1,886 matches
-
se integrează desăvârșit în ansamblul imaginilor. Ele servesc creării unei imagini de ansamblu a lumii exterioare și, mai ales, luate ca simboluri, sugerează, concretizează și lărgesc semnificația versurilor: „cuțite înfipte în galben oranj arămiu sfredelesc/ în mesteceni înalte coroane tăcerile amețitoare/ deși nu e parcă doinește Leșe cu noduri de frunze/ toamna așteaptă privitori s-o descopere nouă/ ca efigii în marmuri o daltă vântul să dea partea/ de praf ochiului luminile formei” (Soledad, p. 11). În comuniune permanentă cu natura
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ELISABETA IOSIF ICOANE Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ICOANE Heliotropul se rotește după astrul palid revărsat Peste trupul Toamnei. În festinul ei amețitor Soarele agonizează prin tămâia boabelor rubinii Clătinându-se apoi printre gutui cu parfum exotic. Hesperidele îl așteaptă pe Herakles. În Grădina cu mere De aur doar să întinzi mâna. Heruvimii din Hyperboreea Visurilor pun icoane anotimpului. Să nu i se
ELISABETA IOSIF ICOANE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368743_a_370072]
-
împlinire ale vieții. Și câte minunății mai aveam încă de primit, pentru că eram doar la jumătatea de drum a fiindului entității noastre. Toate acestea sunt miraje de care scriitorul superrealist are cunoștință însă le dejoacă și le amețește într-o amețitoare existență a firii cu toată dezlegarea divină a impunerii vederii răului și a puterii noastre de a ne îndepărta de ele. Creația lui artistică este amăgitoare, satanică în ochii de sticlă care-ți dilată simțurile și te zvârcolește în neputința
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
rău, nu mai poți schimba nimic”, vine răspunsul, de undeva de nicăieri. ”Sunteți niște monștri!”, repet, apoi plec, tremurând aproape. În film, ca și în viața reală. Totul e o nebunie. * Sunt prins ca într-o pânză de păianjen. Gigantică, amețitoare. Orice aș face, nu eu dețin controlul situației. Au fost alții, înaintea mea, care s-au gândit la asta. Știam. Știam că drogurile ucid o jumătate din populație, iar Producătorii, pe cealaltă. Știam că nu suntem liberi. Știam că va
LIBERTATE DE VÂNZARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350200_a_351529]
-
piatra cenușie, urci spre meterezele acestei cetăți și ajungi într-o șa în apropiere de vârful Bucura. De aici se desfășoară un spectacol inedit în dreapta unde se deschide gura uriașă a Văii Cerbului cu fascinația și enigmele sale, iar în stânga amețitoarea vale Gaura. În câteva minute se ajunge la Vârful Omu ce tronează deasupra Bucegilor. De jur împrejur zările se deschid, contopindu-se la orizontul îndepărtat cu bolta cerului. Aici vântul domină înălțimile peste crestele muntelui, iar norii parcă se rostogolesc
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
care militaseră revoluționarii pașoptiști. Însetat de fericire, puritate, frumusețe și omenesc, Eminescu a realizat o adevarată monografie lirica a dragostei și a peisajului românesc. Poetul simte o permanentă și irezistibila chemare a codrului, a apelor, a decorului străjuit de lumină amețitoare a lunii și de blândă adiere a vântului, stabilind între om și natura o comuniune tainica și inalterabila, similară aceleia existente în folclor. Poezia este o ipostază a muzicii. Au spus-o în felul lor, printre alții, mai demult Paul
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
muzica ce-a dat scenei ultimul surâs pe la sfârșitul anilor ’90 și a pierit, de parcă nici n-a fost vreodată! Nu numai că decorul este azi un carusel coloristic năucitor, că imaginile filmărilor se rotesc în flux repezit, neîntrerupt și amețitor, că melodia s-a asprit și-a înghețat aproape, dar nic instrumentele și aparatura de amplificare nu mai este ce a fost, acum sunetul fiind metalic, fără vibrația catifelată umană, redată cândva de stațiile cu lămpi. Azi e degradată vocea
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
mreaja veșmintelor, care devenise inutile. Trebuia să pipăie și să guste, să audă vocea pe care o cunoștea, vorbind în șoaptă, cu tandrețe, despre vise și dorințe. Era atât de vie pielea opalescentă, palpitând în culcușul răvășit, era atât de amețitoare gura care în sfârșit o căuta pe a mea, erau atât de nerăbdătoare degetele care lunecau fără astâmpăr pe spate și gât. Mă abandonasem fericită, vibrând sensibil, lăsându-mă legănată de rotunjimile trupului său până în vârful degetelor și până în adâncul
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
că mâini luminoase deschid ferestrele spre El și îi sărut geometria atunci simt teamă spune-mi tu iubire aspră unde să mă duc unde să mă ascund dacă între mine și tine verbele pocnesc din călcâie ca într-un step amețitor apoi dispar statica își așterne brațele de caracatiță mă privește cu ochiul hydrei acestui acum apoi prinde pasul de alergare înapoi prin fibrele labirintului neîmplinirilor ca o promisiune a liniștii te prind în jungla gândurilor te pierd mereu rătăcind rătăcindu
TE ASCUND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349356_a_350685]
-
nu-i atât de lungă, Rămâne numai Crezul meu in Crez, În marea de cuvinte când plonjez! 2014 Sonetul --------------- Sonetul, un vitraliu, cu lumini filtrate Cerneluri vechi, și-ades îmbietoare, Iubiri pasionale rămase făr-de moarte Care trimite barzii pe culmi amețitoare. Fără să vrei îi recunoști prestanța, Adie din catrene parfumurile fine Unor apuse vremuri, salvat de eleganța Cuvintelor zbucnind, din foile veline. L-a început cu tâlc Messer Petrarca Urmat apoi de genii pe măsură, Noi ne îngrămădim să-i
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
atât în exterior, cât și în interior, iar amenajările erau foarte apropiate de nivelul occidental. Era plăcut să constați că s-a încercat valorificarea potențialului tuturor resurselor naturale existente, cu o mână forte și sigură de rezultat. Peisajul montan era amețitor, plin de poteci șerpuitoare, pentru drumeții de o zi sau mai lungi, vârfuri de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
amenințător, Spulberând picăturile Ce sărută grăbit pământul, Închinându-i-se ... Mă gândesc la copilăria mea, Alungată din urmă fără milă De adolescență Și simt cum mi se umezesc ochii ... Privesc absentă la perdeaua de stropi Ce parcă dansează un vals amețitor Și, brusc, nu-mi mai dau seama Care sunt picăturile de ploaie Și care sunt lacrimile mele ... Mă gândesc la adolescența mea, Destrămată prea devreme De corabia maturității Și simt că mi se face dor de ea, De primul sărut
NOSTALGIE DE TOAMNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349948_a_351277]
-
o formidabilă sinteză dogmatică. Apărută în anul 1978, ea rescrie întreaga teologie ortodoxă în lumina Schimbării la Față. Acum însă, inspirația fundamentală a fascinantelor dezvoltări și interpretări nu este atât cea a Filocaliei și a Sfântului Grigorie Palama, ci viziunea amețitoare a Sfântului Maxim Mărturisitorul din celebrele sale Ambigua (publicate în traducere cu vaste comentarii în anul 1983) . Nu dogmatica avea să fie punctul final pentru Părintele Dumitru Stăniloae. În ultimii ani de viață, în atmosfera de euforie a libertății recâștigate
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
ierbii. Apriga speranță cu sămânța ei a transformat totul! Și pământul s-a topit de drag și de dorul înălțimilor a căror lipsă n-o simțise până atunci. Și ușor, ușor din stâncile adâncurilor s-au ridicat maiestuoși cu înălțimi amețitoare, munții noștri cei dragi și unici! Referință Bibliografică: Povestea înălțimilor / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1062, Anul III, 27 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POVESTEA ÎNĂLŢIMILOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344537_a_345866]
-
încât Irod chiar se întreba câteodată dacă frumoasa fată nu devenise o persoană adultă în adevăratul sens al cuvântului. Savura în schimb frumoasele momente care îi desfătau privirea. Se lăsase în cele din urmă pradă ritmului instrumentelor, tobelor și dansului amețitor iar ceea ce urmă i se păru de-a dreptul un vis halucinant dublat de aromele vinurilor care mai de care mai îmbietoare și de miresmele parfumate arse din abundență în candele. Era atât de extaziat încât la sfârșit se dezlănțui
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
profetului, pe o tavă de aur. A doua zi însă când se trezise, mahmur fiind, tetrarhul căută să-și aducă aminte ce se întâmplase în seara precedentă fiindcă își amintea foarte vag câte ceva. Capul îl durea îngrozitor deoarece amestecul vinurilor amețitoare, al mâncărurile alese, fumul aromatele arse din abundență, balsamul de Gilead care fusese împrăștiat la discreție peste tot, dar mai ales petrecerea în sine, îl obosiseră în așa măsură încât tetrarhul era incapabil să-și mai aducă aminte ceva în afară de
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
lovit crunt scăfârlia de colțul mesei și am jurat că e ultima oară când mă mai prinde bunică-mea-n biserică), apoi la 22 de ani, înainte de nună, la mănăstirea Antim, în luna mai 1976, când am avut un dialog amețitor cu părintele Sofian Boghiu. Iar a treia oară acum, la schitul Prodromu, luat ca din oală, aproape în chingi, cu toți dracii din mine, și supus unei năprasnice limpeziri de sine cu anafură și agheasmă.” (pag. 28) “Oriunde în lume
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
Paradoxul bunicului Dacă într-o viață anterioară ai ucis o rudă directă a bunicului tău nu mai exiști. Înțeleg prin rudă directă părinții bunicului (oricare din cei doi) și părinții lor până la părinții părințiilor părinților ... Numărul de rude directe crește amețitor. Cu numai 4 spițe anterioare, bunicul are deja 16 rude directe iar la a zecea generație anterioară sunt peste 1000. Populația globului crește cu timpul, așadar în trecut existau mai puțini oameni. Considerarea rudelor directe, din contră, se dublează la
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
Între cer și pământ Noi suntem într-un gând; În noaptea stelară, plângând, Auzim ploaie de stele, Peste lume, curgând In lacrimi de perle. Dansează cu mine, iubito, Ca și cum acesta ar fi Ultimul nostru dans Sau ultima noastră zi; Ce amețitor balans... Ce spui? Doar atât ne-a rămas? Doar un ceas? Dansează, iubito, dansează! Căci timpul, hain, ne presează. Deja, steaua ta Stă gata să cadă; Uite și steaua mea Se uită să vadă Unde-om cădea: Este-o livadă
DANSEAZĂ CU MINE, IUBITO! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348116_a_349445]
-
în centrul atenției, mai ales după ce noi toti i-am rugat să ne facă o demonstrație de măiestrie în arta sticlei de Moser, transformandu-i în niște actori pe scena atelierului. Am părăsit cu greu atelierul, alungați doar de căldură amețitoare și de programul pe care trebuia să îl respectăm cu strictețe, si care prevedea în continuare vizitarea stațiunii Karlovy Vary. Dar nu am părăsit muzeul fără a vizita și magazinul, de fapt expoziție cu vânzare, unde din nou am avut
ATELIER DE STICLA MOSER de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348247_a_349576]
-
asupra ei. Mai mult decât legi fundamentale operează în ceea ce este de fapt. Sunt luate decizii ale căror consecințe nu pot fi prevăzute, deoarece fiecare decizie are caracterul unei amplificații, fiecare problemă, aparent rezolvată, generează alte probleme, într-un vârtej amețitor, fiind incapabili a rezolva problemele pe care noi le-am creat. Rațiunea, în orgoliul ei nemăsurat, nu recunoaște alte forme de percepție în afara celor cinci simțuri, nu recunoaște vibrațile divine ale inimii, IUBIREA. Ne spune clar știința că spațiul și
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
cărți, Să faci o închinăciune, Mâna s-o întinzi de poți. Își dau hainele din spate, Pentru omul în necaz, Crivățul pe ei,,nu-i bate" Și nu fac din asta caz. Nu le e frică de dihănii, De nămeți amețitori, Nu îi sperie urcușul, Suie ne-nfricați spre nori. Viață dau dacă se poate, Cu gândul la Dumnezeu, Cerul să le facă parte, Să îi ferească de rău. Colțul pâinii și-l împart, Dacă e necazul greu, Mulțam, ei n-
ARIPI FRANTE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347561_a_348890]
-
nu făceau deosebire de culoare sau naționalitate conform egalității între oameni propovăduită intens de politica timpului cu toate că ușoare rețineri tot existau. Acestea erau totuși bine mascate prin popularismul ieftin ce se practica. Mirele și mireasa erau încleștați într-un dans amețitor. În jurul lor se dansa și se aruncau bani spre mirii fericiți în cantități demne de invidiat. De altfel, nunta era de invidiat în comparație cu nunțile țărănești, care datorită timpurilor, deveniseră din ce în ce mai sărăcăcioase. Cu glas scăzut, fiecare dintre invitați se întreba cum
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > IARNA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului orga viscolului rage prin Carpații plini de vis, cu zăpezi amețitoare și c-un orizont închis. e un dans frumos și pur cu fulgi ce se dau de-a dura, în culori de vag azur, precum dragostea și ura. dans de fluturi peste zare, ca și stelele-n nuntire, forme de
IARNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347727_a_349056]
-
GÂNDURILE MELE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului gândurile mele - păsări, lunecând către lumină, aripi desfăcute-n timpul care n-a uitat să vină, mă ridică-ntotdeauna într-un zbor amețitor și mă lasă mult prea lesne să mă simt nemuritor; gândurile mele - stele, ba polare, ba abstracte, știu să lumineze vise, să călăuzească-n noapte, să deschidă orizonturi interzise sau pierdute și să iscodească-n salturi lumile neîncepute; gândurile mele
GÂNDURILE MELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350041_a_351370]