768 matches
-
Roma a bisericii ardelene, decisă la 1698 și finalizată la 1700, a deschis calea către cristalizarea conștiinței naționale românești, aceasta a fost privită în decursul timpului ca o manevră politică justificată pragmatic. Facțiunea radical-naționalistă evoluată în interbelic avea să schimbe ambivalența cu care a fost privită unirea cu Roma. Dintr-o manevră politică, aceasta a fost recodată interpretativ și denunțată moral ca o abnegare a spiritualității românești. Iată cum descrie evenimentul unul dintre manualele interbelice pătrunse de naționalismul cel mai patetic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
felul acesta ne apar lucrurile în acest moment -, atunci unul dintre interesele explicite ale tematizării filosofice a cunoașterii trebuie să fie chiar "ființa" sa proprie, ceea-ce-este ea, fapt care implică și o cercetare a "ființei" cunoașterii. De aici o anume ambivalență poate o duplicitate a filosofiei: aceasta își întoarce demersul către tipul de cunoaștere pe care îl reprezintă, chiar și atunci când obiectul tematizării sale este altceva decât ea însăși. Poate fi recunoscută această situare "duplicitară" a filosofiei și în reconstrucțiile filosofice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un nou pragmatic, Capricornul. Tot așa, mai departe, Gemenii vor deveni similarul abia invocatului Vărsător, punându-și și ei alte probleme, aparent exterioare existenței umane. Dar, pentru a deveni gazda Zilei mediului, zodiei Îi mai trebuie ceva, iar Gemenii au: ambivalența. Căci nu putem discuta despre mediu fără „locatari“, Între el și viețuitoare existând o relație biunivocă, de reciprocitate, mai mult, o dihotomie. Ambivalență care-mi aduce aminte de vechiul Ianus, cel care privește În viitor - spuneți-i dvenirea Lumii -, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
existenței umane. Dar, pentru a deveni gazda Zilei mediului, zodiei Îi mai trebuie ceva, iar Gemenii au: ambivalența. Căci nu putem discuta despre mediu fără „locatari“, Între el și viețuitoare existând o relație biunivocă, de reciprocitate, mai mult, o dihotomie. Ambivalență care-mi aduce aminte de vechiul Ianus, cel care privește În viitor - spuneți-i dvenirea Lumii -, dar cu o față Întoarsă spre trecut - spuneți-i rădăcină sau temelie. Poate e nevoie și de o floare - ale sale, dintru ale sale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al mobilității sociale, de o lume multietnică, multiconfesională, care va genera noi practici și moravuri comunitare, noi raportări la "cetate", care va reorganiza eticile muncii și va produce schimbări semnificative în acțiunea politică. Canonul ethosului european, bazat pe o fertilă ambivalență între moștenirea creștină și exigențele secularizante, e pe cale să se preschimbe într-un alt mod de acțiune și practică socială cotidiană, în care alteritatea nou-venitului completează și, în cele din urmă, configurează decisiv identitatea europeanului tradițional. Dialogul cu diferența devine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1999) au evidențiat că subiecții din culturile colectiviste acceptă normele fără a-și pune problema dacă e bine să o facă sau nu; acceptarea acestor norme semnifică o puternică asumare implicită a culturii proprii. în culturile individualiste există o anumită ambivalență (Hui, Yee, 1999), căci, chiar dacă indivizii acceptă normele grupului, ei își pun întrebări cu privire la necesitatea și utilitatea lor, găsind dificilă supunerea. Așadar, comportamentul subiecților poate fi conform normelor, dar în plan cognitiv și afectiv există îndoieli cu privire la acestea. oe în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a ne trăi viețile așa cum credem de cuviință nu este doar greșit din punct de vedere moral, ci este un sacrilegiu. Aspirațiile noastre cele mai înalte și nobile [...] se leagă strîns de individualismul nostru". Acest individualism american întreține însă o ambivalență care creează tensiuni. Autorii care au redactat poate cea mai fidelă biografie culturală a propriei națiuni mărturisesc, de altfel, în acest sens: "Afirmăm puternic valoarea încrederii în forțele proprii și autonomie. Resimțim profund vidul unei vieți lipsite de angajamente sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se observă totodată conservarea patternurilor valorice fundamentale atunci cînd se compară "părinții" cu "copiii lor", căci o asemenea inferență este legitim de a fi realizată doar între cohortele "50" și "20" . Singura "generație" imprevizibilă este "cohorta 35", care ilustrează instabilitate, ambivalență și vulnerabilitate (conservatorismul cel mai pronunțat, favorizarea ierarhiei cea mai intensă, egalitarismul, dar mai ales autonomia intelectuală și afectivă cea mai modestă dintre cele trei cohorte, sugerînd internalizarea unor precarități generaționale pe aceste registre). Rezultatele indică integrarea unui ansamblu de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
societate, subiectul individual renunța deseori în plan public la exteriorizarea propriilor convingeri și manifesta o conduită conformistă (manifestînd o divergență între valori, atitudini, opinii și comportamente), dar în plan privat își redobîndea autonomia (comportîndu-se convergent cu propriile sale convingeri). Această ambivalență, care avea un rol adaptativ și defensiv deopotrivă, prin rutinizarea sa, a devenit însă dăunătoare, întreținînd o duplicitate expresivă naturală, transmisă intergenerațional prin mecanismele socializării (Gavreliuc, 2004). 11.3. Conceptul de self Cum s-a subliniat în numeroase rînduri pe parcursul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
actualitate. În limbajul comun, cuvântul "modă" a moștenit o semnificație din toate acestea, în timp ce discursul științific l-a îmbinat cu fenomenele de comunicare, de imitație, de conformism, de schimbare socială, de inovație. Privind retrospectiv, din Antichitate și până în zile noastre, ambivalența constituie semnul distinctiv al opiniilor unor filozofi, istorici și romancieri asupra înfățișării exterioare. Până în secolul al XV-lea, care va marca intrarea cuvântului "modă" în sfera vocabularului francez (mode) și englez (fashion), o serie întreagă de practici corporale ale indivizilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Freud (1856-1939) asupra rolul inconștientului în viața psihică. Păstrând liniile teoretice clasice ale psihanalizei, lucrarea lui John Carl Flügel asupra psihologiei vestimentației cuprinde concepte din scrierile contemporanilor săi psihanaliști, Sigmund Freud și Eugen Bleuler. John C. Flügel preia noțiunea de "ambivalență", elaborată de psihiatrul elvețian Eugen Bleuler în anul 1911 și, ulterior, fundamentată conceptual în psihanaliză de Sigmund Freud (E. Brusset, 1991/2007, 51). Inițial, Eugen Bleuler (1857-1939) a introdus termenul de "ambivalență" pentru a desemna un simptom al schizofreniei, caracterizat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Eugen Bleuler. John C. Flügel preia noțiunea de "ambivalență", elaborată de psihiatrul elvețian Eugen Bleuler în anul 1911 și, ulterior, fundamentată conceptual în psihanaliză de Sigmund Freud (E. Brusset, 1991/2007, 51). Inițial, Eugen Bleuler (1857-1939) a introdus termenul de "ambivalență" pentru a desemna un simptom al schizofreniei, caracterizat de sentimente polarizante (E. Stănculescu, 2004, 28). Sigmund Freud a reluat conceptul de "ambivalență", făcând din acesta un termen fundamental în psihanaliză. Conform lui Sigmund Freud, ambivalența descrie coexistența dragostei și a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în psihanaliză de Sigmund Freud (E. Brusset, 1991/2007, 51). Inițial, Eugen Bleuler (1857-1939) a introdus termenul de "ambivalență" pentru a desemna un simptom al schizofreniei, caracterizat de sentimente polarizante (E. Stănculescu, 2004, 28). Sigmund Freud a reluat conceptul de "ambivalență", făcând din acesta un termen fundamental în psihanaliză. Conform lui Sigmund Freud, ambivalența descrie coexistența dragostei și a urii în relație cu același obiect sau aceeași persoană și se manifestă în gelozie, în doliu, în stările de nevroză obsesională (E.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1857-1939) a introdus termenul de "ambivalență" pentru a desemna un simptom al schizofreniei, caracterizat de sentimente polarizante (E. Stănculescu, 2004, 28). Sigmund Freud a reluat conceptul de "ambivalență", făcând din acesta un termen fundamental în psihanaliză. Conform lui Sigmund Freud, ambivalența descrie coexistența dragostei și a urii în relație cu același obiect sau aceeași persoană și se manifestă în gelozie, în doliu, în stările de nevroză obsesională (E. Brusset, 1991/2007, 51). Cel mai bun exemplu pentru sentimentele ambivalente este oferit
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tatăl său, care este în același timp un rival și un obiect de dragoste și de identificare. "Diagnoză" acestor stări emoționale antagonice îndreptate asupra aceleiași persoane este denumită de Sigmund Freud "complexul lui Oedip". Dar cum se aplică conceptul de "ambivalență" în analiza comportamentelor vestimentare ale indivizilor? Cartea psihologului britanic John C. Flügel, The Psychology of Clothes (1930), oferă un răspuns în acest sens. Atitudinile ambivalente cu privire la vestimentație descriu contradicția dintre dorința de a atrage atenția asupra corpului prin expunere, pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
că acoperă corpul și astfel ajută la inhibarea tendințelor pe care le numim "pudice" și, în același timp, oferă mijloace pentru o nouă și înaltă gratificare a exhibiționismului la un nou nivel" (apud M. Carter 2005, 91). [...] consider că nicăieri ambivalența nu este atât de puternică și de o atât de mare importanță decât în vestimentație. Dacă trebuie să înțelegem motivele care duc la diferitele feluri de îmbrăcăminte, la schimbarea hainelor și la schimbarea atitudinilor față de îmbrăcăminte, va trebui să urmărim
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1992) -, autorul demonstrează că moda vestimentară este adoptată datorită faptului că "fixează" instabilitatea identității sociale. Aceasta tinde să se manifeste prin tensiuni polarizante între genurile sociale (bărbat-femeie), vârstă (tânăr-bătrân) și statusul social (bogat-sărac) al indivizilor, opoziții denumite de sociologul american "ambivalențe" (ambivalences). Fashion, Culture and Identity valorifică, de asemenea, concepte din semiologia lui Umberto Eco, Roland Barthes și Basil Breinstein, arătând că stilurile vestimentare reprezintă un cod caracterizat în principal de o semantică ambiguă și redundantă (F. Davis, 1992, 5-8). Chiar dacă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Emily, "Futurist Fashion: Three Manifestoes", în Art Journal, 54, 1, 1995, pp. 34-41. Bruner, Gordon C, "Singles and sex-roles: are there differences in the clothing prepurchase process?", în Clothing and Textiles Research Journal, 7, 1988, pp. 3-9. Brusset, Bernard E., "Ambivalență", în R. Doron și F. Parot (eds.), Dicționar de psihologie, Editura Humanitas, București, 2007, pp. 51-52. Bruzzi, Stella și Gibson, Pamela (eds.), Fashion cultures: theories, explorations and analysis, Routledge, Londra, New York, 2000. Bryant, Nigel J., "Petitioning: dress congruence versus belief
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
L., "Correlates of fashion leadership: implication for fashion process theory", în The Sociology Quarterly, 14, 4, 1981, pp. 534-543. Stănculescu, Elena, "Psihanaliză", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004a, pp. 274-276. Stănculescu, Elena, "Ambivalență", în S. Chelcea și P. Iluț (coord.). Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București, 2004b, p. 28. Stănculescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației. Producerea eului și construcția sociologiei, Editura Polirom, Iași, 1996. Steele, Valerie (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion, Thomson
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
toate sistemele sociale. Dată fiind menirea sa, un filosof va fi critic chiar și în Rai. Semn că multe din problemele pe care le dezbate cu sârg sunt născute din felul său de-a vedea, devenit mod de-a fi. * Ambivalența implică relativismul. Însă relativismul nu presupune ambivalența, ci indiferența. Căsnicia implică și posibilitatea de a trăi alături de celălalt, adică indiferent față de el. * Natalitatea e în continuă scădere datorită faptului că nu mai avem unde să ne trimitem copii de acasă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
un filosof va fi critic chiar și în Rai. Semn că multe din problemele pe care le dezbate cu sârg sunt născute din felul său de-a vedea, devenit mod de-a fi. * Ambivalența implică relativismul. Însă relativismul nu presupune ambivalența, ci indiferența. Căsnicia implică și posibilitatea de a trăi alături de celălalt, adică indiferent față de el. * Natalitatea e în continuă scădere datorită faptului că nu mai avem unde să ne trimitem copii de acasă; televizorul îi ține captivi în fața sa împiedicând
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
baba are unele tainice științe și meșteșuguri”. Astfel de treceri repezi, spre și dinspre vorbirea lăuntrică a eroinei, se fac pe o „punte” a alunecărilor line, în ambele sensuri: nu încă autentic stil indirect liber, dar nici foarte departe de ambivalența și mobilitatea aceluia. La trecerea prin cimitir: „Nu-i era frică; se știa curată și cu dreptate; totuși grăbi pașii”. Începutul și finalul acestei mici secvențe trimit la perspectiva naratorului, dar în matca narației la persoana a treia mărcile vorbirii
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
în care Biserica și Domnia sunt indisolubil legate pentru a se legitima reciproc” (Barbu, 2008 : 509). Dincolo de istorie și de transmiterea „memoriei lungi” a pelerinajului, inclusiv prin fidelitatea pe care clasele conducătoare i-au arătat-o, rămâne în continuare problema ambivalenței politicului în pelerinaj, efectele asupra corpului social în ansamblu, dublate de persistența și reminiscențele „simfoniei bizantine”. Pelerinajul este un instrument eficace de construire și de identificare cu națiunea și moștenirea sa, atât pentru Biserică, cât și pentru clasa politică - vezi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și morților, ca o ultimă apărare împotriva răului. Pentru a putea invoca sunt rețete magice și instrucțiuni de preparare a ritualurilor care le asigură eficacitatea și care sunt înscrise în numeroase papirusuri. Divinația cuprinde ritualuri complexe etrusce și romane 157. Ambivalența magiei în creștinismul timpuriu se extinde spre Europa și Bizanț 158. În Evanghelia după Matei, cei Trei Magi ce apar la nașterea lui Isus Cristos erau perși, înțelepți astrologi și practicanți ai unei religii străine și ei validează nașterea divină
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a studiat. Această colecție de cuvântări, de probleme prezentate într-o riguroasă, amplă și interdisciplinară documentare, presupune disponibilitate relațională deplină pe de o parte, iar pe de altă parte, empatie, generozitate, afecțiune și înțelegere. Din lectura cărții se desprinde o ambivalență, nu ușor de obținut căci: ea reclamă deopotrivă știință, cunoaștere în diverse domenii, ceea ce demonstrează că și psihologia își selectează în timp personalități de prestigiu. Oricine parcurge conținutul cărții poate asista la o lungă călătorie, în care va avea privilegiul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]