5,281 matches
-
în cauză. Or, aici lucrurile se complică sensibil, uneori în substanța aceluiași poem coabitând, în deplină armonie, un trăirism cu accente nostalgice, specific bănățean (ca la Petre Stoica, de pildă) cu mărcile inconfundabile ale literaturii generației '80 (auto-referențialitatea, intertextualitatea, ironia, aluziile livrești). Toată lirica lui Ioan Flora pare a fi rodul unei lupte permanente între conștiința postmodernă a poetului și sentimentalismul dens, apt în orice moment să reîncarce fake-ul artistic cu o neobișnuit de solidă componentă existențială. Ca și optzeciștii, Ioan
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
în cauză (Liiceanu - Liicheanu - lichea) nu au nici o justificare în argumentare (sînt mijloace pamfletare, formă de umor ieftin practicat masiv de jurnalismul de tip România Mare); ele îi dau însă autorului articolului și ocazia să-și atribuie prestigiu științific, prin aluzia vagă la dispute filosofice onomasiologice și mai ales prin citarea detaliată a dicționarelor. Autorul textului se plasează astfel în interiorul unei paradigme de discurs căreia îi contrazice permanent regulile. Șubrezenia textului e dată de faptul că interpretările subiective, insinuările, atribuirile de
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
și repune în discuție natura tridimensionalului pornind de la nonfigurativismul Vechiului Testament, cele mai recente preocupări ale lui Max Dumitraș deposedează sculptura de propria sa corporalitate și o apropie de minimalismul absolut al expresiei Zen. Diverse ca materiale, de fapt o aluzie la multitudinea și complexitatea substanțelor care se subsumează conceptului de materie, lucrările din acest ciclu încorporează simultan lemnul, bronzul, rășinile sintetice, praful de marmură, porțelanul, tonuri și patine diferite. Dar întregul discurs al materialelor și al formelor, al culorii și
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
dar că sensul lor ultim îți scapă printre degete. Nu se poate să nu admiri formidabila dexteritate a acestui autor de a jongla cu vorbele, de a bricola din vocabule, dar și, în celălalt plan, să nu fii marcat de aluziile culturale, combinațiile semantice, dezmățul vizual, acustic, olfactiv, erotic. Puterea sa de inovație nu cunoaște limite, șocul este total și vrei, nu vrei, rămâi bouche bée. Dacă există vreun autor român despre a cărui creație să nu se poată spune "așa
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
cere să dispună de tehnicile pe care își îngăduie a le lua în derîdere și pe deasupra să aducă fantasma identității lor estetice în cheie burlescă. Cu atari considerații întîmpinăm masivul volum de parodii al lui Lucian Perța, Apelul de seară (aluzie la caracterul crepuscular, alexandrin al actului parodic) subintitulat O panaramă a poeziei românești de la origini pînă în prezent (element ce subliniază caracterul sistematic al întreprinderii). Cu toate acestea aproape nimic pedant nu se strecoară în paginile în cauză, susținute de-
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
compozițiilor, anume distorsiunile privirii, expresivitățile detaliilor, mișcarea teatrală, asamblarea anamorfotică etc. Aproape în totalitatea ei sau, cel puțin, în cadrul acelui segment care privește creația sa recentă, pictura lui Vladimir Zamfirescu este una de factură eminamente culturală, de extracție ori de aluzie livrescă, fapt care mută interesul de pe capacitatea de observație a formei și de pe abilitatea de ordonare a limbajului în sine, pe tipul de lectură, pe natura atitudinii și pe încărcătura morală a mesajului. Prins, ca și El Greco, la intersecția unor
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
înfrățite)" (p. 44). Dacă imaginarul poetic al lui Nicolae Prelipceanu este unul dominat de culori terne, acoperit de nori, mohorât, în care nu răzbate nici o rază de soare, la nivelul frazei se simte, ici colo, urma unei ironii. Intertextualitatea și aluziile culturale abundă (Biblia, Shakespeare, Ion Heliade Rădulescu, Eminescu, Creangă, Virgil Mazilescu, Nichita Stănescu, James Joyce, Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Ezra Pound, Constantin Piliuță, Ioan Flora), creatorii sunt prezenți într-o formă sau alta în paginile cărții, fac semne cu ochiul
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
Dan Perșa este unul de o densitate cu totul neobișnuită, în care riscă să se piardă nu doar cititorul, dar și personajele cărții și chiar autorul însuși. El însumează ironic particularități stilistice din epoci diferite, este încărcat de intertextualitate și aluzii culturale din cu totul alte epoci decât cele sugerate de timpul prezent al povestirii, pare o țesătură foarte densă în structura căreia este imposibil să identifici firul epic. Primele care se plâng de această harababură epică sunt chiar personajele cărții
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
lectura. Limbajul folosit în descrierea rezultatelor trebuie să fie adecvat nivelului de înțelegere a elevilor, accesibil din punct de vedere al vocabularului și al frazării. În formularea concluziilor și a recomandărilor, trebuie evitate afirmațiile tehnice, jargonul psihologic, sentințele, discriminarea sau aluziile/sugestiile legate de apartenența la o anumită categorie de vârstă, gen, religie, statut socio-economic. În dialogul față în față cu elevul trebuie asigurată și respectată libertatea de a decide cu privire la propria carieră, orientarea centrându-se pe sistemul de valori, interese
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
N-a apucat însă să doarmă prea mult, că l-a trezit Petrică, matrafoxat, care i-a pus un cuțit în gât și i-a cerut să plece din casă" (Vlg 3224, 2000). Participiul împachetat (cu sensul "beat") poate face aluzie la limitarea mișcărilor; adjectivul basculant (cu același sens) - la nesiguranța lor. În argoul românesc din secolul al XIX-lea a fost atestat cu sensul de "amețit, (ușor) beat" și adjectvul candriu - "Să ne facem candrii și s-adormim" (Baronzi 1862
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
susținut de noua-i credință: luase cu el o carte de rugăciuni, pe care a pierdut-o înainte de a veni la București. Când camarazii din lagăr îl întrebau ce citea în ea, le răspundea: "ce se mai întâmplă în lume", aluzie la liturghia celebrată zilnic în toată lumea. Mi-a relatat toată călătoria, de la plecare. Duși la Mogoșoaia, au fost închiși în vagoane de marfă, care le erau deschise doar douăzeci de minute pentru a-și face nevoile. în cursul arestărilor s-
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
expresiile lovit la mansardă - "este lovit rău la mansardă!" (Gazeta de Sud, 18.09.2007, opinii); Se pare că "robotul" e mai lovit la mansardă decât sunt eu" (hotnews.ro) -, deranjat la mansardă, a sta rău cu mansarda - sau în aluziile la funcționare: "cred că mansarda ta nu funcționează... și mai rău e că nici n-o poți repara" (blogsport.ro). Evident, nu lipsesc exprimările argotice directe, dezambiguizante: "diliu la mansardă" (merluc.ro), "dilimache la mansardă" (fanclub.ro). Dincolo de tema nebuniei
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
din 4 martie 1977, cînd, paradoxal, postul Europa Liberă va funcționa cîteva zile ca o punte de legătură între cetățenii aceleiași țări, transmițînd mesaje pentru cei dragi. Regizorul încearcă să deconstruiască mecanismul propagandei, armă esențială în timpul Războiului Rece - titlul face aluzie la această stare de fapt - ceea ce nu aduce cu sine o relativizare a rolurilor. Taberele sunt clar precizate, războiul declarat, pentru cei din țară cunoscuți prin Europa Liberă există tortura sau expulzarea, cei necunoscuți ca dizidenți, precum inginerul Gheorghe Ursu
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
vor deschide porțile talk-show-urilor și, prin ele, vor avea cale liberă spre inimile alegătorilor. Conținutul mesajelor contează mai puțin, importante sunt stilul cât mai colorat, replicile ușor de reținut, de preferință purtătoare de conotații sexuale, grobianismul cu aere de rafinament, aluzia porcoasă din vârful buzelor. Fascinați de flagrantul filmat și de arestările spectaculoase, asistăm plictisiți la cohortele de infractori de toate calibrele păsuiți ani de zile de la actul de judecată prin amânări nesfârșite sau din cauza viciilor de întocmire a dosarelor de
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
trecut cinci luni de când florence aubenas și interpretul ei/ au fost răpiți în irak pe cinci ianuarie/ ziua de când n-am mai văzut-o nici eu pe florence a mea..."(jurnal). Din fericire, asemenea enumerări sunt condimentate de ironie și aluzii intertextuale. Un poem pe o temă destul de "bătută" astăzi, a internaționalității agresive (tema felurilor de mâncare internaționale... de la nouilles orientales la "căpșunile mari dar nu prea dulci" culese de "concetățenii noștri din spania"), poem care are de fapt miză tragică
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
povestea șoricelului supărat pe sat/ care s-a întors în locul de unde a plecat) Deși nu poate scăpa de humusul livresc, Gheorghe Mocuța transformă, prin experiența amară pe care o trăiește ("asta nu e viață, asta e karma,/ mă încurajează lucian"), aluziile la Apollinaire, Verlaine, Celan, Villon, Balzac etc. într-o medicamentație armonizantă: "pe podul mirabeau e pustiu/ doar doi disperați care își închipuie că scriu/ sub pod aceeași priveliște un clochard bărbos/ printre cartoane și zdrențe/ privește apa cu ochiul sticlos
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
nemaniabilă și absurdă. E cert că, nu așa de fantezist în închipuirile sale istorice cum s-a tot spus, Asachi n-avea talent de prozator". în "poema comică", Păcală și Tîndală, a lui Eliade, "epica propriu-zisă este (...) foarte plictisitoare", unele aluzii producînd o "impresie de vulgară facilitate". Bolintineanu e catalogat drept "cel mai plat didactic, cel mai plicticos documentar dintre toți călătorii noștri din secolul trecut". Alecsandri, confruntat cu moartea Elenei Negri, oferă o lirică "fadă și emfatică", dovadă nu atît
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
fi fost una dintre cele mai agreabile surprize, un prilej de a da vieții sale nou curs. Abandonînd exercițiile poetice pe care le practicase pînă atunci în secret și care, din fericire, n-au ajuns pînă la noi (o singură aluzie fugară în Escursiuni... ne sugerează acest fapt), funcționarul-muzician optează pentru proza literară, încercînd marea cu degetul. Cele cîteva tentative literare de la început n-au viață lungă. Filimon - el însuși prea inteligent și prea bătrîn pentru a se iluziona - și-a
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
mod analog. La o a doua lectură, mai avizată, se pot descoperi în nuvela lui Fănuș Neagu destule elemente de semnalizare, indicii luminând, intermitent, deznodământul. În propozițiile și frazele aparent neutre sunt topite, savant, sugestii și prefigurări ale finalului, precum și aluzii, mai greu sau mai ușor de înțeles, la o anumită stare de lucruri din contexul istoric dat. Fără datarea întâmplărilor și fixarea între borne temporale a fundalului istoric, aproape nimic nu se poate înțelege din această povestire a unei întoarceri
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
să se despice și tot de aici încolo tonul dezbaterilor, unul pînă acum seren și destins, capătă stridența crispată a învinuirilor ideologice. Din acest moment, logica dezbaterii lasă locul logicii hărțuirii psihologice: nu se mai dau explicații, ci se fac aluzii. Nu se mai oferă argumente, ci se proferează insinuări. Se iscă astfel un război al nervilor în cursul căruia fiecare tabără trăiește cu speranța că cealaltă va claca prima, fie plictisindu-se, fie scîrbindu-se, fie începînd să tremure de frică
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
protagoniste: "vocea ei sună ca o pungă cu șurubele ruginite", "miroase a afară și a joacă"... Un cu totul alt registru apare în povestirea titulară, Băieți de gașcă, forțând nota exact în stilul tinerilor șmecheriți de la finele Epocii de Aur. Aluzii licențioase sau expresii buruienoase împroșcate în toate punctele cardinale, distracție la greu, cu alcoolul obligatoriu și gagicăreala aferentă, chiulul masiv de la școală și înșurubările ingenioase în cozile comuniste, poante nenumărate, făcute în interiorul găștii și apoi, în cercuri tot mai largi
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
esopic", scrie Ioana Pârvulescu) nu surprinde, iar refuzul editorilor de la Denoël de a publica romanul poate fi și el înțeles. Romanul propriu-zis se înscrie pe linia Jarry (din Ubu Roi, firește), Orwell, Ionesco. Este un soi de utopie negativă, cu aluzie la regimul politic din România comunistă (în care s-ar putea, pe alocuri, recunoaște chiar și comportamente occidentale din perioada imediat postbelică). Absurdul este dens, la nivelul cuvintelor se cască o prăpastie între semnificat și semnificant, decriptarea mesajelor devine imposibilă
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
propriei existențe, pe muchea dintre real și imaginar, viața trăită și cea visată. Ironic, tragic, rareori stenic, Vasile Gârneț modulează un discurs liric elaborat la maximum, încărcat până la refuz de semnificație. Recunoaștem aici lecția postmodernismului poetic, semnificarea transparentă și practicarea aluziei culturale. Dar și o problematică specifică, dureroasă pentru cei aflați la răscrucile istoriei și ale geografiei, frații noștri de sânge din Est care trăiesc și mai acut decât noi sentimentul românesc al răspântiei. Închid volumul notabil al lui Vasile Gârneț
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
al unei Spanii vertebrate revăzute în sens invers decît Ortega y Gasset, a regăsirii tradițiilor, ci și un rapel nostalgic la o anumită vîrstă a cinematografiei italiene, mai ales cea din anii '50. Întoarcerea la copilărie, la care regizorul face aluzie și prin asemănarea pe care o are Carmen Maura cu propria sa mamă, pentru a nu mai pomeni o serie de detalii familiar(l)e are sensul unei încercări de recuperare a trecutului, așa cum o fac și personajele sale traumatizate
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
de țigară, o coloană de cărămidă și două recipiente de toaletă (WC-uri) unite între ele printr-o rețea de sîrmă, încărcată și ea cu material ceramic. Așadar, ca tipologie convențională, sculptorul propune imagini realizate într-o perspectivă mimetică, de aluzie zoomorfă, (cîinele), repere deja consacrate formal, însă produse nemijlocit de către autor (tocătoarele) și obiecte gata făcute, recuperate din serii industriale (WC-urile și mucurile de țigară). La primul nivel, cel formal, acest inventar de obiecte, prin însăși natura lor lipsite
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]