1,230 matches
-
douăzeci și unu de ani, am spus încercând să-mi păstrez tonul neutru, fără nici o inflexiune, ca să nu se poată face speculații. —Mi-ai răspuns foarte plat, a zis Josephine. Tinerețea ei te deranjează? Nu m-am putut abține să nu zâmbesc amuzată. Nu conta ce făceam. Oricum interpretarea avea să fie una negativă. Josephine mi-a studiat zâmbetul cu o expresie întrebătoare. —încerc să fac pe curajoasa, am glumit eu. —Știu, a replicat ea foarte serioasă. Nu, ascultă, a fost o glumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sugerat el plin de speranță. — Unde? am întrebat eu. —Afară, mi-a răspuns el arătându-mi cu o mișcare a capului fereastra. — Dar e întuneric, am protestat eu. Și frig. — Haide, m-a îndemnat el arborând unul din zâmbetele alea amuzate ale lui. E cea mai bună ofertă pe care ți-o pot face. Pentru moment, a adăugat el pe un ton incitant. Am dat fuga să-mi iau haina și amândoi am ieșit în frigul care-ți amorțea fața și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dependent de heroină de vreo șaptesprezece ani, care fusese într-o școală de corecție pentru molestare fizică gravă - plângându-se: — Nu vreau să fiu în echipa lui Rachel. E așa de agresivă. Chiar sunt agresivă? m-am întrebat, mai curând amuzată decât iritată. Și-atunci mi-am dat seama că se petrecuse un miracol. Cu toate că încă spumegam de mânie împotriva lui Luke și, într-o mai mică măsură, împotriva lui Brigit, nu mai eram furioasă fiindcă eram dependentă de droguri. îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
decât să mergem acasă. O să dau telefon la infecții ăia mâine dimineață. Am oftat ușurată. Așa de tare încât aproape am scos din rădăcină niște copaci din apropiere. —îmi pare rău pentru chestia asta, a zis el cu un zâmbet amuzat, pe care l-am recunoscut din vremurile bune. Mai vrei să vii la mine? Ai mei sunt plecați, a adăugat. Mie mi-a sărit inima din piept, dar am răspuns aparent liniștită: A, sigur, vin cu tine. Nici n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-mea, Margaret, și pe îngrozitorul ei soț. Luke a dat mâna, politicos, cu Margaret și cu Paul, dar privindu-i chipul mi-am dat seama că era supărat și furios. într-o încercare de a-l binedispune, i-am relatat amuzată povestea hilară a trezirii în spitalul Mount Solomon în timp ce-mi vărsam intestinele. Luke m-a înșfăcat cu putere de braț și mi-a spus: — Aș vrea să vorbim între patru ochi. Brațul mă durea, iar nebunia pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
titlul de editor. Mă aștept să te ocupi de multe cărți, dar mediul e unul incitant și foarte alert. Îți convine? I-am spus c-o să mă mai gândesc și c-o să-i dau repede un răspuns. Vivian a zâmbit amuzată. — Sper c-o să spui da, mi-a zis ea ridicându-se. Mi-ar prinde bine să am aici pe cineva ca tine. Pe cineva ambițios, inteligent, gata să cucerească lumea. Preț de câteva clipe m-am întrebat cum de fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
-o pe idioata aia cu creier de vrabie, care nu e bună de nimic, să mă sune“? La Grant Books, nu ne mai rămăsese nimic altceva, decât să facem glume macabre. Abia atunci am observat umbra așternută peste chipul deloc amuzat al lui David. Asistentul meu își dregea glasul cu atâta vigoare, încât suna ca motorul ambalat al unei mașini. A, nu! Doamne, te rog, fă să nu fie... m-am rugat, în vreme ce mă întorceam ca să dau ochii cu Vivian, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
încuviințez eu. Coleg într-adevăr. —Încântată de cunoștință, Adam, spune ea și are tupeul să-l pupe de parcă l-ar fi cunoscut. Ce tupeu pe capul ei! Cum a îndrăznit să-mi îmbrățișeze partenerul? Cine era? Adam o urmărește ușor amuzat cum se îndreaptă clătinându-se spre masa ei. A, e doar o cunoștință. Cu siguranță nu vreau să vorbesc despre ea. Elaine nu are voie să-mi strice întâlnirea perfectă. Refuz să o las, deși e sora mai mare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
burta mea, de parcă aș putea fi... o, Doamne, e ridicol. Nu te îngrijora, nu sunt însărcinată sau ceva de genul ăsta, încerc să o liniștesc. De fapt, nu are nici o legătură cu mine. E, ăă... despre tine. Debbie pare ușor amuzată, dar, pe de altă parte, nu știe ce lucru oribil sunt pe cale să-i spun. N-ai cum să te achiți ușor de o treabă ca asta. —Debbie, spun trăgând adânc aer în piept. Donald se întâlnește cu altcineva. De-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
greu să mă descurc. Debbie încă mai chicotește. Refuz să mă alătur. Ar fi foarte nepotrivit. În loc de asta, pur și simplu stau așteptând răbdătoare să se oprească. În cele din urmă o face, dar cu toate astea pare în continuare amuzată. —Katie, prostuțo. Se apleacă și îmi dă prietenește un pumn în umăr. Am rămas fără cuvinte. Serios. Are impresia că e o glumă? Vă vine să credeți? De parcă simțul meu al umorului ar putea fi atât de groaznic! Încerc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Își mai pune niște vin În pahar. Sigur că da ! spun, sforțându-mă să zâmbesc larg. Stai numai puțin, până am să fiu promovată. Stai numai puțin. Numai puțin. — Emma ! Pământul către Emma ! Kerry Îmi flutură o mână prin față, amuzată. Trezește-te, Somnorilă ! E momentul să deschidem cadourile. — A, da, zic, trezindu-mă la realitate. OK. Mă duc să-l aduc pe al meu. În clipa În care mama deschide pachetul cu camera video, de la tata, și cel cu portofelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
prostiile din lume. „Cafeaua de la serviciu e cea mai oribilă chestie pe care am băut-o În viața mea, e curată otravă...“ — Foarte bună ! spun. E chiar... delicioasă ! — Îmi pare bine să aud asta. În ochii lui zăresc un licăr amuzat și simt cum mi se urcă tot sângele În obraji. Își amintește. Fuck. Își amintește. Iar ea e Artemis Harrison, spune Paul. Unul dintre cei mai tineri și mai valoroși directori executivi ai noștri. — Artemis, spune Jack Harper meditativ. Face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
simt de parcă am fi prieteni de când lumea sau așa ceva. — Și cum e cu Ziua Angajaților În Familie ? spune. Abia aștepți să vină, nu ? — Mai bine mă duc să-mi scot o măsea, spun sincer. — Așa am crezut și eu. Încuviințează amuzat. Și... ce... Șovăie. Ce se zice despre mine ? Își trece ușor jenat mâna prin păr. Nu trebuie să-mi răspunzi, dacă nu vrei. Toată lumea te place foarte tare ! Rămân câteva clipe pe gânduri. Deși... pe unii, amicul tău Îi cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
vinovată. Azi-noapte am petrecut o noapte foarte liniștită acasă. Chiar... foarte liniștită ! Cu colega mea de cameră. Ne-am uitat la trei casete, Pretty Woman, Notting Hill și Patru nunți. Doar noi două. Și nimeni altcineva. — Bravo, spune Caroline, ușor amuzată. Frumos ! O, Doamne. Simt că nu mai rezist. Toată lumea știe că așa sunt prinși și criminalii. Dau prea multe amănunte și se Încurcă singuri În ele. Hai, gata, termină cu pălăvrăgeala ieftină. Rămâi la răspunsurile dintr-un singur cuvânt. — Bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
prea mare pentru trupul ei mărunt, peste fața celei de-alături, își scoate și părul roșu peste guler, răsfirându-l cu mâinile numai inele (ai început să dai cu păduchi, armă biologică ce ești, AIUTO, începu să țipe vecina, totuși amuzată). S-a pișat pe mine, pe pantalonii italienești, ia-ți-l dracu’ că-l omor, se ridică și-o voce bărbătească - abia atunci am observat că printre pachetele lor legate cu sfori era și-un copil sub un an; fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
indignată. E adevărul! — „Dacă tu ești celibatar, atunci și eu sunt celibatară?“ Ce sunt astea, versurile unei melodii pop? — Vorbeam despre tine! Și despre faptul că le‑a ai spus tuturor că ești celibatar. Așa am făcut? zice Luke, părând amuzat. Când am făcut asta? — În Tatler! spun furioasă. Luna asta! Înșfac revista și o deschid la articol. „Cei mai influenți bărbați ai Marii Britanii. Numărul 34, Luke Brandon.“ — Pentru numele lui Dumnezeu, exclamă Luke. Despre asta e vorba? Despre asta, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
încep să caut prin el cu înfrigurare. Pagină după pagină... dar nu văd nimic. Mă întorc la prima pagină și încep să răsfoiesc mai atentă, uitându‑mă prin toate rubricuțele, și numele meu nu apare nicăieri. Mă las pe pernă amuzată. Ce tot spune Suze? De ce naiba e atât de ... Și atunci văd pagina dublă de la mijloc. O singură pagină dublă împăturită, care zace pe pat și care mi‑a căzut, probabil, când am luat ziarul. Întind mâna spre ea încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Haide, Becky, spune. Nu poate să fie chiar atât de rău. Hai, arătă‑mi. Ce zice? Întinde mâna, dar eu nu mă clintesc. — E... pur și simplu oribil. Și e o poză mare... — Ce, îți stătea rău părul? zice Luke amuzat și își ia jacheta. Becky, nu există publicitate perfectă, sută la sută. Întotdeauna găsești ceva de comentat, fie că e vorba de păr, ori ceva ce‑ai zis... — Luke! zic disperată. Nu e vorba de așa ceva. Uită‑te... puțin. Desfac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mai sună vreun reporter dintr‑ăla, spune‑i să se ducă în aia a mă‑sii. — V‑a sunat și pe voi vreun reporter? întreb alarmată. — Ne‑a dat târcoale un individ de dimineață, să ne întrebe nu știu ce, zice mama amuzată. Dar tata a ieșit după el cu foarfecele de grădină. Nu îmi pot abține un chicotit firav. — Mai vorbim, mamă. Dar te sun eu mai târziu. Și... mersi. Când pun jos receptorul, mă simt de o mie de ori mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
demult, îi zic. E foarte cool. — Serios? Am să‑i spun fiică‑mii. Îl pune ușor stângaci sub braț. Deci, mâine pleci în America. Da. Mâine după masă. După ce îi fac o scurtă vizită prietenului dumneavoastră, John Gavin. Un zâmbet amuzat traversează chipul lui Derek Smeath. — Sunt convins că abia așteaptă să te vadă. Îmi întinde mâna cât poate, pentru a mi‑o strânge pe a mea. Păi, mult noroc, Becky. Să mă ții la curent cum îți merge. — Sigur, zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
azi. Nu‑mi pot reprima un mic zâmbet. Ziua când toți investitorii tăi au venit de peste ocean să stea de vorbă cu tine. — Da, nu e ziua ideală. Aici sunt perfect de acord. Chipul îi e străbătut de un zâmbet amuzat. Dar de unde era să știu că ai de gând s‑o ștergi din țară? Nemernicul de Michael n‑a suflat un cuvânt. Se încruntă. Și n‑am putut să stau cu mâinile în sân și să te las să dispari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ai vrut. Pe bej și pe negru, da? — Ăă... da, zic repede. Da, e OK. — A și m‑au sunat de la contabilitate să‑ți transmit că ai ajuns la limita de reduceri pentru luna asta. — Am înțeles, spun, evitând privirea amuzată a lui Luke. OK. Mersi. O să... mă ocup de asta mai târziu. O aștept pe Erin să plece, dar ea se uită cu sinceră curiozitate la Luke. — Cum merge? îi spune veselă. Ați apucat să vă uitați puțin prin magazin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
îmi vine să râd. Clientul a înțeles deja asta, spune Luke. Și e pregătit să asculte cu umilință și să fie pus la punct. În majoritatea situațiilor. — Toate situațiile, răspund instantaneu. Nu‑ți forța norocul, spune Luke, cu ochii licărind amuzați și nu îmi pot împiedica zâmbetul care mi se așterne pe față. — Păi... rămân cu privirea în caiet o clipă, gânditoare. Cred că e acceptabil și „majoritatea“. Date fiind circumstanțele. — Deci. -Ochii lui plini de căldură îi întâlnesc pe ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
chers enfants... citesc pânè la capèt, pește mèsurè de uimit, je suiș venue me joindre à vous aujourd’hui, et c’est à titre de Mère Tres Aimante que je viens de vous donner ces conseils, sar peste câteva rânduri, amuzat și curios, Si vous avez choisi de vivre à l’écart de Dieu, alors vous vous perdrez, vous perirez, și-n rândul urmètor, Oh! Mes petits enfants, Dieu est tout amour [pause] et c’est en L’imitant que vous
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
privirea de pe tastaturè întâlnesc zâmbitoare față directorului meu, Aici erai, Matei?! Te plictisești, nu-i așa? Puteam sè jur cè numai aici te gèsesc, ce faci acolo? bâlbâindu-mè eu, Sè nu radeți, domn director! aplecându-se peste umèrul meu, parcurge amuzat ecranul calculatorului, Vorbesc cu o fatè din America! Angel așteaptè rèspunsul meu, Mèi, Matei! apoi discret se îndepèrteazè de calculator, adicè vii la aniversarea mea și tu o ștergi în birou că sè pèlèvrègești la distanțè cu o fatè din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]