682 matches
-
cordul, hașurat de by-pass-urile diferitelor lumi, dovada vie a intersectărilor armonice fiind mai ales aranjamentul orchestral, unde, pe lîngă inevitabilele ghitare și mandoline portugheze se aud, În mod neobișnuit, instrumente care nu cîntă aproape niciodată Împreună, trompetă, saxofon sopran și alto, c-un sunet răgușit, descompus, clarinet, oboi, muzicuță, pian, acordeon, vioară În solo-uri amintind de Grappelli, maracase și inedite ustensile de percuție, de Petit pays, unele refrene se fluieră, și cele mai impresionante piese au inflexiuni de jazz latino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe alocuri devin explicabile prin eternele probleme pe care le au instrumentiștii noștri în procurarea unor "obiecte ale muncii" performanțe: trompetistul cântă pe un instrument împrumutat, iar colegul său avea de transpus în registru tenor o partitură concepută pentru trombon alto (această variantă a instrumentului fiind de negăsit într-un centru muzical de importanță Clujului!). Oricum ar sta lucrurile, cei doi tineri soliști au reușit să impună ascultătorilor splendoarea timbrala proiectată de Leopold Mozart în prim-planul Serenadei sale. Și nu
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion: Academic Dress to Eyeglasses, vol. 3, Thomson Gale, New York, 2005, pp. 362-364. Haff, Peter, "Eugen Bleuler", în N.J. Smelser și P.B. Baltes (eds.), International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Elsevier Science Ltd., Palo Alto, 2001, pp. 1255-1258. Halnon, Karen B., "Poor Chic: the rational consumption poverty", în Current Sociology, 50, 2002, pp. 501-516. Hamilton, Jean A., "Dress as a Cultural Sub-system: A unifying metatheory for clothing and textiles", în Clothing and Textiles Research Journal
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Ferrandez, Valérie, Teoria proceselor de comunicare, traducere de L. Iacob, Editura Institutul European, Iași, 2006. Mühlleitner, E., "History of psychoanalysis", în Neil J. Smelser și Paul B. Baltes (eds.), International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Elsevier Science Ltd., Palo Alto, 2001, pp. 12315-12319. Mușatoiu, Alina, "O nouă specie de rețea socială: cea doar pentru bogătași", în http://life. hotnews.ro/stiri-acasa-2942013-noua-specie-retea-sociala-cea-doar-pentrubogatasi. htm, 2008. Nae, Diana, " Rolul vestimentației în comunicarea organizațională", în Săptămâna Financiară, http://www.sfin.ro/articol 8060/rolul vestimentatiei in comunicarea organizationala
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
traducere de A. Codoban, Ideea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Smelser, Neil J., Theory of Collective Behaviour, Routledge & Kergan Paul, Londra, 1962. Smelser, Neil J. și Baltes, Paul B. (eds.), International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Elsevier Science Ltd., Palo Alto, 2001. Smith, Thomas S., "Conventionalization and Control: An Examination of Adolescent Crowds", în The American Journal of Sociology, 74, 2, 1968, pp. 172-183. Solomon, Michael R., "The role of products as social stimuli: a symbolic interactionist perspective", în Journal of
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Challenges and Problems", Theory, Culture & Society, Vol. 5, No. 2-3. (1989a), Critical Theory, Marxism, and Modernity, Cambridge and Baltimore, Polity and Johns Hopkins University Press. (1989b) From Marxism to Postmodernism and Beyond: Critical Studies of Jean Baudrillard, Cambridge and Palo Alto, Polity Press and Stanford University Press. (ed.) (1989c), Jameson/Postmodernism/Critique, Washington D.C., Maisonneuve. (1989d), "Reading Images Critically: Toward a Postmodem Pedagogy", Journal of Education, Vol. 170, No. 3. (1990a), Television and the Crisis of Democracy, Boulder, Colorado, Westview. (1990b
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mesajul transmis (receptor) Cele șase elemente ale comunicării generează fiecare câte o funcție: Context (Referent) Funcție referențială Destinator (emițător) Funcție expresivă Mesaj Funcție poetică Receptor Funcție conativă Canal Funcție fatică Cod Funcție metalingvistică Modelul elaborat de reprezentanții școlii de la Palo Alto este inspirat din cibernetică și din teoria generală a sistemelor. Conform acestui model, pragmatica are ca obiect de studiu efectele comunicării asupra comportamentului. Relația dintre emițător și receptor, stabilită prin intermediul mesajelor și efectul pe care-l are asupra emițătorului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
interpersonale. Principala proprietate a modelelor de comunicare este circularitatea; procesele de comunicare sunt sisteme cu efect retroactiv, feedback. Fiecare segment de comunicare poate fi înțeles doar în contextual său.Teoria comunicării, așa cum a fost formulată de școala de la Palo Alto, se bazează pe trei ipoteze: a) esența comunicării constă în procesele relaționale și interacționale; b) orice comportament uman are o valoare comunicativă; c) există o patologie a comunicării care explică apariția perturbărilor între individual purtător de simptome și anturaj. Teoria
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
esența comunicării constă în procesele relaționale și interacționale; b) orice comportament uman are o valoare comunicativă; c) există o patologie a comunicării care explică apariția perturbărilor între individual purtător de simptome și anturaj. Teoria comunicării elaborată de școala de la Palo Alto subliniază faptul că orice comportament uman are valoare comunicativă, iar esența comunicării constă în procese relaționale și interacționale. Reprezentanții acestei școli au elaborat o serie de principii ale comunicării, cu valoare de axiome : - comunicarea este inevitabilă - orice comportament are valoare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Carcano, Francesco de Sanctis, Luigi Capuana, Eugenio Montale, Pasolini, Leonida Rèpaci, Andrea Camilleri, Corrado Calabrò, Saverio Strati, Alberto Caramella și antologii tematice despre Calabria (Poesie alla Calabria, Cosenza, 1986; Narratori Calabresi, Catanzaro 1994; Voci della scrittura calabrese, Firenze 2003), despre Alto Jonio, despre trenuri, despre Lucca, despre rimă. Pentru Universitatea Stony Brook, N.Y., a îngrijit cărți ale unor poeți în dialectele din Lazio, din Campania și Friuli Venezia Giulia, inserați în antologia poeților dialectali în ediție trilingvă. Pentru o biografie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
modele (Griffin, 1993): comunicațional-sistemic, structural, behaviorist și psihoeducațional. 9.3.1.1. Modelul comunicațional-sistemic tc "9.3.1.1. Modelul comunicațional‑sistemic " Cuprinde la rândul lui mai multe grupări și școli: • Institutul de Cercetări Mintale (MRI) sau școala de la Palo Alto (C. Bateson, P. Watzlawick, D. Jackson, J. Weakland ș.a.) se bazează pe următoarele concepte și idei mai importante: - cauzalitatea circulară - comportamentul este simultan cauză și efect: relația dintre cauză și efect este circulară; - echifinalitate - cauze și condiții diferite duc la
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
in the Western Cultural Account", în G. Thomas et. al. (ed.), Institutional Structure: Consti-tuting State, Society, and the Individual (London). Bookchin, M. (1980) Toward an Ecological Society (Montreal). (1982) The Ecology of Freedom: The Emergence and Dissolution of Hierarchy (Palo Alto). (1992) "Libertarian Municipalism: An Overview", Society and Nature, 1(1) Booth, D. (1998) The Environmental Consequences of Growth: Steady-State Economics as an Alternative to Ecological Decline (London). Booth, K. (1991a) "Security and Emancipation", Review of International Studies, 17(4). (1991b
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Money (Michigan). Suganami, H. (1989) The Domestic Analogy and World Order Proposals (Cambridge). (1996) On the Causes of War (Oxford). Suh, J. J., Katzenstein, P. J. și Carlson, A. (2004) Rethinking Security in East Asia: Identity, Power, and Efficiency (Palo Alto). Sylvester, C. (1987) "The Dangers of Merging Feminist and Peace Projects", Alternatives, 8 (4). (1990) "The Emperor's Theories and Transformations: Looking at the Field through Feminist Lens", în D. Pirages și C. Sylvester (ed.), Transformations in the Global Political
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dintre realitatrea subiectului și realitatea naturii. Metafora organismului (sau a creaturii) acoperă comunicarea expresivă, văzută ca inserție a unui subiect complex într-un mediu înconjurător complex. Ea poate fi regăsită atît în teoria lui Gregory Bateson sau a Școlii Palo Alto, cît și în principiile auto-organizării, conexionismului sau în noile concepții organiciste asupra organizațiilor. Aici nu mai există transmiterea unui mesaj clar de la subiectul emițător la obiectul receptor, căci subiectul face parte din mediul înconjurător, iar mediul înconjurător face parte din
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
bază și ce este vîrf. Subiect și obiect sînt legați, dar prin niveluri. Metafora organismului este regină. Ea își ea ca nume "Creatura", nume îndrăgit de Gregory Bateson (I), care ne va introduce în ideile așa-numitei Școli de la Palo Alto (II), în auto-organizare (III), în conexionism sau versiunea expresivă a inteligenței artificiale (IV), în mass-media expresive (V) și în concepțiile organismice ale noii științe organizațiilor (VI). I. Creatura "Bateson irigă teritoriul său printr-un Rubicon ontologic. Pe unul din cele
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
producătoare de diferență. Mai ales, să înțelegem bine aici diferența între sistemismul clasic și Bateson: sistemul interactiv al clasicilor este văzut ca un procedeu de descriere. Interacțiunea lui Bateson este văzută ca proces de schimbare în construcție. Școala de la Palo Alto este voluntaristă. Nu mai este vorba de a descrie, ci de a acționa. Și se știe încă o trăsătură a circularității că descrierea nu este neutră sau inocentă, ci că ea antrenează mereu o diferență, că este ea însăși acțiune
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
afară primim informații, ci, înlăuntru, schimbul între diferite niveluri produce comunicarea. Aceste diverse puncte, sumar prezentate, sînt bunul comun al unui anumit număr de teoreticieni (epistemologi, biologi, fizicieni, neurobiologi), care le exploatează fiecare în felul său. II. Școala de la Palo Alto Inspirată de Bateson și von Foerster, școala de la Palo Alto se situează, fără îndoială, în metafora organismului, în filosofia expresiei. Comunicarea a proiectat în jurul ei mașini destinate să o susțină, să o amelioreze, să o conțină. Puțin cîte puțin, aceste
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
comunicarea. Aceste diverse puncte, sumar prezentate, sînt bunul comun al unui anumit număr de teoreticieni (epistemologi, biologi, fizicieni, neurobiologi), care le exploatează fiecare în felul său. II. Școala de la Palo Alto Inspirată de Bateson și von Foerster, școala de la Palo Alto se situează, fără îndoială, în metafora organismului, în filosofia expresiei. Comunicarea a proiectat în jurul ei mașini destinate să o susțină, să o amelioreze, să o conțină. Puțin cîte puțin, aceste mașini au invadat piața, astfel încît, în spatele acestui ecran, uităm
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
recomandată sistematic în anumite cazuri. Vom vedea mai tîrziu folosirea ei de către Ehrard și Shaw, și incredibila accelerație a terapiei rapide (quick therapy). C) Metaforele "will" și "self" Accentul este pus în toate cazurile și în toate disciplinele de la Palo Alto pe schimbarea imediată. Pragmatism, căci acțiunea posibilă care este considerată de către un individ determinat, într-o situație dată, individ căruia i se restituie capacitățile inventive și voința. Această schimbare nu funcționează, deci, decît prin discontinuitate: ea este bruscă, neașteptată, ilogică
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
masa consiliului nostru, aceste perspective mai vaste, care vor da din nou sistemului nostru sincronia sau armonia potrivite între rigoare și imaginație?"74. Se vede aici că ecosistemismul s-a întors fără înconjur la morala profetică. Dar efectele de la Palo Alto nu sînt numai morale. Putem menționa fără să le dezvoltăm aici, din pricina spațiului (vezi la acest punct Critique de la communication, Seuil, a II-a ediție, 1990), efectele undelor concentrice din ce în ce mai largi, de la boala mintală, trecînd prin relațiile culturale, efectele socio-politice
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un milion de exemplare. Să facem tabula rasa. Nu există semnificație ascunsă. Este ceea ce este. Sînteți dumnezeu (god, totdeauna cu g mic, în afară de atunci cînd este vorba de Dumnezeu). Trebuie doar să crezi. Amestec extravagant de Biblie, Nietzsche și Palo Alto combinate într-un ecumenism unde oricine este dumnezeu. Să parcurgem aforismele ehrardiene. Tabula rasa: "Se creează plecînd de la nimic" (p. 15). " Viața este un joc în care ceea ce nu este este mai important decît ceea ce este." (p. 16) " Ceea ce este
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
organizațiilor / 55 Concluzia capitolului I: Reprezentarea, prima definiție a comunicării / 59 Capitolul II. Comunicarea expresivă / 60 I. Creatura / 60 1. De la linie la cerc / 63 2. Ruptura lui von Foerster / 65 3. Tabloul metaforei organistice / 67 II. Școala de la Palo Alto / 68 1. De la individ la orchestră / 69 2. De la teorie la experiență / 72 III. Auto-organizarea: demarcație și remedii / 75 1. Trei postulate / 75 2. Delimitarea Varela / 77 3. Atlan circumscrie problema / 79 IV. Conexionism sau inteligență artificială expresivă / 81 V.
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
On self organising systems and their environments", în Self organising systems yovits, lucrare colectivă sub coordonarea lui Cameron, Londra, Pergamo Press, 1960, p. 37. 55 Vezi Watzlawick, La réalité de la réalité, Ed. du Seuil, 1984 precum și toată Școala de la Palo Alto. 56 În "On constructing a reality", în Environmental design research, Preiser Dowden, Hutchinson & Ross, Stronberg, 1973, vol. II, pp. 35-46. 57 La nouvelle communication, texte prezentate de Yves Winkin, Ed. du Seuil, 1981. 58 Cum îl numește Yves Winkin. 59
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
esprit, Ed. du Seuil, 1977, vol. I, de la p. 38. 62 Pierre Bourdieu, Esquisse d'une théorie de la pratique, Droz. 63 Watzlawick face aplicație în psihiatrie, în "An anthology of human communication", Text and tape science and behavior books, Palo Alto, 1964, de la p. 7 și de la p. 143. 64 Principia mathematica, Cambridge University Press, a II-a ediție, vol. I, p. 37. 65 Watzlawick și alții, Logique..., p. 241. 66 La nature et la pensée, Ed. du Seuil, 1984, p.
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
tranzitorie care devenise mai degrabă regulă decât excepție pentru ea. Călătorea curent prin Europa, mai ales în Austria, Elveția și favorita ei Italia. Imaginația își lua avânt când se afla în apropierea Alpilor: de la înaltele vârfuri de stâncă din zona Alto Adige pe care Hadrian le-a vizitat, înspre nord spre Ratisbon-ul (Regensburg) lui Zenon, prin valea Po, Alpii Retici și Tirolul de Sud, peste câmpia care coboară spre Innsbruck (ca în Conversația din Innsbruck din Piatra filozofală) și de acolo
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]