1,108 matches
-
de mai târziu. O altă scriitoare franceză care a tratat această temă este Marie de France cu lucrarea sa, Chevre d’oil, cunoscută pentru expresivitatea unui pasaj în care se compară povestea lor de dragoste cu imposibilitatea separării caprifoiului de alun, ambii murind în momentul despărțirii, cartea având ca premisă sloganul Ni moi sans vous, ni vous sans moi. Din secolul al XII-lea datează și anumite poeme scurte menite să întregească textul scrierilor medievale. În literatura popoarelor scandinave, povestea călugărului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ca obligație, pentru a ocupa un loc cât mai bun în clasamentul fi-nal, să parcur- gă străzile localității și să descopere felurite elemente cuprinse într-un program riguros întocmit. Trebuia să aduni: trei pietricele de creme- ne, o frunză de alun, o floare de sânziană, să descoperi o inscripție veche situată pe un zid, să găsești cinci animale carnivore dintr-un grup mai divers de mostre lucrate în ceramică, să pescuiești cât mai multe rățuște din cauciuc dintr-un bazin cu
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Versuri,1, p. 44. 12. Opere, p. 33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de Sus - zonă etnografică, arhitectură populară, unelte agricole, costume etc., Ramos - artă și arhitectură populară, costum popular (În țara noastră numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Chitid; - m. n.: Peștera Cioclovina cu apă (la Cioclovina este o interesantă zonă calcaroasă, bogată În peșteri. Aici s-a descoperit primul rest fosil uman din țara noastră din paleoliticul superior cca. 100000-10000 ani); - zonă etnografică cu satele Luncani, Ursici, Alun, unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri-inspirate din vechile stîni dacice); - foramție de călușari. BRETEA ROMÂNĂ. - m. m.: Cruce din piatră cu postament din beton, Închinată eroilor din 1914-1919, - m.m.: Cruce memorială din piatră În curtea școlii Închinată eroilor din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
o mamă de bătaie. Legă sacul și se așeză pe el. Începeau să se rărească brebeneii. Rămâneau numai frunzele, pentru că florile se scuturau. În curând trebuiau să înflorească lăcrămioarele. Iarba pe care a găsit-o în poiana cu tufe de aluni era bună, dar prea puțină și s-a terminat. Frunzele erau multe și mari, și porcii le mâncau și fără flori. Dintre toate florile, numai lăcrămioarele nu se dădeau la porc. Ele nici nu erau atât de multe ca viorelele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
egale inițial, puteau ajunge să aibă dimensiuni diferite ulterior, fiind fie subîmpărțite prin moștenire sau vânzare, fie, dimpotrivă, cumulate (Stahl, 1998, vol. I, 278-282). Prăjinile, ca unitate de măsură a pământului, sunt întâlnite și la români. Tăiate din lemn de alun, încrustate cu crestături ce marcau subunitățile (palme), ele erau încă păstrate, la începutul secolului al XIX-lea, în unele sate românești, unde continuau să fie folosite. Țăranii pricepuți în tehnici de măsurare a pământului purtau numele de prăjinari (Pamfile, 1913
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
toată dimineața, până aproape de amiază, iar prin unele sate chiar toată ziua, până-n seara Ajunului. Uneori, micii colindători poartă fiecare câte un băț frumos lucrat, sculptat sau, în Oltenia, înflorit la fum; adesea este împodobit. Bățul este de obicei din alun. Aceste bețe se numesc colinde sau colindițe. Cu ele bat în poartă ori bat pământul, urând, în același timp, sau scormonesc focul în vatră, căutând să stârnească scântei cât mai multe, urând și cu acest prilej. În nordul Olteniei, gospodarul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ambiția Mesteacănul. Activă, lipsită de prejudecăți. Ai o înteligență scânteietoare și ești sentimentală, fără a deveni însă patetică. Trăsături definitorii: creativitatea. Bradul. Ești puțin inflexibilă în atitudinile tale. Dragostea este singurul domeniu în care uiți de sine. Trăsături definitorii: misticismul. Alunul. Nu ești deloc pretențioasă, nevoile tale sunt modeste și dovedești o mare putere de adaptare la orice fel de trai sau situație. Trăsături definitorii: farmecul magic. Nucul. Uneori pari puțin artificială, ba chiar lipsită de spontaneitate. Îți place să-și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
din lectura personală, care explică numele sau apariția unei vietăți. Proba nr. 3 - Ccomunicare scrisă Citește textul următor și rezolvă sarcinile date: „Poteca pe care apucase îl scoase drept la un eleșteu mare. în cale văzu o nuia lungă de alun, pe care o luă, așa de florile mărului, fără să știe ce are să facă cu dânsa. El era dus cu gândurile. Se uita și nu mai vedea, tot da cu nuiaua în apă, și nu știa ce făcea. Nu mai
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
toată dimineața, până aproape de amiază, iar prin unele sate chiar toată ziua, până-n seara Ajunului. Uneori, micii colindători poartă fiecare câte un băț frumos lucrat, sculptat sau, în Oltenia, înflorit la fum; adesea este împodobit. Bățul este de obicei din alun. Aceste bețe se numesc colinde sau colindițe. Cu ele bat în poartă ori bat pământul, urând, în același timp, sau scormonesc focul în vatră, căutând să stârnească scântei cât mai multe, urând și cu acest prilej. În nordul Olteniei, gospodarul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
deochi și speriat, pentru ursită și măritat, pentru mușcătură de șarpe, pentru om bețiv și creșterea părului. “Rețetele” sunt bine pregătite. La fel și “apa neîncepută”, cu forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ambiția Mesteacănul. Activă, lipsită de prejudecăți. Ai o înteligență scânteietoare și ești sentimentală, fără a deveni însă patetică. Trăsături definitorii: creativitatea. Bradul. Ești puțin inflexibilă în atitudinile tale. Dragostea este singurul domeniu în care uiți de sine. Trăsături definitorii: misticismul. Alunul. Nu ești deloc pretențioasă, nevoile tale sunt modeste și dovedești o mare putere de adaptare la orice fel de trai sau situație. Trăsături definitorii: farmecul magic. Nucul. Uneori pari puțin artificială, ba chiar lipsită de spontaneitate. Îți place să-și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana), - lemn câinesc (Ligustrum vulgaris), - gherghinar (Rodomus pentagina), - soc (Sambucus nigra), - mur (Rubus idaeus), - măceș (Rosa canina), - corn (Cornus mas), - sânger (Cornus sanguinea), - păducel (Crataegus monogyna), etc. La adăpostul coroanei arborilor se dezvoltă florile de pădure, dintre care menționez
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
al numelor de familie românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 59; Mihai Vinereanu, op. cit., p. 132. 99 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Timișoara, Editura "Amarcord", 1994, p. 19; în seria aceasta autorul încadrează nuiaua de alun, bagheta magicianului, bastonașul subțire din lemn sacru, bâta păstorului, toiagul pelerinului, cârja episcopală, sceptrul regelui, caduceul lui Hermes sau tyrsul lui Dionysos; Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, loc. cit, p. 24, arată că, în riturile de construcție, țărușul, înfipt în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ore, timp de 7 zile consecutive. *Infuzie din herba de cimbrișor (Thymus serpyllum) din care se beau 2 ceaiuri pe zi, având efecte favorabile În stimularea funcțiilor hepatice și ca protector al celulelor ficatului lezat. *Infuzie din muguri uscați de alun (Corylus avellana) cu efect de tonifiere a parenchimului hepatic și de stimulare a activității ficatului În caz de insuficiență. *Decoct din rădăcini uscate de cicoare (Cichorium intybus) din care se bea un ceai călduț, fracționat În 3 reprize, Înainte de mesele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului (20 g), mătase de porumb (10 g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a durerilor. *Decoct din scoarță de alun, mesteacăn sau stejar din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din flori și fructe de afin din care se iau câte o linguriță de 3 ori pe zi cu efecte antidiareice și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
mirosului. Intru în casă. Mă așez pe o barcă de cauciuc umflată care stă pe masa din salon. Picioarele mesei stau în cutii de parafină. Scaunele atârnă în cârlige prinse în tavan. Dimineață. Soarele strălucește. Ceața persistă în tufișurile de alun. Mă simt bine, deși am hainele ude. Fac focul în soba din secolul al XVIII-lea. Frescă în metal turnat: Lia o vede pe Rahila întrând în casă. Găsesc porcul sub podeț. O schijă sau sârma ghimpată i-a provocat
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Din această nenorocire nu a făcut și nici nu face caz. Mereu se reîntoarce pe malurile Zeletinului. Mereu se laudă cu neputința să de a ne trișă: ,, Iar să mă prinzi prietena pădure/ Și să mă strângi În brațe cu alunii/ S-aud plecat la rădăcina ierbii/ Cum bat cu pumnul În coaja căpcăunii./ Tu să alergi pe dealuri să m-ajungi/ Pe frunze să mă-ntind În seara plină/ Să văd În aer crengile-n oglinzi/ Făcând sub nori mișcări
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
respira o forță uriașă, contrastând cu expresia oarecum copilăroasă și naivă de pe fața cu trăsături neregulate și plină de zbârcituri. Cu un semn, gazda Își pofti musafirul să iasă din colibă și, după ce făcură doi pași, se opri sub un alun cu ramuri până la pământ, atât de stufos Încât părea o scorbură. Nu ne aude nimeni? șopti Conrad. Nu, mărite stăpâne, suntem singuri. Poruncește, știu că n-ai venit degeaba la mine. Ce trebuie să fac? Ascultă bine, Johannes, știu că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
voi Îndeplini cu sfințenie poruncile, răzbunarea Împotriva ticălosului este visul meu de-o viață. Ce fărădelege a săvârșit iarăși Satana din Opfingen? A răpit o fecioară! Mâinile mari ale uriașului frânseră ca pe o surcea o crean gă groasă de alun: — Iarăși?! Dacă ar putea să moară pentru fiecare fe cioară pe care a necinstit-o tot n-ar fi Îndeajuns de mare pedeapsa lui! Ascultă, omule, ascultă bine! Nu vreau să-ți văd ura. Eglord ți-a necinstit și ți-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se poate. Îți spun doar că, dacă ai nevoie de un rob smerit care să moară pentru Înălțimea Ta, atunci eu sunt acela! Johannes se aplecă și-i sărută poala tânărului cavaler. Apoi ridică cu o mână una dintre crengile alunului și-i făcu loc lui Conrad să treacă. Sub ochii acestuia, statura lui Înaltă se topi și nu mai rămase decât un biet cocoșat care dispăru În ceață. Totul durase doar o clipă. Întors pe același drum la castel, Conrad
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lăturalnică, Îngustă și Întunecoasă. Tufișurile erau din ce În ce mai Încâlcite. Pământul fiind foarte vălurit, oamenii nu puteau intra cu coasa În acele colțișoare, astfel că vreme de zeci de ani se strânseseră frunzișuri moarte printre care de abia se putea Înainta. Câțiva aluni Își Încâlceau ramurile atât de strâns, Încât trebuiră să-și croiască drum cu săbiile prin hățișul sălbatic. Fratele Ulrich ceru un cuțit și Începu să reteze cu hărnicie crengile care se-mpleteau Într-un perete de netrecut. După ce se osteni
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]