891 matches
-
mergem acasă? —Iisuse, nu! spuse Jimmy Bond, părând șocat. Barul e deschis până la două. —Genial! exclamă Clodagh și trânti paharul cuiva. Paharul se lovi de masă și aruncă un jet de bere peste pantalonii lui Bicycle Billy. —Scuzescuzescuzescuzescuze, insistă Clodagh, amețită. Dumnezeule, îmi pare foarte rău. Ah, sărăcuța, empatiză Ted. La unison, întreaga masă cântă: —Nu prea iese. Mark Dignan tocmai li se realăturase și admira scena. Bicycle Billy frecându-și pantalonii cu mâneca jachetei, Clodagh cerându-și scuze frenetic. Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nu trecuse încă peste Dee? Dar nu era din cauza nici unuia dintre aceste motive. Era din cauza lui Ashling. Femeia anterior cunoscută sub numele de Domnișoara Repară-Tot. Ce Dumnezeu se întâmpla cu el? Poate din cauza diferenței de fus orar? se întreba el amețit. Dar se întorsese de douăsprezece zile, nu avea cum să fie asta. Ei bine, era o singură concluzie care se potrivea. O singură și unică și inevitabilă concluzie. Avea o cădere nervoasă. 53tc "53" Ashling s-a trezit, simțindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Trix s-a apropiat cu o bucată de hârtie. —Ai primit un telefon... Nu acum. Peste câteva minute, Ashling ieși din birou, palidă și evitând orice contact vizual cu oricine. A plecat din birou. Apoi a ieșit Jack, care părea amețit. —Lisa! exclamă el. Ashling a suferit un șoc enorm. Am trimis-o acasă. Era un efort considerabil să vorbească cu el. —Ce are? Păi, ăăă, a descoperit că iubitul ei are o aventură cu cea mai bună prietenă a ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de ea acolo. Colectivul de la Colleen era prea mic pentru a își permite să lipsească, mai ales că și Mercedes și Ashling erau indisponibile. Dar nu îi păsa. Nu îi putea păsa. Corpul ei era prea greoi și mintea prea amețită. La un moment dat, a devenit conștinentă că trebuie să meargă la baie. S-a luptat cu starea asta, prefăcându-se că nu se întâmplă, dar până la urmă disconfortul a devenit atât de mare, încât a fost nevoită să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și miercuri dimineața. Și joi. Vineri, Monica s-a întors la Cork. Ar fi mai bine. Probabil că tatăl tău a dat foc la casă în lipsa mea. Acum, ia în continuare pastilele - nu contează că te fac să te simți amețită sau că îți provoacă greață -, apoi caută undeva să faci terapie și vei fi bine. —Bine. Ashling s-a dus la muncă și s-a simțit chiar bine - până la prânz, când Dylan a intrat în birou. Instantaneu, greața ei, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
parte era Dylan. Luase prânzul cu el cam o dată pe săptămână în ultima lună, dar asta era o premieră. Sper că nu te superi că vin neanunțat. El zâmbea, dar ceva din lenea cu care vorbea și din pivirea lui amețită o făcu să își dea seama că era beat. —Uită-te la tine, fată frumoasă. El o mângâie pe păr, lăsându-i o urmă de căldură de la creștet până la ceafă. —Frumos, spuse el tărăgănat. —Mulțumesc. Intră. Sunt Ted și Joy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ierta Dumnezeu. Du-te, du-te, vorbesc serios cu tine. Nimic nu-i mai bun pentru îndreptare decât să-și amintească omul trecutul și să se căiască. Însă n-avea rost să repete că vorbește serios; generalul, ca toți oamenii amețiți permanent de băutură, era foarte sensibil și, ca toți oamenii prea dedați beției, nu suporta cu ușurință amintirile din trecutul fericit. Se ridică supus și porni spre ușă, astfel încât Lizavetei Prokofievna i se făcu imediat milă de el. — Ardalion Alexandrovici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
zbughi la bucătărie; acolo pregătea gustările; și înaintea venirii prințului, de cum se putea desprinde de treburi pentru câteva minute, apărea pe terasă și asculta cu toată atenția polemicile asupra lucrurilor celor mai abstracte și ciudate pentru ea, pe care oaspeții amețiți le susțineau tot timpul. Sora ei mai mică, cu gura căscată, adormise în camera de alături, pe un cufăr, însă băiatul, fiul lui Lebedev, stătea în picioare lângă Kolea și Ippolit, și chipul lui însuflețit arăta că era gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
oprește lângă fântână și-și îngăduie o clipă de răgaz. Dintotdeauna i-a făcut plăcere să savureze acest loc plăcut și răcoros, pentru că de aici se vede toată grădina și aleea de lectici care o înconjoară. Acum însă se simte amețită. De ieri nu-i mai trece durerea de cap. De când nu i s-a permis s-o vadă pe Asinia... Cu un suspin, își sprijină spatele de plăcuțele emailate. Șipotul apei îmbie la meditație. Dar astăzi nu are timp. O
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
încă. Își ridică greoi capul și privește intrigat în jur, la toga întinsă pe jos, la coroana de lauri de lângă ea, la cupele răsturnate. De unde au apărut? Nu reușește să se dumirească. Cine a mai fost cu el în încăpere? Amețit, între vis și realitate, începe să închege în minte frânturi de imagini. Ieri s-a întors din campanie. De unde? Cu fruntea încrețită, încearcă să se reculeagă. Din Illyricum! țâșnește într-un final răspunsul. S-a încheiat războiul dalmato illyric ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
haina, trăgîndu-le peste pijama, nedorind să mai piardă nici o clipă scoțîndu-și pijamaua. Își trase ciorapii și pantofii lustruiți, se aplecă să-și Înnoade șireturile și-și dădu seama că mîinile Îi tremurau, dar nu-i era teamă. Se simțea chiar amețit. Probabil că pantofii făceau zgomot cînd mergea prin cameră. Auzi scîrțîitul neliniștit al patului domnului Mundy, așa că se hotărî să se miște mai repede. Ieși din cameră și aruncă o privire pe culoar spre ușa domnului Mundy, apoi coborî În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fularul și bereta scoțiană pe care o avusese pe cap mai devreme, și ieși. Grajdurile erau cufundate În Întuneric, piatra de asfalt luneca din cauza gheții, dar Își croi drum fără lanternă. Auzea clinchetul paharelor, bîzÎitul vocilor aburite de bere, ritmul amețit al pianului mecanic venind din diverse cîrciumi din Rathbone Place. Sunetele acestea o făceau să se simtă mai bine. Era o zi obișnuită de sîmbătă. Oamenii ieșiseră În oraș și se distrau. Ea de ce nu? Încă nu avea treizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
aici, Julia? Julia bău. Își șterse gura. — Ar putea fi fantoma lui Samuel Pepys. El venea la biserica asta. Odată s-au năpustit asupra lui doi hoți. Mi-ar plăcea să aflu despre asta, spuse Helen, dar să nu fiu amețită. — Te amețești repede. — Eram și Înainte amețită, dar nu mi-a făcut plăcere s-o spun. Oricum, e ziua mea de naștere și am voie să fiu amețită. — Atunci ar trebui să mă amețesc și eu. Nu-i plăcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Ar putea fi fantoma lui Samuel Pepys. El venea la biserica asta. Odată s-au năpustit asupra lui doi hoți. Mi-ar plăcea să aflu despre asta, spuse Helen, dar să nu fiu amețită. — Te amețești repede. — Eram și Înainte amețită, dar nu mi-a făcut plăcere s-o spun. Oricum, e ziua mea de naștere și am voie să fiu amețită. — Atunci ar trebui să mă amețesc și eu. Nu-i plăcut să fii amețit de unul singur. Mai băură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și ieșeam adesea din dormitorul meu și mă așezam pe prima treaptă a scării, străduindu-mă să văd rochiile de seară strălucitoare, fără a fi observată. La Început, era minunată cînd era beată. — Nu sînt beată, rîdea ea, doar puțin amețită. Dar personalitatea ei devenea mai intensă atunci cînd bea, fericirea Îi era amplificată, era mai tandră, mai vibrantă, era pur și simplu „mai mult“. Dar, pe măsură ce trecea timpul, iar problema devenea mai serioasă, lucrurile s-au schimbat. Fericirea i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
vorbesc cu el, să fiu În preajma lui, așa că stau Întinsă În pat, ascultînd cum se ridică și pleacă din cameră. Am de gînd să-l urmez, să-i dau lui Tom micul dejun, dar mă trezesc iarăși, mai tîrziu, Întind amețită mîna după ceasul de pe noptieră și văd că e 11.16. 11.16? Mă holbez la numere În timp ce creierul meu face eforturi să Își repornească conexiunile (așa se Întîmplă cînd adormi la cinci dimineața). 11.16! Sar din pat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
tânăr este trimis să-l informeze pe, dar Razdan refuză să-l primească în casă. Într-o dimineață, în timpul programului zilnic de mers la baie, prelungit cu o oră, ca să combată această perioadă de criză, Pandit Razdan se simte cam amețit. Încearcă să lupte împotriva senzației de teamă care-l cuprinde, apăsându-l în piept, dar cu cât luptă mai mult, cu atât se simte mai rău. În cele din urmă, se vede obligat să se întoarcă în pat și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aud strigătele individului. A reușit! Ajungând pe o stradă lăturalnică, are răgaz să înghită jalebi aproape nemestecat, lingându-și zahărul de pe degete, fără a-i păsa că sunt murdare sau pline de praf. Zahărul îl face să se simtă puțin amețit. Apoi, simțindu-se ceva mai bine după ce a mâncat, se pregătește să se prezinte la adresa recomandată de cerșetor. Casa se află la capătul unei alei înguste cu mirosuri cam urâte, cu grămezi de gunoi și băltoace al căror conținut nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cameră. Încearcă să se gândească. Și printre cugetările sale, care se tot năruie, devin colaterale sau se contrazic, ajunge la concluzia că intențiile lui Ma-ji și ale lui Balraj nu sunt tocmai onorabile. Care sunt acestea, creierul lui nesigur și amețit nu reușește să precizeze. Și cu cât se gândește mai mult, începe să i se facă teamă. Trebuie să scape de aici. Simțindu-se de parcă ar înota prin sirop, Pran se îndreaptă spre fereastră și descoperă că deși nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
al fratelui meu! Ce zici de planul meu? — Ce să cred? Despre ce? întreabă Privett-Clampe , apărut în spatele lui Flowers care gesticula disperat. — S-a ținut după mine, se scuză Flowers. Nu l-am putut opri. — Salut, băieți, îngaimă maiorul, destul de amețit. Flowers zicea că organizați un spectacol de cinema. N-am avut ocazia să văd ceva de genul ăsta, așa că m-am gândit s-o fac acum. Nu te superi, nu? — Cum să mă supăr, domnule maior? toarce Firoz, care întrevede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
înjură în gura mare. Apoi se aude un scheunat și zgomotul făcut de un pahar spart de peretele din spate. Evident, Prințul a aruncat cu o cupă de șampanie în operatorul care se ocupă de film. — Ce faci acolo, corcitură amețită? Cât durează să pui toată chestia asta în funcțiune? Operatorul bâlbâie niște scuze în urdu. Și vorbește-mi în engleză! Nu suport să aud maimuțăreala asta de limbă blestemată! — Iertați-mă, sahib! Însuflețit peste măsură, prințul Firoz le cere scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pietoni și taxiuri, ascultând răpăitul metalic al ploii pe umbrela sa mare, neagră, un sunet atât de diferit de mugetul musonului indian, încât nu poate uita niciodată ce a făcut, cum a ajuns aici, ceea ce-l face să se simtă amețit, vertiginos de nou. Londra are polițiști cu uniforme albastre, autobuze roșii cu publicitate pe părțile laterale. Parcurile aflate printre clădirile înalte au gazon verde, îngrijit și, pentru prima oară înțelege ce au încercat englezii, fără succes, să redea în India
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
urii și a dezgustului care plutesc prin cameră ca o bășină puturoasă - mai mult ca sigur, taman bășina mea puturoasă. A existat o vreme când ne puteam scuti reciproc de ura și scârba asta. Sigur a existat. Mă simt puțin amețit, pe urmă creierul parcă Începe să mi se rotească În cap, iscând un vârtej de gânduri și emoții. Le simt scurgându-se În ceva asemănător unei găleți perforate, care se golește Înainte de a apuca să-i examinez conținutul. Iar vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
benzi noi pe Princes Street. La cabinetul dr. Rossi sunt lăsat să aștept douășpe minute. Am ajuns aici la 5.25 pentru programarea de la 5.30, dar deja e 5.42 până când mă primește, probabil mulțumită vreunei vaci ramolite și amețite care miroasea a stătut și vrea pur și simplu să irosească banii contribuabililor discutând o zi Întreagă cu un doctor, singura persoană care se apropie de iea din cauza damfului care vine dinspre pizda iei. Ien regulă ticălos bătrân, Împuțit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cumpărăm băuturi. Cea scundă și brunetă are o expresie răutăcioasă, expresia unei vaci care are-o părere cinică despre bărbați, o pseudo-lesbiană. Probabil a fost cu vreun criminal din ăla Împuțit care a făcut ce-a vrut din târfa asta amețită și numa din vina ei fiincă n-are nici creier nici personalitate ca să-și găsească pe cineva mai bun. Ștoarfe ca ea nu pot accepta adevărul, așa Încât deseori devin lesbi. Însă curva asta roșcată pare o pramatie futabilă. Deci cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]