735 matches
-
complex process has taken place against man's ceaseless confrontation with daily problems, which is indispensable to the integration of psychological expertise from any place in the world, into the universal history of psychology. The present study starts from an ambivalent premise: on the one hand, from man's natural religious essence, present in the pantheistic conception of ancient Greek thinkers, also in ancient cultures of Egypt, India, China, or Japan, on the other hand, from man's natural disposition to
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un terț, neimplicat direct în conflict. Dincolo de reacții psihice, există și reacții concrete, traduse în atitudini sau comportamente politice, care se manifestă în urma expunerii la conflictele din media. Rezultatele cercetărilor sunt însă ambigue și, uneori, contradictorii. Prin urmare, surprinderea legăturii ambivalente dintre conflictele relalate în media și atitudinile și comportamentele politice reprezintă principala miză a acestei cercetări. Așa cum au subliniat anumiți autori, supralicitarea conflictelor în știri subminează încrederea privitorilor că ei s-ar putea implica în procesul politic sau că ar
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
supraabundență ficțională. Dacă plecăm de la presupoziția că simbolizarea este o manifestare primordială a psihismului, atunci semnificația profunzimii simbolice este o aptitudine de ordin subiectiv, o imagine fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a simbolizatului, imaginile apropiindu-se de nucleele arhetipale. De aceea, imaginile simbolice favorizează creativitatea imaginativă, în măsura în care ambivalența și opoziția devin factori producători de imagini esențiale. Gilbert Durand decelează operația participativă, declanșată de trecerea de la sensul propriu la sensul figurat al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
apărătorilor divini, devine oglinda lor. Îngerii sunt purtătorii acestui joc de oglinzi, prin intermediul cărora se poate pătrunde în spațiul transcendenței. Modelul călugărului ca imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica ontologică a imaginii se regăsește în statutul ambivalent atribuit de gândirea antică și medievală imaginii speculare care poate fi asimilată fie unei aparențe iluzorii, fie unei mimetici ontofanice. Valoarea oglinzii, hermeneutica imaginilor în oglindă ne permit să decriptăm modul în care o anumită determinare a imaginii sensibile se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
monument de raționalitate. Acestui edificiu, acestei construcții perfecte, Kenneth Burke îi cercetează toate structurile și colțurile cele mai ascunse, în încercarea sa generoasă de a oferi, oricui alege să îl urmeze în riscantul demers în care s-a angajat, privirea ambivalentă a lui "înăuntru" și, în același timp, cea "din afară". Astfel, interpretarea lui Burke menține distanța față de text necesară oricărui demers critic, în timp ce întreprinde o analiză din perspectivă etică a lui Mein Kampf, însemnul discursiv al acțiunii simbolice a lui
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
apocaliptică, potrivit căreia el, Hitler, "acționează în spiritul Atotputernicului Creator"379, în timp ce eliminarea evreilor devine, după conducătorul fascist, parte din planul divin! Kenneth Burke observă că perioada de tranziție a conducătorului fascist, o perioadă pe care acesta o descrie drept ambivalentă și duală, un amalgam de stări interioare antinomice, în care "rațiunea" și "realitatea" îi pun "inima" la grea încercare și care, firesc, se încheie cu triumful "rațiunii", constituie un bun motiv, pentru cei care au acuzat doctrina lui Hitler de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
orașul München), dar și cu perspectiva sa asupra factorului ce menține "viziunea despre lume" a conducătorului fascist în "echilibru". Este vorba, desigur, de "evreul universal", al cărui rol de "țap ispășitor" îndeplinește, cum ne reamintim de la Rene Girard 387, funcția ambivalentă a reordonării spațiului simbolic care îl revendică drept "centru" al său, o dată ce comunitatea inerentă spațiului simbolic respectiv proiectează asupra sa întreaga "violență" care a adus-o în pragul "dezordinii simbolice" extreme. De această dată, Kenneth Burke sesizează, pentru noi, importanța
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Laclau o confirmă. Dacă, deci, clasele sociale își afirmă și, ulterior, consolidează hegemonia numai printr-o articulare discursivă a "poporului"/"oamenilor", "discursul ideologic care exprimă voința poporului/oamenilor construiește, simultan, "poporul"/ "oamenii" ca forță retorică"691 având un caracter dual, ambivalent. McKerrow observă că "oamenii"/"poporul" sunt, în același timp, "reali și fictivi"692. Dacă, pe de o parte, ei există ca "determinare obiectivă", în termenii lui Laclau, astfel că pot fi definiți în termeni economici și sociali, pe de altă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
la început cu un statut juridic echivoc, iar mai apoi ca misiuni diplomatice propriuzise. Situația s-a complicat și mai mult odată cu izbucnirea insurecției sârbe din 1804, de care Franța nu era străină. Aceasta a împins Rusia într-o situație ambivalentă: pe de o parte, St. Petersburgul intervenea la Constantinopol pentru găsirea unei soluții de compromis pe calea concesiilor; pe de altă parte, pentru a preveni creșterea și mai mult a influenței franceze în regiune, Rusia a trimis arme și instructori
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
unul dintre personaje: "pe mine mă interesează în primul rând lumea aceasta, pentru că numai aici sunt camuflate misterele și, ca atare, numai aici, într-o existență încarnată, avem oarecare șanse să ni le revelăm"337) În consecință, orice eveniment este ambivalent: "un "eveniment" aparent banal poate să reveleze un întreg univers de semnificații transcendente, iar un "eveniment" aparent extraordinar, fantastic, poate fi acceptat de cei care îl trăiesc, ca ceva ce vine de la sine și de care ei nici nu îndrăznesc
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în relație mai degrabă cu Dionysos, băutura fiind un atribut al acestuia, "o cale de i-limitare a ființei" și nu cu orficii care trebuiau să evite apa Lethei, căci sufletele lor nu se mai întrupează; de aici rezultă structura ambivalentă a personajului, deopotrivă profet al lui Apollo și al lui Dionysos. Adrian simte că, de peste tot, primește "semne" (cincisprezece ocurențe ale cuvântului) cu care începe "miraculosul proces de anamnesis". Regăsirea, sub semnul lui Dionis, din final, demonstrează că sensurile converg
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
moartea Otiliei. Fiind o reipostaziere, "cu mijloacele unui alt mit", a evenimentelor din Roata Morii, piesa poate fi considerată o "repetiție", care i-a trimis dramaturgului pasiunea pentru teatru în moarte 695. Funcția supranumelor și a numelui lui Thanase este ambivalentă: numele sunt factori declanșatori ai anamnezei, amintind personajului adevăratul lui rost în lume, și revelatori în aceeași măsură atât ai morții, cât și ai nemuririi. Euridice este o revelație a morții de care Pandele încearcă să fugă, abandonându-și adevărata
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
marea iluminare a tuturor înțelesurilor, iar nu de sfârșitul unei vieți pământene", din aceeași familie a personajelor feminine eliadești din care fac parte Marina și avatarul său, Zamfira (din Pe strada Mântuleasa), Leana (În curte la Dionis). Funcția supranumelor este ambivalentă. În Nouăsprezece trandafiri, supranumele (Orfeu, Euridice) și numele lui Thanase (doctrinar al funcției sacre a spectacolului) sunt factori declanșatori ai anamnezei, amintind personajului adevăratul lui rost în lume, și revelatori în aceeași măsură atât ai morții, cât și ai nemuririi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
from Pe strada Mântuleasa), Leana (În curte la Dionis). In the transvestite context from Nouăsprezece trandafiri, each name creates a mythical identity for the protean feminine character and, at the same time, hides it. The funtion of the supernames is ambivalent: supernames (Orfeu, Euridice) and the name of Thanase are triggers of the anamnesis and at the same time revaling towards death, as well as towards imortality. The using of the form Thanase and not of the one with the restrictive
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
noms de camouflage:Doftorul (Pe strada Mântuleasa), Leana (În curte la Dionis). Dans le contexte du travesti de Nouăsprezece trandafiri, chaque nom créeune identité mythique à ce personnage fémininprotéique, en la cachant en même temps. La fonction des surnoms est ambivalente: les surnoms (Orfeu, Euridice) et le nom du Thanase sont des facteurs qui déclenchent l'anamnèse et révèlent en égale mesure la mort etl'immortalité. L'emploi de la forme Thanase et non de la forme àpréfixe restrictif a, Athanásios, traduit le
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
relație cu posibilitatea fericirii ființei umane, să fie înțeleasă drept o sursă a plăcerilor, chiar și în forma practicării anumitor jocuri și sporturi, caz în care devine necesară reconsiderarea unor practici omenești, așa cum ar fi vânătoarea. În fine, sesizarea sentimentului ambivalent al omului, care iubește natura, dar se și teme de ea, poate fi sursa unei interpretări specifice a situării omului în lume. Metafora "Mamei Natură" aduce în discuție diverse fațete ale unei asemenea raportări, unele cu trimitere la o "Mamă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în legănarea armoniei sale tot ce e curgere și petrecere a celor lumești: Dar veche veșnicia, înconjoară din târziu.../ Nemărginitul se înstelează argintiu,/ Singură clipa fugind, rămâne vis viu". Din nou, precum întunecimea ce aripează alb, nelimitatul propune o imagine ambivalentă. Deși lipsit de orice determinație a existenței lumești și, ca atare, în imposibilitatea de a da ceva de văzut în vreo formă aparițională, nelimitatul strălucește prin sine. Nu își abandonează dimensiunea de invizibilitate ce-i e definitorie, dar o aduce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
țesută de aripi e "un simbol transparent al frumoasei creații", căci se cuvine "să vedem în această urzire miraculoasă de fire, vălul diafan, roiul de aur palid al materiei în spațiu"11. Diafaneitate la care participă în egală măsură natura ambivalentă a cuvântului, ea însăși o spațialitate dislocată, întinsă între materie și spirit, vizibil și invizibil, o lume vibrantă de înțelesuri și de subînțelesuri: "dincolo de realitate, ca un abur plutind între lume și cer, ca un popor de aripi înfiorate de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Danilov, op. cit., p. 55). 83 Vol. Passacaglia, Editura Junimea, Iași, 2009, în Friedrich Michael, Pâine și vin, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012, p. 194. 84 Condiție clar-obscură sau revelatoare a unui mister care se dezvăluie în propria învăluire, conform naturii ambivalente a arătării și ascunderii: " Din semințele de-ntuneric, destin încifrat/ în numere celeste, se naște lumina -/ și lumina coboară în suflet/ ca să se-ntoarcă închisă în el și în taină,/ ca apa vărsată în apă.// Astfel, stăpânul al cărui oracol
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aboral). (3) Prefixul indică poziția sau direcția și a devenit mult mai stabil în secolele XIX și XX, în împrumuturile savante din domeniul economic: ab-: absorbție (cf. fr. absorbtion; en. absorption); ad-: adjudecare (cf. fr. adjudication; en. adjudication). Ex-(e-) ambivalent, în limba latină era mult mai apropiat de clasa semantică a prepozițiilor cerute de ablativ și exprima raporturi variate (locativ, temporal) și sensuri multiple (partitiv, materia, cauza etc.). Terminologia l-a conservat ca prefix de o mică productivitate, cu sensul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ieși în afară, a trece dintr-o stare în alta; ro. extindere (cf. fr. extension; lat. ex-tendo, ere, tendi, tensum)- a desface, a se extinde (într-un anumit loc); (3) limitarea: ro. extincție (lat. exstinguo, ere, stinxi, stinctum). Ex-(e-) ambivalent, în limba latină - formant și prepoziție - era mult mai apropiat de clasa semantică a prepozițiilor cerute de ablativ și exprima raporturi variate (locativ, temporal) și sensuri multiple (partitiv, materia, cauza etc.). Și în limbajul economic, particula ex- apare în sintagme
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în contact cu China. Aceasta refuză să-i primească pe acești barbari și nu le permite să se instaleze decît în insula Macao, față în față cu Cantonul (1557). În 1542, în Japonia, sînt relativ bine primiți de un popor ambivalent față de lumea exterioară, dar cu care comerțul este posibil. În jurul insulei Goa, devenită capitala imperiului portughez, se țese deci o rețea de căi comerciale în toate direcțiile, datorită stăpînirii escalelor africane pe drumul din Europa spre Indii, a insulelor Moluce
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Johan, "Ce que Durkheim doit a Comte", în: Besnard P., Borlandi M.&Vogt (coord.), Division du travail et lien social. Durkheim un siècle après, Presses Universitaires de France, Paris, 1993, pp. 59-66 Petit, Annie, "De Comte a Durkheim: un heritage ambivalent", în: Borlandi M.& Mucchielli L.(coord.), La sociologie et sa méthode. Les Règles de la méthode un siécle aprés, L'Hartmattan, Paris, 1995, pp. 49-70 Policar, Alaine, "Emile Durkheim", în: Ferreol Giles (coord.), op.cit., pp. 151-185 2.2 Georg Simmel (1858-1918
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
referințe la rasă, clasă, etnicitate, sexualitate, multiculturalism ș.a. Cum imaginea are un rol-cheie în strategiile epocii, critica-diagnostic pe care o visează și vizează Kellner devine o pedagogie media. "Artefactele complexe" pe care le pune în circuit industria media nasc efecte ambivalente, contradictorii. , ca activitate profund participativă nu uzează de reprezentări inocente, ci folosește vehicule eficiente într-o abundență de bunuri și servicii, la scară populară. Încît astfel de studii critice, recunoscînd polaritatea dominație/rezistență, ne îngăduie să (ne) înțelegem societatea. Adecvarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și structura vieții în capitalism (sau în socialism). De-a lungul întregii sale vieți, Bloch a susținut faptul că marxismul ca doctrină este viciat de o abordare unilaterală, neadecvată și negativă a ideologiei. Ideologia este pentru Bloch un "Ianus-bifrons", este ambivalentă: ea conține erori, mistificări, tehnici de manipulare și dominație, dar și un potențial rezidual de utopie, un surplus care poate fi orientat spre critica socială sau emanciparea politică. Bloch considera că pînă și creațiile ideologice conțin expresii ale unor dorințe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]