almanahul "Luceafărul " din anul 1980. Cartea "Jurnal Mexican", de Mircea Eliade, traducere din limba spaniolă, și publicată în Almanahul "Luceafărul" din anul 1981 În perioada 1993-1997, a publicat, la Santiago de Chile, peste 150 de eseuri, despre cultura și civilizația românească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și publicată în serial în Revista "Teatrul", în perioada 1982-1983. Cartea "Aforisme", de Emil Cioran, traducere din limba franceză, și publicată în Almanahul "Luceafărul " din anul 1980. Cartea "Jurnal Mexican", de Mircea Eliade, traducere din limba spaniolă, și publicată în Almanahul "Luceafărul" din anul 1981 În perioada 1993-1997, a publicat, la Santiago de Chile, peste 150 de eseuri, despre cultura și civilizația românească, în limba spaniolă, în următoarele ziare chiliene: "El Mercurio", "La Nacion", "La Epoca", "La Tercera", precum și în Revista
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a fost pentru prima dată tipărit la Cracovia, În 1606 <endnote id="(184, pp. 46-50 ; 445, pp. 48 și 56)"/>. Din folclorul rural, snoava a pătruns În folclorul urban, a fost versificată de scriitori minori și a umplut calendarele și almanahurile populare din secolele XVIII-XIX. În imaginarul colectiv românesc, evreul nu este singur În această postură umilitoare. Îl acompaniază celălalt prototip al „străinului”, țiganul. Într- adevăr, multe snoave populare românești satirizează paralizanta frică a țiganului de animale sălbatice (inclusiv de lupi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe eroii noștri...”, nota după primul război mondial scriitorul evreu Horia Carp <endnote id="(449, p. 7)"/>. „Erau pline zidurile sinagogilor de numele copiilor, fraților și părinților noștri căzuți pe front - scria la rândul său F. Aderca -, pagini Întregi de almanah cuprindeau numele evreilor români care au primit distincții militare și În presa huliganică s-a putut publica fără pedeapsă și fără vreo replică afirmația că noi, evreii-români, am fost cu toții trădători de țară, dezertori pe front” <endnote id="(510, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
democrații reale. O țară mică strivită între doi coloși nu putea evita răul cel mai mare decât printr-o politică abilă. Și răul cel mai mare a fost evitat. Capitolul 10 Piramida răsturnată. Originea socială a parlamentarilor din România După Almanahul financiar, industrial și comercial al României 1918-1919, în 1919, 1.000 de familii posedau 800.000 ha și 476.000 de familii 950.000 ha; 81% din populația ocupată în agricultură, cam 900.000 de familii, posedau 2.500.000
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Decănești (județul Bihor) în dieceza de Oradea. În 1930 Î.P.S. dr. Valeriu Frențiu, atunci când s-a înființat mănăstirea din Oradea, a proiectat și înființarea unui colegiu pentru formarea preoților franciscani de rit bizantin. În 1931 preotul Iosif Tălmăcel, în almanahul revistei „Viața” a consemnat: „Prea sfinția sa mons. Dr. Valeriu Frențiu, episcop român unit de Oradea, privind și apreciind activitatea apostolică a franciscanilor care păstoresc multe sate catolice din Moldova, din timpuri străvechi, s-a gândit să-i cheme și în eparhia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
materială a catolicilor din Moldova; cu seninătate și dragoste pentru țăranul catolic al cărui suflet s-a tălmăcit, ca nimeni altul. A fost cel mai prolific scriitor catolic de la noi: a scris peste șaizeci de lucrări, iar revista „Viața” (și almanahul ei) au însemnat 8000 de pagini de educație creștină, civică și practică. S-a născut la Hălăucești (27.XI.1887), unde a absolvit primele clase, apoi a studiat șapte ani teologia și filosofia la Padova și Roma, unde fost sfințit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Se stabilește la Paris și lucrează ca profesor de limba spaniolă. Până la plecarea din țară coordonează revista „Munții Apuseni”, scrie la „Universul literar”, „Vremea”, „Gândirea”, „Sfarmă-Piatră”, „Iconar”, „Buna Vestire” ș.a. În exil publică versuri și articole la „Înșir’te mărgărite”, „Almanahul pribegilor români”, „Vatra”, „America”, „Semne”, „Carpații”. Între Sânziana (1940), prima carte de poezii a lui Ț., semnată Ion Țolescu Văleni, și ultima, Din nopți cu Sânziene (1978), nu există deosebiri stilistice sau tematice, versul se construiește concentric, acumulând și dezvoltând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
34 Corpusul receptării...., vol. 3, p. 385. 35 xxx Lupta românilor din județul Satu Mare pentru făurirea statului național unitar român. Documente 1848-1518, Buc., 1989, pp. 195-198. "Intelighenția" sătmăreană era la curent cu "vehemența" lui Titu Maiorescu și a "Junimii" împotriva almanahurilor "lepturiștilor" ("Versuinții Romani", "Diorile Bihorului", "Fenice"). Vasile Vartolomei (născut în satul lui Vasile Lucaciu, Apa, în 1913), profesor apoi la Oradea și istoriograf al vieții culturale bihorene Mărturii culturale bihorene, 1944) scria că "Toată ideologia Junimii era contrară "latiniștilor ardeleni
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
au expus peste 150 de artiști plastici din țară și din străinătate. A fost directorul departamentului Arte vizuale din cadrul Asociației Culturale „Lucian Blaga” pentru UNESCO, consilier editorial la revista „Han Yana News” din Cluj-Napoca (din 1994), redactor principal la câteva almanahuri editate de revista „Tribuna”: Omagiu lui Brâncuși, 1976, Condiția scriitorului de provincie, 1978, „Tribuna”, la un sfert de secol, 1982. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” din Cluj (1953) și editorial, cu volumul Cascadele luminii (1964). Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
consilier editorial la revista „Han Yana News” din Cluj-Napoca (din 1994), redactor principal la câteva almanahuri editate de revista „Tribuna”: Omagiu lui Brâncuși, 1976, Condiția scriitorului de provincie, 1978, „Tribuna”, la un sfert de secol, 1982. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” din Cluj (1953) și editorial, cu volumul Cascadele luminii (1964). Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Meridianul Timișoara”, „Orizont”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” ș.a. Multe poezii i-au fost traduse și publicate în antologii și în diverse reviste din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
Gazeta bucovinenilor”, 1937, 52-53; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; D. Missir, „Cartea sonetelor”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, 1940, 6; Traian Chelariu, Note românești, UVR, 1943, 24; Traian Chelariu, „Melopei”, UVR, 1943, 29; Traian Chelariu, Anul literar bucovinean, „Almanahul ziarelor «Basarabia» și «Bucovina»”, București, 1944; Scrisori de la Mircea Avram. 1984, 1988, ADLTR, A-99, A-144; Satco-Pânzar, Dicționar, 239. N. Bc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
Reus); „Suveranitatea publicului” de Isidor Ieșan; „Iubirea unui scriitor” de Rotică și versuri semnate de D. Popescu, V. Huțan, Iustin Cârdei, O. Loichiță, Vasile Vitescu, Aline de Bogusz (principesa Bibescu). Apăreau reproduceri inedite de G. Coșbuc, Șt. O. Iosif, recenzia Almanahului literar editat de Întrunirea Academică Română „Bucovina”, făcută de George Tofan în numerele 87, 89, 90 și 91 din Deșteptarea, materialul „O glumă a lui Eminescu” de T.V. Ștefaneli, coleg cu poetul, Nicolae Iorga - schiță biografică de Ștefan Orășanu, „Un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
artă, scrisori, traduceri, informații, publicitate. Adresa redacției: Cernăuți, strada O. Kobyleanska nr.5 (Format 42x59 cm.) Sâmbăta, de regulă, ziarul apare în 4 pagini, din care două pagini sunt ocupate cu „Tele-săptămâna” și ... publicitate. Are o ilustrație de calitate. * ALBUME, ALMANAHURI, ANUARE, BULETINE, CALENDARE ȘI REVISTE... Agricultorul, foaie pentru săteni, editor Directoratul general pentru agricultură și domenii în Cernăuți, apare în perioada 1909-1923, de două ori pe lună, sub îngrijirea agronomilor bucovineni. Redacția și administrația în strada Dr. Reiss nr. 10
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și au învățat la școala primară prin anii 1930, reușesc să rezolve lesne exerciții aritmetice repede și corect, fără întrebuințarea calculatorului pe care-l folosesc școlarii din zilele noastre. România a avut întotdeauna o școală și un învățământ serios, aplicativ. * Almanahul „Academia ortodoxă” Almanahul „Academia ortodoxă”, Societatea studenților în teologie de la Universitatea din Cernăuți; cincizeci de ani de existență 18841934,bogat ilustrat, face trimiteri la serbările jubiliare, Statutele societății, aduce contribuții prețioase referitoare la prezența lui Sextil Pușcariu la limba vorbită
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la școala primară prin anii 1930, reușesc să rezolve lesne exerciții aritmetice repede și corect, fără întrebuințarea calculatorului pe care-l folosesc școlarii din zilele noastre. România a avut întotdeauna o școală și un învățământ serios, aplicativ. * Almanahul „Academia ortodoxă” Almanahul „Academia ortodoxă”, Societatea studenților în teologie de la Universitatea din Cernăuți; cincizeci de ani de existență 18841934,bogat ilustrat, face trimiteri la serbările jubiliare, Statutele societății, aduce contribuții prețioase referitoare la prezența lui Sextil Pușcariu la limba vorbită. În cuprins: pagini
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dulfu, Ioan Popșior, Filimon Taniac, Sever BeucaCostineanul, Amintiri despre Eminescu, de dr. Radu I. Sbiera, proză semnată de: Elena Voronca, Nico Cărăuș, S. Fl. Marian (Drăgeii și cucu, tradiție poporană din Bucovina), Adrian Forgaci ( Concertul, nuvelă), anunțuri și reclamă comercială. * Almanah literar pe anul 1903 cuprinde: 1.Prefață; 2. De la Prut, poezie de Adrian Furgaci; 3. Drăgoiu și cucu, tradiție poporană de S. Fl. Marian; 4. Poezii de P. Dulfu; Mihai Eminescu, patru epistole către părinții săi din anii 18721873; 6
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Voronca; 9. Amintiri despre Eminescu, de dr. Radu Sbiera (conținând tabele cu testimoniile școlare ale lui Eminescu de la școala poporală și gimnaziul+ din Cernăuți; 10. Poezii de Filimon Taniac; 11. Concertul, nuvelă de Adrian Forgaci. (Din Deșteptarea nr.47/1903) * Almanahul evreesc pentru România Mare Almanahul evreesc pentru România Mare, cu calendarul pentru anul 5683 (19221923), anul I, editor dr. Markus Krämer, Tipografia „Orient”, Cernăuți. * Almanahul „Glasul Bucovinei” Almanahul „Glasul Bucovinei” pe anul 1920, editat de Institutul de Arte Grafice și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de dr. Radu Sbiera (conținând tabele cu testimoniile școlare ale lui Eminescu de la școala poporală și gimnaziul+ din Cernăuți; 10. Poezii de Filimon Taniac; 11. Concertul, nuvelă de Adrian Forgaci. (Din Deșteptarea nr.47/1903) * Almanahul evreesc pentru România Mare Almanahul evreesc pentru România Mare, cu calendarul pentru anul 5683 (19221923), anul I, editor dr. Markus Krämer, Tipografia „Orient”, Cernăuți. * Almanahul „Glasul Bucovinei” Almanahul „Glasul Bucovinei” pe anul 1920, editat de Institutul de Arte Grafice și editură „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, str.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Poezii de Filimon Taniac; 11. Concertul, nuvelă de Adrian Forgaci. (Din Deșteptarea nr.47/1903) * Almanahul evreesc pentru România Mare Almanahul evreesc pentru România Mare, cu calendarul pentru anul 5683 (19221923), anul I, editor dr. Markus Krämer, Tipografia „Orient”, Cernăuți. * Almanahul „Glasul Bucovinei” Almanahul „Glasul Bucovinei” pe anul 1920, editat de Institutul de Arte Grafice și editură „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, str. I. Flondor nr.33 are colaborarea pentru împodobirea copertei cu una din creațiile profesorului Arhip Roșca, dar și cu găzduirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]