KorAP: Find »[drukola/base=amplitudine & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...126 >

3,147 matches

Corola-publishinghouse/Science/379_a_654

o serie de modificări ale aparatului respirator. Creșterea consumului de oxigen în timpul efortului, de 20 de ori față de repaus, necesită un aport sporit de oxigen ce va fi asigurat prin creșterea rapidă a ventilației pulmonare pe seama intensificării frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației (Motoc,2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile ușoare și moderate

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
Faza de stabilitate (solicitate fizică propriu zisă) în care ventilația se menține la un nivel de echilibru față de necesități; Faza de revenire, în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
revenire, în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20 ani, apoi scade treptat cu vârsta . Minut - volum respirator (debit respirator/minut): Este frecvența respiratorie/minut înmulțită

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
repaus este de aproximativ 8 l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge la 80 l/minut; la sportivi ajunge la 160 l/minut. Capacitatea vitală După antrenament crește la

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește. La cei neantrenați, crește frecvența respiratorie. Debitul respirator În efort maxim: la neantrenați ajunge la 80 l/minut; la sportivi ajunge la 160 l/minut. Capacitatea vitală După antrenament crește la 6000-7000 ml, la cei antrenați, iar la cei

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
fi măsurate în repaus, în pauza ce urmează după o expirație normală sau funcțional, la sfârșitul unei inspirații profunde și după o expirație forțată. Pentru a obține valori constante, se repetă măsurătoarea de câteva ori (Ionescu, 1968). Mobilitatea toracelui sau amplitudinea mișcărilor respiratorii este reprezentată de diferența dintre cifra obținută în inspirație și cea a expirație. Amplitudinea respiratorie Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul toracic în inspirație și expirație profundă) este la normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
unei inspirații profunde și după o expirație forțată. Pentru a obține valori constante, se repetă măsurătoarea de câteva ori (Ionescu, 1968). Mobilitatea toracelui sau amplitudinea mișcărilor respiratorii este reprezentată de diferența dintre cifra obținută în inspirație și cea a expirație. Amplitudinea respiratorie Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul toracic în inspirație și expirație profundă) este la normal de cel puțin 7 cm. Micșorarea acestui indice sugerează o tulburare a funcției respiratorii. 3.2.2. Metode de cercetare referitoare la parametrii funcționali Presiunea

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
interesul manifestat de clinicieni pentru mobilitatea acestui segment (Pásztai, 2004). După Fornning și Forhman, (Diaconescu, Veleanu, Klepp, 1987) termenul normal utilizat pentru a caracteriza mobilitatea coloanei vertebrale pare inadecvat dacă este folosit ca o noțiune cantitativă pentru a indica o amplitudine normală de mișcare, deoarece o articulație patologică cu mișcări calitativ anormale poate păstra aceeași amplitudine în mișcare ca una normală. 3.2.2.5. Test 11 - Coeficientul de inteligență Ca unitate de măsură psihologică, coeficientul de inteligență reprezintă raportul dintre

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
Veleanu, Klepp, 1987) termenul normal utilizat pentru a caracteriza mobilitatea coloanei vertebrale pare inadecvat dacă este folosit ca o noțiune cantitativă pentru a indica o amplitudine normală de mișcare, deoarece o articulație patologică cu mișcări calitativ anormale poate păstra aceeași amplitudine în mișcare ca una normală. 3.2.2.5. Test 11 - Coeficientul de inteligență Ca unitate de măsură psihologică, coeficientul de inteligență reprezintă raportul dintre vârsta mentală (V.M.) și vârsta cronologică (V.C.) exprimate în luni. Valorile I.Q.-ului pentru fiecare

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
obținute de grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă se încadrează în apropierea acestor valori. Celelalte două grupe, grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară precum și grupa copiilor cu sindrom Down, înregistrează valori inferioare celor din Graficul 2. Amplitudinea Analizând valorile taliei pe ansamblu la cele patru grupe, putem observa că acestea variază între un minim de 122 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și un maxim de 168 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
dizabilitate mentală ușoară și un maxim de 168 cm, la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Modulul are valori cuprinse între 149 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și 157 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Amplitudinea înregistrează cea mai mare valoare la grupa copiilor cu sindrom Down, având o valoare de 40 cm (conform Graficului 3). 4.1.2. Date referitoare la anvergură Măsurătoarea se face în ortostatism, brațele paralele cu solul, cu spatele la un perete pe

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
CV cuprinse între 6,14% și 14,13%. În urma calculării testului t și a valorilor pragului de semnificație pentru p>0,05 (Tabelul 5), putem afirma ca nu există diferențe semnificative din punct de vedere statistic între cele patru grupe. Amplitudinea Analizând valorile anvergurii pe tot eșantionul, putem observa din Tabelul 6 că acestea se încadrează între un minim de 116 cm la grupa copiilor cu sindrom Down și un maxim de 176 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară înregistrează același maxim de 165 cm. De asemenea, grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară înregistrează valori foarte apropiate ale medianei, 147,7 cm și respectiv 148cm (conform Graficului 5). Amplitudinea înregistrează cea mai mare valoare la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă (conform tabelului 6). 4.1.3. Rezultate referitoare la greutate Greutatea este un indicator foarte sensibil al creșterii cantitative a corpului. Greutatea se modifică destul de repede. Ea poate

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
aprecia faptul că grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară înregistrează valori mai mici decât cele prezentate în Graficul 2. O valoare mai mare decât cea prezentată în Graficul 2 o înregistrează grupa copiilor cu sindrom Down. Amplitudinea Pe întregul eșantion minimul (24,6 kg) și maximul (77,6 kg) se înregistrează la grupa copiilor cu sindrom Down, la această grupă înregistrându-se și cea mai mare amplitudine 53 kg. Mediana are valori egale (51,25 cm) pentru

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
în Graficul 2 o înregistrează grupa copiilor cu sindrom Down. Amplitudinea Pe întregul eșantion minimul (24,6 kg) și maximul (77,6 kg) se înregistrează la grupa copiilor cu sindrom Down, la această grupă înregistrându-se și cea mai mare amplitudine 53 kg. Mediana are valori egale (51,25 cm) pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Analizând valorile centrale și de dispersie din Tabelul 10, putem observa că la grupa copiilor cu

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
mentă severă, au valori apropiate cuprinse între 43,73 Kg și 49,42 Kg, cea mai mare valoare înregistrându-se la grupa copiilor cu sindrom Down, o caracteristică a lor fiind obezitatea ușoară până la ponderată. Cea mai critică valoare, pentru amplitudinea respiratorie, se înregistrează la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă aceasta fiind de 1,3 cm, lucru ce scoate în evidență faptul că acești copii au probleme respiratorii severe. Prag de semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
este puternică semnificativ statistic. Valorile dispersiei pentru presiunea arterială sistolică variază între un minim de 76 mmHg la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară și un maxim de 180 mmHg pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă. Cea mai mare amplitudine se înregistrează tot la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă și are valoarea de 67 mmHg. Grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă înregistrează o valoare a ritmului respirator cu 50,42 % mai mare decât cea a copiilor normali. Graficul 25

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
între un minim de 22 resp./min la grupa copiilor normali și un maxim de 40 respirații pe minut la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă (conform graficului 26). La această grupă, se înregistrează și cea mai mare valoare a amplitudinii, 10 resp./ min (conform tabelului 28). 4.2.4. Date referitoare la mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital Mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital - se înregistrează cu ajutorul scăriței de mobilitate. Ea este mult deficitară la copiii cu deficiențe și se

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
între un minim de 4,5 sec. înregistrat la grupa copiilor normali și un maxim de 10,76 sec. pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă (conform Tabelului 41) La această grupă se înregistrează și cea mai mare valoare pentru amplitudine, 4,4 sec (conform Graficului 39). Singurele grupe între care nu se înregistrează o diferență semnificativă statistic sunt: grupa copiilor normali și grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară. Comparând mediile celorlalte grupe, două câte două, pentru 0,001< p < 0

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
43, pentru săritura în lungime de pe loc, se observă un minim de 31 cm la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă și un maxim de 220 cm la grupa copiilor normali. Tot aici, observăm și cea mai mare valoare pentru amplitudine 105 cm (conform Tabelului 45 ) 4.3.8. Rezultate pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal Pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal s-a efectuat o singură încercare, înregistrându-se numărul de repetări în maxim 30 secunde

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
30,59% și 39,54%. Valorile dispersiei, pe tot lotul de subiecți, se situează între un minim de 4 repetări la grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă și un maxim de 30 repetări la grupa copiilor normali. Ce mai mare amplitudine (14 repetări) se observă la grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară. Valorile minime, maxime, modulul și mediana la cele patru grupe pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal 4.3.9. Date privind extensia trunchiului din culcat facial 4

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
lor). 3. Pentru lungimea membrelor inferioare cea mai mică valoare se înregistrează tot la copii cu sindrom Down, 89,06 % din media copiilor normali. 4. În ansamblu parametrii morfologici nu sunt foarte puternic afectați de dizabilitatea mentală. 5. Analizând valorile amplitudinii respiratorii (indicele Hirtz) observăm că acesta este puternic afectat la copii cu dizabilitate mentală severă, aceștia neavând capacitatea de a și coordona mișcările respiratorii, bazându-se pe o respirație predominant abdominală. Totodată acești copii nu au posibiliatea de a se

ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus față de evaluarea psihosocială, următoarele aspecte: - implicațiile asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectării coloanei vertebrale și membrelor pelvine (inferioare); - implicații asupra gestualității de prehensiune, amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise - în afecțiunile membrelor toracale (superioare); - caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; - posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; - asocieri cu afecțiuni musculare, neurologice, somatice; - asocieri cu tulburări circulatorii loco‑regionale; - prezența unor procese

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
locomoție, manipulare, fonație, respirație; - glicogenoze (de exemplu, tip II - boala Pompe). Pentru asimilare pe grade de handicap se evaluează: - implicațiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale; - afectarea coloanei vertebrale și membrelor pelvine; - implicațiile asupra gestualității de prehensiune, asupra amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilității realizării gesturilor fine și precise în afecțiunile membrelor superioare; - caracterul evolutiv sau regresiv al afecțiunii; - posibilitățile terapeutice, inclusiv ortezare și protezare; - asocieri cu afecțiuni neurologice, osteoarticulare sau somatice; - prezența tulburărilor circulatorii loco‑regionale; - prezența sau absența fenomenelor

Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]