4,386 matches
-
accelerată. Datorită faptului că din cele trei condiții ale realizării hipertrofiei musculare numai doua pot fi aproximativ egale la băieții și fetele de vârstă pubertară excitantul biologic reprezentat de încărcătura de efort și aportul proteic printr-o alimentație bogată în aminoacizi esențiali - ce-a de a treia condiție a hipertrofiei și creșterii forței musculare cantitatea sporită de hormoni anabolizanți fiind mai bine asigurată la băieți decât la fete, va determina hipertrofia musculară mai amplă și mai rapidă la băieți. Iată unul
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
mai mult extracelular, participă la reglarea echilibrului acido-bazic și la formarea acidului clorhidric din sucul gastric. Fosforul intră în structura acizilor nucleici și participă l areglarea echilibrului acido-bazic. Sulful intră în structura mucopolizaharidelor care au rol în protecția mucoaselor, a aminoacizilor ce conțin sulf, a unor hormoni și enzime. Oligoelementele se găsesc în cantități extrem de mici, fiind necesare desfășurării reacțiilor biochimice. Fierul intră în stuctura hemoglobinei, fiind esențial pentru transportul gazelor respiratorii. Cuprul intervine în absorbția intestinală a fierului și în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
uman sunt reprezentate de săruri minerale și de apă. Sărurile minerale, sub formă dizolvată în mediile intracelular și extracelular, asigură schimburile electrolitice necesare proceselor vitale. Substanțele organice prezente în organismul uman se împart în substanțe organice simple (monozaharide, acizi grași, aminoacizi) și substanțe organice macromoleculare rezultate prin polimerizarea primelor: poliozide (glucide), lipide, proteine. Proteinele sunt constituienți de bază ai celulelor, deosebindu-se proteine structurale și proteine funcționale. Primele au o structură fibrilară, formând elementele elastice ale țesuturilor și structura de rezistență
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu un transportor lipoproteic ce o trece prin membrana celulară de la exterior spre interior sau invers. Fiecare substanță ce se bucură de posibilitatea de a fi transportată împortiva gradientului de concentrație ( sodiul, potasiul, magneziul, calciul, fierul, clorul, iodul, monozaharidele, lipidele, aminoacizii) beneficiază are un transportor propriu. Transportul activ se face cu consum energetic, energia fiind furnizată prin desfacerea acidului adenozin trifosforic (ATP). Transportul activ prin sisteme de membrană este acel transfer cu consum energetic împotriva gradientului de concentrație prin membrane unor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
catabolizate la nivel sangvin și tisular de către unele enzime specifice. Substanțele azotate neproteice din plasmă sunt în cantitate de 35 mg% (exprimate în azot) și provin din prelucrarea alimentele ingerate și din matabolismul proteinelor (uree, acid uric, ammoniac, creatină, creatinină, aminoacizi, plasmakinine, hormoni, glutation, pigmenți biliari). Substanțele organice neazotate se găsesc în plasmă în cantitate de 1g%. Glucidele sunt reprezentate de glucoză, care este forma principală de circulație și utilizare a acestora. Concentrația sanvină a glucozei (glicemia) este de 80-120 mg
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
volum dat. Constituientul principal al unui eritrocit este hemoglobina, ce fixează reversibil O2 și CO2 și contribuie la menținerea echilibrului acido-bazic. Hemoglobina este o cromoproteină, a cărei porțiune activă funcțional, hemul, conține fier. Pentru formarea eritrocitelor (eritropoeza) mai sunt necesari aminoacizi, cupru, vitaminele B12, B6, acid folic. Eritropoeza are loc la nou-născut în măduva tuturor oaselor iar la adult numai în măduva oaselor scurte și late. Hipoxia stimulează eritropoeza iar hiperoxia o inhibă. Ca urmare a stimulării unor centrii hipotalamici posteriori
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
oxigen al miocardului îl egalează pe cel al întregului organism în stare de repaus. Miocardul poate folosi în scopul producerii de energie și glicogen (în condiții anoxibiotice), grăsimile din depozitele proprii sau acizii grași din sângele circulant, și mai puțin aminoacizi. În cursul efortului fizic inima folosește ca substrat energogenetic în special acid lactic. Deoarece acidul lactic este un produs rezidual al mușchiului striat, după eforturi fizice mari se recomandă alergări ușoare, în cursul cărora frecvența cardiacă crește până la 120130/min
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
proteină plasmatică ce conține cupru), în acest mod fiind produse cantități suplimentare de energie. Într-o primă etapă substanțele de origine alimentară sau precursorii energogenetici din rezervele organismului (glicogen, lipide, proteine) sunt catabolizati până la substanțe simple (monozaharide, acizi grași, glicerol, aminoacizi), din aceste reacții rezultând o cantitate mică de energie. În etapa următoare compușii simpli intermediari ai metabolismului glucidic, lipidic și protidic sunt catabolizați parțial rezultând apă, dioxid de carbon, uree, acizii acetic, α-cetoglutaric și oxalacetic (ultimii doi acizi și ureea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cantitate mică de energie. În etapa următoare compușii simpli intermediari ai metabolismului glucidic, lipidic și protidic sunt catabolizați parțial rezultând apă, dioxid de carbon, uree, acizii acetic, α-cetoglutaric și oxalacetic (ultimii doi acizi și ureea sunt produși finali ai catabolizării aminoacizilor). Din aceste reacții rezultă 1/3 din energia eliberată din procesele catabolice. În etapa a treia acizii acetic, α-cetoglutaric și oxalacetic sunt metabolizați în ciclul de reacții Krebs (al acizilor tricarboxilici) până la apă și dioxid de carbon, eliberându-se restul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și catabolizării, care variază între 80 și 100 g proteine zilnic. Turnoverul proteic cel mai pronunțat are loc la nivelul mucoasei intestinale, urmând în ordine descrescătoare cel de la nivel renal, hepatic, cerebral, muscular. Sinteza proteinelor organismului se face pornind de la aminoacizi. Fondul metabolic comun de aminoacizi este alcătuit din aminoacizii de proveniență exogenă și din cei de origine endogenă aflați liberi în sânge și în celelalte lichide ale organismului. Majoritatea aminoacizilor pot fi sintetizați în organism din produși ai metabolismului intermediar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
80 și 100 g proteine zilnic. Turnoverul proteic cel mai pronunțat are loc la nivelul mucoasei intestinale, urmând în ordine descrescătoare cel de la nivel renal, hepatic, cerebral, muscular. Sinteza proteinelor organismului se face pornind de la aminoacizi. Fondul metabolic comun de aminoacizi este alcătuit din aminoacizii de proveniență exogenă și din cei de origine endogenă aflați liberi în sânge și în celelalte lichide ale organismului. Majoritatea aminoacizilor pot fi sintetizați în organism din produși ai metabolismului intermediar glucidic și lipidic. Fenilalanina, valina
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
proteine zilnic. Turnoverul proteic cel mai pronunțat are loc la nivelul mucoasei intestinale, urmând în ordine descrescătoare cel de la nivel renal, hepatic, cerebral, muscular. Sinteza proteinelor organismului se face pornind de la aminoacizi. Fondul metabolic comun de aminoacizi este alcătuit din aminoacizii de proveniență exogenă și din cei de origine endogenă aflați liberi în sânge și în celelalte lichide ale organismului. Majoritatea aminoacizilor pot fi sintetizați în organism din produși ai metabolismului intermediar glucidic și lipidic. Fenilalanina, valina, triptofanul, treonina, leucina, izoleucina
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
hepatic, cerebral, muscular. Sinteza proteinelor organismului se face pornind de la aminoacizi. Fondul metabolic comun de aminoacizi este alcătuit din aminoacizii de proveniență exogenă și din cei de origine endogenă aflați liberi în sânge și în celelalte lichide ale organismului. Majoritatea aminoacizilor pot fi sintetizați în organism din produși ai metabolismului intermediar glucidic și lipidic. Fenilalanina, valina, triptofanul, treonina, leucina, izoleucina, lizina și metionina nu pot fi sintetizați în organism, fiind aduși exclusiv prin aport exogen, și de aceea se numesc aminoacizi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
aminoacizilor pot fi sintetizați în organism din produși ai metabolismului intermediar glucidic și lipidic. Fenilalanina, valina, triptofanul, treonina, leucina, izoleucina, lizina și metionina nu pot fi sintetizați în organism, fiind aduși exclusiv prin aport exogen, și de aceea se numesc aminoacizi esențiali. Arginina și histidina sunt aminoacizi pentru care este necesar un aport suplimentar în perioada de creștere a organismului, deoarece necestitățile depășesc ritmul de sinteză hepatică, din acest motiv numindu-se aminoacizi relativ esențiali. Aminoacizii rezultați din scindarea hidrolitică a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
din produși ai metabolismului intermediar glucidic și lipidic. Fenilalanina, valina, triptofanul, treonina, leucina, izoleucina, lizina și metionina nu pot fi sintetizați în organism, fiind aduși exclusiv prin aport exogen, și de aceea se numesc aminoacizi esențiali. Arginina și histidina sunt aminoacizi pentru care este necesar un aport suplimentar în perioada de creștere a organismului, deoarece necestitățile depășesc ritmul de sinteză hepatică, din acest motiv numindu-se aminoacizi relativ esențiali. Aminoacizii rezultați din scindarea hidrolitică a proteinelor sub acțiunea enzimelor proteolitice din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin aport exogen, și de aceea se numesc aminoacizi esențiali. Arginina și histidina sunt aminoacizi pentru care este necesar un aport suplimentar în perioada de creștere a organismului, deoarece necestitățile depășesc ritmul de sinteză hepatică, din acest motiv numindu-se aminoacizi relativ esențiali. Aminoacizii rezultați din scindarea hidrolitică a proteinelor sub acțiunea enzimelor proteolitice din tubul digestiv se absorb prin mecanisme de transport active și ajung cea mai mare parte în circulația portală, fiind metabolizați la nivel hepatic în proporție de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și de aceea se numesc aminoacizi esențiali. Arginina și histidina sunt aminoacizi pentru care este necesar un aport suplimentar în perioada de creștere a organismului, deoarece necestitățile depășesc ritmul de sinteză hepatică, din acest motiv numindu-se aminoacizi relativ esențiali. Aminoacizii rezultați din scindarea hidrolitică a proteinelor sub acțiunea enzimelor proteolitice din tubul digestiv se absorb prin mecanisme de transport active și ajung cea mai mare parte în circulația portală, fiind metabolizați la nivel hepatic în proporție de 80%. Lizina, arginina
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se absorb prin mecanisme de transport active și ajung cea mai mare parte în circulația portală, fiind metabolizați la nivel hepatic în proporție de 80%. Lizina, arginina și histidina sunt metabolizate exclusiv în ficat. Acest organ descarcă în circulație atât aminoacizii de proveniență exogenă care nu au fost metabolizați cât și diferiți aminoacizi sintetizați în hepatocite prin transaminarea și reaminarea unor cetoacizi rezultați din catabolizarea proteinelor, glucidelor și lipidelor. O mică parte din aminoacizii absorbiți în intestin trece în limfă și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
parte în circulația portală, fiind metabolizați la nivel hepatic în proporție de 80%. Lizina, arginina și histidina sunt metabolizate exclusiv în ficat. Acest organ descarcă în circulație atât aminoacizii de proveniență exogenă care nu au fost metabolizați cât și diferiți aminoacizi sintetizați în hepatocite prin transaminarea și reaminarea unor cetoacizi rezultați din catabolizarea proteinelor, glucidelor și lipidelor. O mică parte din aminoacizii absorbiți în intestin trece în limfă și de aici direct în circulația sitemică. În urma proceselor de catabolism și remaniere
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ficat. Acest organ descarcă în circulație atât aminoacizii de proveniență exogenă care nu au fost metabolizați cât și diferiți aminoacizi sintetizați în hepatocite prin transaminarea și reaminarea unor cetoacizi rezultați din catabolizarea proteinelor, glucidelor și lipidelor. O mică parte din aminoacizii absorbiți în intestin trece în limfă și de aici direct în circulația sitemică. În urma proceselor de catabolism și remaniere a proteinelor tisulare ajung în plasmă cantități semnificative de aminoacizi. Aminoacidemia (concentrația plasmatică a aminoacizilor) are limita fiziologică inferioară 35 mg
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
rezultați din catabolizarea proteinelor, glucidelor și lipidelor. O mică parte din aminoacizii absorbiți în intestin trece în limfă și de aici direct în circulația sitemică. În urma proceselor de catabolism și remaniere a proteinelor tisulare ajung în plasmă cantități semnificative de aminoacizi. Aminoacidemia (concentrația plasmatică a aminoacizilor) are limita fiziologică inferioară 35 mg% și cea superioară 65 mg%. Concentrațiile plasmatice ale celor mai importanți aminoacizi sunt redate în tabelul 4. Principala utilizare a aminoacizilor este sinteza de proteine structurale, dar ei pot
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și lipidelor. O mică parte din aminoacizii absorbiți în intestin trece în limfă și de aici direct în circulația sitemică. În urma proceselor de catabolism și remaniere a proteinelor tisulare ajung în plasmă cantități semnificative de aminoacizi. Aminoacidemia (concentrația plasmatică a aminoacizilor) are limita fiziologică inferioară 35 mg% și cea superioară 65 mg%. Concentrațiile plasmatice ale celor mai importanți aminoacizi sunt redate în tabelul 4. Principala utilizare a aminoacizilor este sinteza de proteine structurale, dar ei pot fi și catabolizați, 80 % în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
circulația sitemică. În urma proceselor de catabolism și remaniere a proteinelor tisulare ajung în plasmă cantități semnificative de aminoacizi. Aminoacidemia (concentrația plasmatică a aminoacizilor) are limita fiziologică inferioară 35 mg% și cea superioară 65 mg%. Concentrațiile plasmatice ale celor mai importanți aminoacizi sunt redate în tabelul 4. Principala utilizare a aminoacizilor este sinteza de proteine structurale, dar ei pot fi și catabolizați, 80 % în ficat și restul în rinichi și alte țesuturi. Catabolismul aminoacizilor se face prin fie prin dezaminare, iminoacidul rezultat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
proteinelor tisulare ajung în plasmă cantități semnificative de aminoacizi. Aminoacidemia (concentrația plasmatică a aminoacizilor) are limita fiziologică inferioară 35 mg% și cea superioară 65 mg%. Concentrațiile plasmatice ale celor mai importanți aminoacizi sunt redate în tabelul 4. Principala utilizare a aminoacizilor este sinteza de proteine structurale, dar ei pot fi și catabolizați, 80 % în ficat și restul în rinichi și alte țesuturi. Catabolismul aminoacizilor se face prin fie prin dezaminare, iminoacidul rezultat fiind hidolizat în cetoacidul respectiv și amoniac, sau prin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
65 mg%. Concentrațiile plasmatice ale celor mai importanți aminoacizi sunt redate în tabelul 4. Principala utilizare a aminoacizilor este sinteza de proteine structurale, dar ei pot fi și catabolizați, 80 % în ficat și restul în rinichi și alte țesuturi. Catabolismul aminoacizilor se face prin fie prin dezaminare, iminoacidul rezultat fiind hidolizat în cetoacidul respectiv și amoniac, sau prin transaminare, grupul amino fiind transferat acidului α-cetoglutaric, ceea ce are ca rezultat formarea acidului glutamic și a cetoacidului corespunzător. Acidul glutaric suferă un proces
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]