KorAP: Find »[drukola/base=alocație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...911 >

22,775 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

durata studiilor și cu dificultățile de acces a tinerilor la locuri de muncă stabile. De la o prestație familială la alta, condițiile de întrerupere datorate vârstei beneficiarilor variază. Alocațiile familiale sunt oprite la vârsta de 20 de ani, complementul familial și alocația pentru locuit la 21 de ani. Apartenența fiscală la căminul părintesc, care are avantajul de a influența coeficientul familial, încetează fie la 21 de ani, fie la 25 de ani dacă tânărul urmează studii. Însă aceste opriri de plăți nu

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de ani, fie la 25 de ani dacă tânărul urmează studii. Însă aceste opriri de plăți nu înseamnă că ajutoarele încetează, ele își schimbă numai natura și pe cei ce beneficiază de ele. Acum tânărul adult va deveni eligibil pentru alocația de locuință în locul părinților săi, studentul devine destinatarul bursei de studii, iar plata unei pensii alimentare a părinților pentru copilul lor permite integrarea fiscală a ceea ce coeficientul familial nu mai permite, din moment ce o legătură financiară între tânăr și părinți continuă

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
a părinților lor. Pentru a ține seama de prelungirea duratei studiilor și pentru a lua în calcul faptul că tinerii părăsesc din ce în ce mai târziu domiciliul familial, mai multe prestații și-au văzut durata de plăți prelungită gradual. Este în special cazul alocațiilor familiale ale căror vârste de sfârșit de eligibilitate a copiilor au fost mărite în mai multe rânduri. Politica familială și locul de muncă. Modalități de supraveghere a copiilor Axul al treilea al politicii familiale are în vedere concilierea între viețile

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mai târziu decât celelalte în viața activă. Renunțarea la serviciu rămâne o realitate pentru numeroase femei, cu cât numărul de copii este mai mare, cu atât femeile sunt mai puțin instruite și condițiile de muncă sunt mai dificile. Într-adevăr, alocația parentală pentru educație își exercită esențialul efectelor sale asupra acestor femei. O analiză a fost prezentată de Cette, Dromel și Meda (2005) plecând de la rezultatele unei anchete asupra a 999 salariați francezi, anchetă realizată în iunie și iulie 2003. Variabila

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Danemarca, 0,1% în Suedia, 3,2% în Finlanda). La fel, ajutoarele sunt în mare parte prestări financiare în Franța (85,9% din toate ajutoarele), în timp ce în Danemarca sunt în cea mai mare parte în natură. Toate țările europene acordă alocații familiale și acest dispozitiv constituie în general nucleul dur al ajutoarelor către familii. Acest sistem a apărut înainte de război în Franța (1932), în Spania (1938), în Germania (1935) și, imediat după război, în celelalte țări (1945 în Regatul Unit, 1946

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
în Norvegia, 1947 în Suedia, 1950 în Danemarca). Să remarcăm că în Franța, o lege din 1913 despre asistența acordată familiilor numeroase prevedea deja, pentru prima oară, un ajutor acordat familiilor cu mai mult de 5 copii. În majoritatea țărilor, alocațiile familiale sunt plătite începând de la primul copil, cu excepția Franței, unde ele sunt atribuite începând cu al doilea și au în vedere toate familiile fără condiționarea resurselor, cu excepția Spaniei, care subordonează acordarea lor unei condiții de venit, a Italiei și a

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
copil, cu excepția Franței, unde ele sunt atribuite începând cu al doilea și au în vedere toate familiile fără condiționarea resurselor, cu excepția Spaniei, care subordonează acordarea lor unei condiții de venit, a Italiei și a Greciei (sumă în funcție de venit). În Franța, alocațiile familiale au fost supuse unor condiționări de resurse în 1998, dar măsura a fost abandonată chiar din 1999. Sumele vărsate variază și ele de la o țară la alta. În Franța, suma alocațiilor crește cu vârsta copiilor, în timp ce în Danemarca este

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și a Greciei (sumă în funcție de venit). În Franța, alocațiile familiale au fost supuse unor condiționări de resurse în 1998, dar măsura a fost abandonată chiar din 1999. Sumele vărsate variază și ele de la o țară la alta. În Franța, suma alocațiilor crește cu vârsta copiilor, în timp ce în Danemarca este invers. În unele țări, alocațiile familiale sunt progresive, adică totalul lor crește odată cu numărul copiilor. Așa se întâmplă în Franța, Germania, Finlanda și Grecia. În Regatul Unit și în Suedia, baremele nu

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
unor condiționări de resurse în 1998, dar măsura a fost abandonată chiar din 1999. Sumele vărsate variază și ele de la o țară la alta. În Franța, suma alocațiilor crește cu vârsta copiilor, în timp ce în Danemarca este invers. În unele țări, alocațiile familiale sunt progresive, adică totalul lor crește odată cu numărul copiilor. Așa se întâmplă în Franța, Germania, Finlanda și Grecia. În Regatul Unit și în Suedia, baremele nu țin seama nici de vârsta copiilor, nici de numărul lor. Nivelul prestărilor variază

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
copiilor. Așa se întâmplă în Franța, Germania, Finlanda și Grecia. În Regatul Unit și în Suedia, baremele nu țin seama nici de vârsta copiilor, nici de numărul lor. Nivelul prestărilor variază și el foarte mult de la o țară la alta, alocațiile familiale putând fi calificate drept generoase în Germania, în Danemarca, în Franța sau în Finlanda și drept modeste în Grecia, în Portugalia sau în Spania. La fel, măsuri specifice există, în unele țări, pentru părinții care-și cresc singuri copiii

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
în Finlanda și drept modeste în Grecia, în Portugalia sau în Spania. La fel, măsuri specifice există, în unele țări, pentru părinții care-și cresc singuri copiii. Așa se întâmplă în țările din Europa de Nord, la fel și în Franța, cu alocația pentru părintele singur, creată în 1976. Maternitatea și supravegherea copiilor se află în centrul dezbaterilor asupra relațiilor între muncă remunerată, muncă neremunerată și incitare la munca în exterior sau munca domestică. În măsura în care, din punct de vedere cultural, femeile, mai curând

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
explicită a fost interpretată de mai mulți autori ca o respingere de către regimurile devenite democratice a amintirilor și experiențelor naziste, fasciste și franchiste, favorabile natalității și anti-feministe. Însăși ideea de politică demografică este încă tabu în Germania. Dacă, în Franța, alocația parentală pentru educație a fost primită ca un progres în favoarea redresării natalității, echivalentul său german a fost decretat neutru în raport cu situația demografică, pentru a evita orice legătură între politică economică și efecte demografice. Aceeași respingere este valabilă în Spania, unde

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
o privește pe mamă, ea este destinată căminului, fără a avea altă activitate decât maternitățile și educația copiilor. Însăși ideea unei politici familiale este proscrisă din cauza riscului ca ea să fie interpretată ca o întoarcere la perioada franchistă. De aceea alocațiile familiale, instrument însemnat al politicii familiale, sunt condiționate de existența resurselor în Spania, singura țară în care acest mod de vărsământ este adoptat. Esența sistemului politic din Regatul Unit preconizează refuzul oricărei ingerințe a statului în viața familială, iar prestațiile

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
singura țară în care acest mod de vărsământ este adoptat. Esența sistemului politic din Regatul Unit preconizează refuzul oricărei ingerințe a statului în viața familială, iar prestațiile familiale continuă să fie un fenomen marginal, sprijinit de regimul de securitate socială. Alocațiile familiale în Regatul Unit au fost introduse în cadrul faimosului plan Beveridge (1941-1944) și ele nu sunt decât foarte rar asociate unei politici demografice. Sub guvernarea doamnei Thatcher, aceste alocații au fost revalorificate și în același timp redirecționate spre gospodăriile cu

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
să fie un fenomen marginal, sprijinit de regimul de securitate socială. Alocațiile familiale în Regatul Unit au fost introduse în cadrul faimosului plan Beveridge (1941-1944) și ele nu sunt decât foarte rar asociate unei politici demografice. Sub guvernarea doamnei Thatcher, aceste alocații au fost revalorificate și în același timp redirecționate spre gospodăriile cu cele mai puține resurse. Nu există universalitate, ca în Franța, ci mai curând o progresivitate în funcție de nivelurile de venituri primare. În țările Europei de Sud, familia joacă un rol

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
care, în loc să se opună, se întăresc reciproc: "familialismul" conform tradiției asociațiilor familiale, adesea confesionale, și "natalismul", într-o tradiție mai laică și republicană care conduce puterile publice la luarea unor măsuri în favoarea natalității. Acest "familialism natalist" se regăsește în instituționalizarea alocațiilor familiale în codul familiei din 1939, în branșa familie a sistemului de securitate națională, în conferințele anuale despre familie, în documentele destinate familiilor numeroase, în indemnizațiile pentru responsabilitățile de familie de care beneficiază funcționarii, în suplimentul familial de tratament, în

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
norvegienele au contribuit și ele, prin mobilizare feministă, la o anumită formă de egalitate între sexe. Această mișcare este totuși mai puțin accentuată, căci conflictele între salariați și profesiile liberale, între partizanii unei creșteri a salariilor masculine și partizanii unei alocații plătite mamelor au întârziat adoptarea unui consens, inclusiv asupra principiului însuși al muncii femeilor căsătorite. Dacă modelul suedez a fost mai ușor de exportat în Danemarca decât în Norvegia, nu e mai puțin adevărat că, în mod global, țările scandinave

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
definitivă la a avea un copil (Cette, Dromel și Méda, 2005). Renunțarea la activitatea salarială le privește în special pe femeile mai puțin instruite și pe acelea ale căror condiții de muncă sunt cele mai precare. Pentru acestea, ajutoare precum Alocația parentală pentru educație în Franța duc la renunțarea la activitate și întăresc dificultatea unei reveniri pe piața muncii din momentul în care alocația este prelungită. Pe lângă aceasta, organizarea vieții profesionale influențează numărul de copii pe care și-i dorește o

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
instruite și pe acelea ale căror condiții de muncă sunt cele mai precare. Pentru acestea, ajutoare precum Alocația parentală pentru educație în Franța duc la renunțarea la activitate și întăresc dificultatea unei reveniri pe piața muncii din momentul în care alocația este prelungită. Pe lângă aceasta, organizarea vieții profesionale influențează numărul de copii pe care și-i dorește o femeie salariată, cu atât mai mult cu cât categoria profesională este mai înaltă și cu atât mai puțin cu cât salariul lunar este

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
a patra" căreia i se va substitui, în anii 1990, expresia "persoane vârstnice dependente". Termenul "dependență" este explicitat în Franța prin legea care a instituit, în 1997, Prestația specifică de dependență (PSD) și prin aceea care a creat, în 2001, Alocația personalizată de autonomie (APA). "Persoanele dependente" sunt "persoanele care, în ciuda îngrijirilor pe care le-ar putea avea, au nevoie de un ajutor pentru îndeplinirea activităților esențiale ale vieții sau a căror stare necesită o supraveghere regulată" (DREES, 2005). Odată cu scăderea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și-o mărește în același timp pe cea a ajutoarelor private. În aceeași ordine de idei, faptul că nașterile intervin mai târziu în viața femeilor face ca cei sub 25 de ani să fie puțini la număr pentru a primi alocațiile familiale, ceea ce reduce și mai mult această greutate. Anumite țări europene, în special Danemarca, au optat pentru un vărsământ al RMI fără condiții de vârstă: de aici a rezultat o reducere semnificativă a transferurilor familiale în profitul celor mai tineri

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
lor. Astfel, politica familială nu poate ignora că fertilitatea se înscrie din ce în ce mai mult în structurile și modurile de viață evolutive (creșterea fenomenului monoparental, prelungirea duratei școlarității, dezvoltarea activității femeilor...) și tinde să integreze aceste realități noi în ajutoarele sale directe (alocațiile familiale) sau indirecte (locuință, transporturi, creșe și alte modalități de supraveghere a copiilor, modularea baremelor fiscale în funcție de mărimea familiilor...). În Franța, politica familială este foarte diversificată și în general este admis că ea are un impact mai mult pozitiv asupra

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
156, 168, 180, 186, 197, 199, 246, 263 Adulți, 35, 41, 52-53, 56-57-60, 65-66, 69, 81-82, 84, 172, 250, 252, 261, 271 Ajutoare pentru locuință, 159-160, 164, 278 Ajutoare pentru familii, 168, 182, 186 Ajutoare pentru transporturi, 158, 160, 278 Alocații familiale, 95, 158, 162-163 Altruism, 264-265, 267, 281 Anchetă privind locul de muncă, 101 Asigurare pentru bătrânețe, 112, 161 B Baby-boom, 27, 29, 31-35, 45, 49-51, 60, 92, 95, 108, 120, 189, 198, 219, 235, 237, 271, 276, 279 Bătrânețe

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
amînare a maternității". (n.red.) 1 În engl. în original "cu venit dublu și fără copii". (n.tr.) 2 Contribution sociale généralisée impozit francez, situat pe poziție intermediară între impozit și cotizație socială. (n.tr.) 1 Revenu minimum d'insertion alocație menită persoanelor fără resurse sau cu resurse inferioare unui plafon fixat prin decret. (n.tr.) 2 Juste héritage (în original). (n.tr.) 3 Nota de insistență aparține autorului. (n.tr.) ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8 1 DEMOGRAFIE ȘI SOCIETATE Introducere 41 Structuri pe vârste

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801

trebe să te ferești de el ca de copita calului nărăvaș, că nici nu știi când și cum te înhață și rămâne piranda cu puradeii de izbeliște... cu mâna întinsă pe la colțuri și apostrofată de către trecători că de ce nu muncește... Alocația-i mică și nu ajunge nici măcar pentru o săptămână de oloi și sare-n barabule și păstăi... Noroc mare cu alegerli, că mai primim de la partizi ceva haleală și pileală, dar pleașca asta-i tare rară... Ne-au promis și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]