725 matches
-
stăteau mai întâi timp de un an sau doi în dolia, cu un volum cuprins între 500 și 2.000 l, înainte de a fi transferate în amfore de 26 l unde se învecheau timp de aproximativ douăzeci de ani. Fiecare amforă avea o etichetă (pittacium) cu originea și vârsta vinului conservat. Poetul Horațiu vorbea despre desigilarea amforelor după patruzeci până la șaizeci de ani, iar Plinius cel Bătrân vorbea de un vin vechi de două sute de ani, recoltat în timpul consulatului lui Lucius
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
500 și 2.000 l, înainte de a fi transferate în amfore de 26 l unde se învecheau timp de aproximativ douăzeci de ani. Fiecare amforă avea o etichetă (pittacium) cu originea și vârsta vinului conservat. Poetul Horațiu vorbea despre desigilarea amforelor după patruzeci până la șaizeci de ani, iar Plinius cel Bătrân vorbea de un vin vechi de două sute de ani, recoltat în timpul consulatului lui Lucius Opimius (vinum opimianum), așa cum este pentru francezi vinul din anul apariției Cometei 58, dar care, după
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și în timpul a ceea ce se numea comisatio (banchet). Dacă romanii au venit cu instrumentele și cunoștințele lor în domeniul viticulturii, galii sunt cei care, în timpul domniei împăratului Marc Aureliu (161 180), au înlocuit tradiționalele burdufuri din piele de capră și amforele din lut ars, cu butoaie de lemn. Dar abia în epoca lui Augustus, și anume începând cu anul 63 înainte de Hristos, avea să devină foarte folosit în agricultură butoiul din scânduri de stejar încercuite (cupa). Butoaiele nu au evoluat prea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau", 71 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole, 77 IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice, 81 Capitolul 5 Vinul și consumul său / 83 I. O băutură istorică, 84 II. De la amforă la sticlă, 94 III. Ambalajul și conținutul, 101 IV. De la vinul "aliment" la vinul "de agrement", 109 Capitolul 6 Vinul și Europa / 118 I. O băutură europeană, 118 II. Civilizația vinului și patriile berii, 120 III. Spațiul viticol european, 128
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de epoca bronzului, „epocă în care cultul soarelui devine predominant pe plan religios Nu departe de această așezare, la locul numit „La Corlăteanu s-au descoperit de asemenea, urme de vase ceramice, pahare tronconice și două gâturi cu torți de amfore romane. Locul respectiv este situat într-o văgăună cu deschidere doar spre sud, către iazul Calul Alb și nu departe de locul ce se numește „La Ceacâr. După aceste urme putem aprecia că așezarea datează din secolul II-III e.n. și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Bașeului și de pârâul Morii. De aici s-au cules fragmente de ceramică de o calitate destul de bună aparținând unei populații dacice. S-au găsit de asemenea fragmente de ceramică de origine romană: torți și bucăți din partea superioară a unor amfore de calitate superioară. După aceste urme se poate aprecia că așezarea datează din sec II, III e.n. și a aparținut unei comunități de daci liberi și care nau scăpat de influențele civilizației romane, aceasta rezultând din faptul că în apropiere
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din faptul că în apropiere sau descoperit două monede romane, una fiind din timpul împăratului Antonius. Cu prilejul săpării unei pivnițe în locul numit „La Corlăteanu s-au găsit câteva vase mari, care din păcate s-au distrus precum și gâturi de amfore romane și fragmente de pahare tronconice. Din perioada migrației popoarelor barbare s-au găsit urme de locuire în sudul satului Hudești (Lupeni), pe partea dreaptă a iazului Axinte. Fragmentele de ceramică găsite aici, arătau că au fost lucrate mai neîngrijit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de epoca bronzului, epocă în care cultul soarelui devine predominant pe plan religios. Nu departe de această așezare, la locul numit La Ceacâr, s-au descoperit de asemenea, urme de vase ceramice, pahare tronconice și două gâturi cu toarte de amfore romane. Locul respectiv este situat într-o văgăună, cu deschidere doar către sud, către actualul iaz Calu Alb, nu departe de Pârâul Satului. După aceste urme putem aprecia că așezarea respectivă datează probabil din secolele al-II-lea sau al-III-lea și a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unei racordări auspicioase la nesfârșit. La gura peșterii, Dedal îngropă un crater de lut ars cu un fagure de miere înăuntru, în așa fel încât gura lui să se găsească în rasul pământului, iar deasupra-i îngrămădi celelalte merinde lângă amforele cu vin și cele cu apă. În decursul preparativelor, dintre doi prieteni aprinși de-o ciondăneală, unul apucă o piatră colțuroasă s-o arunce în capul celuilalt, lucru la care renunță totuși în ultimul moment, pacificat poate întrucâtva de atingerea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
en. agoraphobia); alanto- "cârnaț, maț" (cf. gr. άλλάς,- αντος s.n.): med. alantoidă s.f. (cf. fr. allantoide, s.f.; en. allantois); albi- "alb, de culoare albă, luminos" (cf. lat. albus,-a,-um adj.): albinism s.n. (cf. fr. albinisme; en. albinism); amfori-/amforo- "amforă" (cf. lat. amphora,-ae s.f.): med. amforism s.n. (cf. amphorisme, s.m; en. amphoricity); amigdal(o) "amigdală" (cf. lat. amygdala, -ae s.f.; gr.άμύγδαλον,- ου s.n /άμύγδαλη,-ης s.f "migdală"): med. amigdală, s.f. (cf. fr. amygdale, s.f.; en
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care nu s-au născut încă.” Joseph Addison 379. „Cărțile nu sunt lucruri absolut moarte, ci conțin în ele o putere de viață pe măsura sufletului celui ce le-a dat viață; ba mai mult, ele păstrează ca într-o amforă, cea mai pură substanță și semnul intelectului viu ce le-a zămislit.” John Milton 380. „O carte bună este prețiosul sânge dătător de viață al unui spirit ales, anume îmbălsămat și păstrat pentru o existență dincolo de viață.” John Milton 381
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Toader, un țăran colecționar de obiecte diverse. De reținut că vizitatorii plăteau pentru biletele (de mirare, fiindcă eram înainte de 1989), de intrare personalizate. Casa și curtea erau un adevărat depozit, cu tot felul de obiecte. Până și vase egiptene, și amfore grecești se găseau acolo. Cine știe de unde procurase fragmente dintr- un meteorit, sol lunar, obiecte vechi, care țineau de tehnica populară. Colecționarul ținea și un fel de cronică naivă a satului, deja publicată la nu știu ce editură. Pentru a nu se
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Plecând de la aceste deziderate, redacția a pus la dispoziția specialiștilor și cititorilor coloanele sale, realizând ceea ce își propusese. Au fost prezentate piesele din programul stagiunii (Viforul de Barbu Ștefănescu, Pygmalion, de Bernhard Shaw, Avarul de Mollère, Unchiul Vanea de Cehov, Amfora, de Luigi Pirandello, Leul Ghimpat de Bernhard Shaw etc, note biografice asupra autorilor, explicarea subiectului, aproape la fiecare spectacol, distribuția cu prezentarea în foto a actorilor, popularizarea direcțiunii de scenă, a regizorilor, decorurile etc. Adesea, directorul de scenă, pictorul scenografic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
à la cité. (Th. Gautier) La Curtea cu Juri o martoră, nevasta unui cantonist de cale ferată.. Foarte intimidată de decorul și mulțimea din juru-i; tulburarea ei se traduce în mișcări de cochetărie, în gesturi rotunde cu palmele întoarse în amforă spre umăr și bărbie, parcă ar face bezele președintelui, în ondulări lascive ale corpului etc. Are 35 de ani și n-a fost femeie urâtă Cantonierul Malamida. 1926 [CURTEA CU JURI]* 25 fevruarie 1926. La jurați două procese de "crimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
viței-de-vie și țesutul. În cetatea geto-dacică (dava) de la Bunești-Averești, au fost descoperite două depozite de unelte de fier, ce conțineau: topoare, seceri, dălți, săpăligi, cuțite, dornuri, clești pentru forjă, tipsii de forjă, brăzdare de plug, numeroase unelte pentru prelucrarea bijuteriilor. Amforele grecești descoperite în așezarea getică de la Curteni (sfârșitul secolului al VI-lea - începutul secolului al V-lea î. Hr.) dovedesc faptul că uniunile de triburi ale geților din acest spațiu au avut legături comerciale intense cu lumea greacă. De asemenea, amforele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Amforele grecești descoperite în așezarea getică de la Curteni (sfârșitul secolului al VI-lea - începutul secolului al V-lea î. Hr.) dovedesc faptul că uniunile de triburi ale geților din acest spațiu au avut legături comerciale intense cu lumea greacă. De asemenea, amforele descoperite la Bunești și Corni-Huși (secolul al III-lea î. Hr.) atestă existența unei activități economice intense și a unei culturi evoluate a populației autohtone, un surplus de produse autohtone, oferite la schimb negustorilor greci. În arealul fortificat al cetății de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a numeroase centre mici. Mai mult, la noi s’a Încercat chiar o refolosire. Nu are importanță a cui a fost casa din Histria, un autohton ori un grec, dar acela a podit-o cu câteva sute de gâturi de amforă recuperate. Oricum, locul Își spunea cuvântul. Există o mare deosebire Între ceramica autohtonă și cea romană. Dacă ultima, vorba arheologilor, e făcută dintr’o pastă fină, cea autohtonă e dintr’o pastă grosieră. De ce? Pentru a nu crăpa În timpul uscării
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
etanșeitate perfectă, dar și posibilități de modelare deosebită - un exemplu e aparatura de laborator, uneori deosebit de complicată. Dar rea, pentru că și ea se sparge, iar cioburile ei sunt practic indestructibile. Că sticla se spală ușor, spre deosebire de ulcior sau dacă vreți amforă, adică “sticla” antică, nu a constituit un avantaj menit a conferi sticlei o utilizare veșnică. Asta, printr’o simplă Întrebare a aceleiași civilizații: și dacă nu mai trebuie spălat recipientul și, evident refolosit? Din motive igienice. Oare? Și astfel au
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
puteau bate cu proștii. Puteau să fugă. Să fugă din țară înotând, ca Silviu. Puteau să vină acasă când vroiau ei. Puteau să plece pe munte, ca Marius, care-o pornea de unul singur câte o săptămână, în căutare de amfore dacice (chiar găsea!). Dormea prin case părăsite și scria niște poezii tare faine. Puteau să stea de vorbă cu bețivii prin baruri, ca Toma. De-asta chiar îmi părea rău: bețivii erau blajini și spuneau niște lucruri extraordinar de interesante
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
și d-na Postelnicu un frag[ment] din romanul Constantin Ulieși, din viața ciobanilor români ardeleni în transhumanță. Extrem de bun și neașteptat - gen epopee. Și atât. Mai e ceva: prezența ta iubită și sufletul meu plin de tine, ca o amforă cu esențe de preț, și dorul meu cald de a te strânge în brațele ce se întind spre tine, ca aripe frânte de sforțări supraomenești. Peste ape și țări, aceeași mereu, mai dornică și mai iubitoare, până la supraom, Mamina 15
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
îți scriu asta, o fac ca să abat eventuala sentință a destinului, dezvăluind-o dinainte. Ce proastă și ce superstițioasă devin! M. 23/1947 I Duminecă, 21 decembrie 1947 [...] Vineri a fost ziua cea mare, când alergam peste tot, ca o amforă de preț plină ochi, gata să se reverse, plină de tot ce mi-ai trimes în cele 12 pagini, mărunt dar nu și citeț scrise. Joi noapte am dormit 3 ore; ți-am răspuns în parte întrebărilor tale, dar mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
zis: Dom'le, nu-i bine, lumea vorbește urât de armată. Că armata a intervenit, că omoară oameni". "Băi, băiete, băi, cum așa? Ceva nu-i în ordine". Îl trimit pe Gogan, pe șoferul meu: "Băi, ia du-te până la Amfora și trage cu urechea!" Aveam eu o cârciumă unde mă mai duceam. A venit într-o oră înapoi și a zis: Dom'le, am intrat, au început ăia să mă fluiere, să mă huiduie". Era îmbrăcat militar. S. B.: Aoleu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
modernă, aparate de aer condiționat, mobilier nou pentru apartamente. Pentru saloanele de protocol am participat la câteva licitații de antichități, de unde am achiziționat "la strigări", cu avizul artistic al soției, un frumos piedestal din alabastru, pe care am așezat o amforă de argint, am mai "pus mâna" și pe câteva piese argintate superbe, care dădeau un aer special, de lux și bun-gust. Împreună, am mai realizat și alte schimbări "revoluționare". Intrarea în garajul de la demisol se făcea printr-o ușă metalică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
încremeniți, o trădează nu citește. E înveșmântată într-o rochie neagră, lungă, închisă la gât; părul e adunat, strâns într-un coc greu. Puțin mai încolo, pe o băncuță, o tânără vestală înveșmântată în alb, coborâtă parcă de pe o antică amforă, ciupește corzile unei harfe, cântă în surdină un vechi și nostalgic cântec grecesc. O dimineață friguroasă de februarie, în iatacul Doamnei Maria... Maria ridică ochii, privește în gol. Ascultă tânguitul cântului, al vântului, al ploii... Pe fereastră se strecoară o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bune, că el constituie chiar totalitatea acestor trăiri și oastea acestor ființe ridicate la cer, posibilitatea de a trăi veșnic în cele mai luminoase momente și spații lumești. Raiul ar fi prelungirea și însumarea crâmpeielor de rai din timpul vieții, amfora reconstituită din cioburi; raiul ar fi asemenea unei locuințe frumoase, dar în care trebuie să te muți cu „mobila” ta: sau: o construcție ridicată exclusiv din prefabricate (pământești). Dacă Dumnezeu ne va dărui altul mai bun, cu atât mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]