991 matches
-
21a (-0,0256), variabile pe care le vom regăsi în cadranele III și IV ale cercului de corelație (figura 2.73). Într-un alt mod se pune problema pentru componentul principal 2 (axa 2). Se constată că vectorii pozitivi, care alungesc norul de indivizi pe direcția lor sunt dați de variabilele SS (0,2959), ON3 (0,2643), UN2 (0,2380), SI (0,2249), U (0,2262), DS2 (0,2009), O (0,1966), DS1 (0,1686), N1 (0,1516), DS (0,1508
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nzumai prin extensia rahisului, care trebuie considerată numai ca o etapă preliminară. Fixarea coloanei într-o poziție normală - sau cât mai aprope de normal - revine musculaturii de susținere acestuia, tonificând în condiții de scurtare grupele musculare de pe convexitatea curburilor și alungindu-le compensator pe cele din concavitatea curburilor. Ca tehnică de lucru, tracțiunile vertebrale se efectuează, de regulă, fie un plan înclinat într-un unghin de circa 45˚ (banchetă de gimnastică medicală atașată la scară fixăă, fie masa de alongație. Pentru
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
și răsuciri. Oasele se dezvoltă mai ales prin creștere în grosime, prin depuneri de săruri minerale (calciu și fosfor) și devin mai rezistente la acțiunea factorilor mecanici de presiune, tracțiune și răsucire, în schimb se reduce elasticitatea lor. Mușchii își alungesc fibrele, dar nu se dezvoltă în grosime, motiv pentru care forța lor este mică. Forța relativă (forța raportată la kg corpă stagnează și chiar manifestă regres, atât la nivelul flexorilor cât și a extensorilor. Totuși ritmul de creștere a forței
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
este o afecțiune episodică Și toate cele trei simptome coexistă. La începutul atacului, pacientul are o senzație de constricție toracică, de obicei însoțită de tuse neproductivă. Respirația devine audibilă-hârâitoare, iar wheezing-ul devine predominant în ambele faze ale respirației, expirul se alungește și pacienții au frecvent tahipnee, tahicardie și o ușoară hipertensiune sistolică. Plămânii devin rapid hiperinflați, iar diametrul anteroposterior al toracelui crește. Dacă criza este severă sau prelungită, zgomotele respiratorii (murmurul vezicular) pot dispărea, iar wheezing-ul capătă o tonalitate foarte înaltă
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
intensități diferite de la caz la caz. Dacă privim aceste tulburări de limbaj din perspectiva procesului instructiv- educativ și recuperator, putem specifica următoarele manifestări: dificultăți în realizarea grafică a grafemelor. Micii școlari nu pot urmări și respecta succesiunea literelor, le inversează, alungesc unele grafeme, altele sunt prea mari sau prea mici, unele prea înghesuite sau altele, dimpotrivă, cu spații prea mari între ele; dificultăți în corelarea complexului sonor cu simbolul grafic. Acești copii stabilesc cu greu legătura fonem- grafem, realizează defectuos analiza
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
grafică a literelor simetrice, datorită tulburărilor spațio- temporale, când copilul inversează ordinea literelor in cuvânt (b-d, d-p, n-u, sau „lac” în loc de „cal” etc.); contopiri și comprimări de cuvinte care apar mai ales în dictări, unde micul școlar poate alungi linia ultimei grafeme din cuvânt până când aceasta întâlnește prima grafema a cuvântului următor. În citire sau în scriere copilul poate suprima sau adăuga litere unui cuvânt; nerespectarea regulilor gramaticale sau a regulilor de punctuație. Citit- scrisul la școlarul cu dificultăți
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
instanțializarea în discurs, referința este raportabilă la semnificație, adică la cunoașterea atribuită de limbă unui semn lingvistic. Astfel, dacă, prin actualizarea semnului lingvistic minge se realizează enunțurile Mingea este un obiect rotund folosit la unele jocuri, Mingea de rugbi este alungită și Jucătorul a introdus mingea în poartă, în primul caz este vizată clasa la care se aplică semnul, în cel de-al doilea, prin prezența determinantului (de rugbi) semnul se aplică la o subclasă, iar, în ultimul, la un caz
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mă obsedează“. Filosofii alternează încremenirea, gestul mușcat, înghețat cu mișcarea „sughițată“, pompată dintr-un corp intrat în sevraj. Spectacolul e construit modular. În primele 20 de minute, o instalație video „deșiră“ moace. Tipi cu cuțite deasupra capetelor și cu fețe alungite de panică, capete amorțite pe o masă cu farfurii mânjite de mâncare stricată, ipostaze ale unei stagnări care fentează timpul activ dau start-ul spectacolului lui Nadj. Urmează un filmuleț - prea lung - gândit ca o continuă descoperire a naturii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
realizează prin replicare saltatorie a ADN inițiată succesiv de mai multe ori, la nivelul aceleiași regiuni a replicării, în sectorul cromatinei în care se află această genă. Regiunea cu material genetic amplificat devine progresiv mai mare și brațul cromozomal se alungește. Acest mecanism de amplificare genică ar putea explica principiul lamarckist al eredității caracterelor dobândite. Se produc multe replici sectoriale care vor avea dispoziție asemănătoare foițelor din bulbul de ceapă (vezi fig. 16.1). Precursorii instabili extracromozomali ai HSR sunt dublu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de determinare a durității, folosind încărcări ce nu depășesc 1daN. Penetratorul din diamant este fie cel cunoscut de la metoda Vickers standard, sub formă de piramidă cu secțiunea pătrată și unghiul la vârf de 136ș, fie sub formă de piramidă romboedrică alungită cu unghiul la vârf de 172ș30’ (figurile 3 și 4). Microduritatea Vickers se determină folosind relația (7), modul de lucru și geometria penetratorului fiind descrise în paragraful 2.2. În figura 4 sunt prezentate urmele lăsate de penetrator în material
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
sensibilă la calitatea suprafeței în raport cu metoda Knoop; * metoda Vickers este mai sensibilă la apariția erorilor de măsurare în raport cu metoda Knoop; * metoda Vickers se pretează mai ales pentru arii mici circulare, în timp ce metoda Knoop este recomandată mai ales pentru suprafețe mici alungite; * prin metoda Knoop se obțin rezultate foarte bune în cazul materialelor foarte fragile și a straturilor foarte subțiri. Modul de determinare a microdurității este asemănător celui de determinare a durității Vickers standard, cu excepția faptului ca se lucrează la scară microscopică
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
nivelat și există adâncituri sau, pe terenurile joase din luncile râurilor. Simptome. Ciuperca atacă baza plantelor de grâu sau alte cereale păioase și frunzele ce sunt dispuse în rozetă la suprafața solului. La baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de-a lungul tulpiniței, iar pe frunze se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu cu punctuații roz. Atacul se observă în micile porțuni joase ale tarlalelor unde stratul de zăpadă a fost mai gros și apa din topirea zăpezii a băltit mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culturile de mazăre din jurul capitalei. Simptome. Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale unde se constată prezența unor pete mici, de 1-6 mm în diametru, cu aspect umed, colțuroase, galbene-cafenii la început, apoi brune. Petele de pe tulpini, care sunt alungite, verzi-măslinii, pot să se unească și să dea naștere la dungi brune de până la 1,5 mm lungime, situate la locul de prindere a codiței frunzei. Infecțiile primare, timpurii, pot produce uscarea florilor și uscarea primelor păstăi mici. Infecțiile secundare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țesuturile atacate pe vreme umedă apare un lichid (exudat) bacterian albicios, ce se poate usca sub formă de peliculă lucioasă brună sau cenușie. În cazul unui atac grav, frunzele rămân sfâșiate sau se usucă înainte de vreme. Pe tulpini, petele sunt alungite, la început galbene apoi brune, acoperite de exudat și în final negre. Păstăile de la plantele bolnave produc puține semințe mici, cu tegumentul zbârcit și uneori acoperit de gomă bacteriană. În cazul unui atac mai grav boabele au pete cenușii, brune
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unor pete galbene-verzui, circulare, ce în scurt timp se brunifică. Pe plantele dezvoltate apar pe frunze, pete de 4-6 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune, care duc la veștejirea, uscarea frunzei și de pierderea frunzișului tulpinilor. Pe tulpini apar pete alungite de 5 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune. Petele se pot uni și ca urmare apar zone mari, în care tulpina este brună de jur împrejur (fig. 81). Plantele se usucă înainte de vreme și conțin fibre de calitate inferioară, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în toate țările cultivatoare de tutun, iar în România a fost semnalată de A. Racoviță în 1961. Simptome. Mana se observă din primele stadii de vegetație, când pe primele frunzulițe apar pete circulare, galbene, fără margini precise, iar tuplinița se alungește. Pe răsadurile mai mari, mana se observă prin îndoirea vârfului frunzulițelor care se acoperă în scurt timp cu un puf cenușiu-albăstrui, se îngălbenesc și putrezesc (fig. 88). În câmp, atacul este intens în culturile situate pe terenurile umede sau dacă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
europene, fiind găsit și în România în 1984, pe sfecla pentru zahăr și pe tomate, în seră. Simptome. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete inelare, necrotice, cu o nuanță neagră. Într-un stadiu mai avansat al bolii, apar pete negre, alungite pe cozile frunzelor și tulpini, iar pe frunză, petele se măresc și frunzele se usucă. Pe fructe, apar pete brune, inelare. După o primă etapă de atac, plantele încep să se refacă dar frunzișul prezintă pete de decolorare și are
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prăfos, datorită eliminării sporilor (fig. 124). Frunzele cu multe pete unite se usucă înainte de vreme. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă o codiță alungită, curbată; frunzulițele de la baza florii se alungesc, devin lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea nu leagă. Fructele (păstăile) atacate devin mari, groase, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele de pe frunze, simptome de brunificare a rădăcinilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de "pătare inelară" (ring spot). Simptome. Pe frunzele de cireș apar deseori pete circulare, inelare, de decolorare sau brune, care ating dimensiuni cuprinse între 0,5-1 cm. Țesuturile atacate cad și frunza apare perforată. Alteori, între nervuri apar pete difuze, alungite sub forma unor benzi. Pomii atacați sunt debilitați. Deseori sunt atacate cu mare intensitate frunzele formate în primăvară, pentru ca cele ce apar mai târziu, să fie fără simptome (I. Pop, 1975). Pătarea inelară necrotică poate fi întâlnită la toate speciile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de atac și cad. Deseori, coloniile bacteriene se dezvoltă în țesutul conducător al frunzelor ce se înnegresc vizibil atât la exterior cât și în secțiune. Pe lăstarii nelignificați, boala produce pete asemănătoare celor întâlnite pe frunze. Lăstarii prezintă pete brune, alungite pline cu mucilagii; pe vreme umedă lăstarii se usucă și se înconvoaie, iar la nivelul scoarței apar răni asemănătoare cancerelor deschise (fig. 176). Pe fructele tinere, bacteria produce pete fumurii, care cu timpul se brunifică, iar coaja fructelor, se înnegrește
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe lăstari are mai mică importanță; pe aceste organe ciuperca produce pete brune alungite în dreptul cărora scoarța este distrusă. La suprafața țesuturilor parazitate se formează grupuri de spori de culoare neagră cu aspect punctiform (fig. 177). Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație, iar în zonele mai calde, rezistă și peste
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin procentul mic de apă, procentul mai mare de potasiu cât și prin pH-ul neutru spre alcalin, pe care-l prezintă sucul celular, în această fază. Lăstarii ierbacei și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună, ce apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și cârceii atacați prezintă pete alungite de culoare brună, care pe timp umed, se acoperă cu un puf albicios, alcătuit din masa de miceliu cu spori. Pe lăstarii mai evoluați și lignificați, atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună, ce apar în preajma nodurilor, în dreptul cărora scoarța este moartă. Coardele atacate nu se maturează (fig. 189). Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitații abundente. Infecția are loc prin cozile inflorescențelor, prin flori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mane. 12.7 . Boli la levănțică Boli produse de ciuperci 12.7.1. Septorioza Septoria lavandulae Boală cunoscută încă din 1901 însă a fost descrisă în România de O. Constantinescu în 1959. Simptome. Pe frunzele atacate apar pete circulare sau alungite de 2-5 mm în diametru, albe-cenușii la centru și cu o margine brună. Pe tulpină petele sunt alungite și brune negricioase sau violacei, pete ce produc uscarea rapidă a plantei. Transmitere-răspândire. În tot cursul vegetației ciuperca se răspândește prin spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
încă din 1901 însă a fost descrisă în România de O. Constantinescu în 1959. Simptome. Pe frunzele atacate apar pete circulare sau alungite de 2-5 mm în diametru, albe-cenușii la centru și cu o margine brună. Pe tulpină petele sunt alungite și brune negricioase sau violacei, pete ce produc uscarea rapidă a plantei. Transmitere-răspândire. În tot cursul vegetației ciuperca se răspândește prin spori, iar de la un an la altul rezistă ca miceliu și sub formă de spori în fructificațiile rămase în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]