KorAP: Find »[drukola/base=analitică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...76 >

1,883 matches

Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483

înainte; va fi demonstrativă, dacă este adevărată și derivată din premise admise de la început; va fi dialectică, dacă cel care pune o întrebare cere alegerea între două contradictorii sau dacă se conchide la ceva ce este o aparență și probabil ..." Analitica primă, I, 1, 24 a, b; în Organon II; pp. 5 6. A se vedea și Topica, I, 1, 100 a 101 a; în Organon IV; p. 3 7, unde Aristotel distinge între "filosofemă" (raționament demonstrativ), "epicheremă" (raționament dialectic), "sofism

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
formelor de cunoaștere, așa cum natura este "rezervorul" (sau potențialul) de genuri, de "tipuri" ale lucrurilor, amândouă nefiind, din această perspectivă, decât "temei" al lucrurilor, respectiv al cunoștințelor, nefiind nimic în absența acestora. 59 Mircea Florian, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, p. VII. 60 eironeia (gr.) = ironie, "interogație cu simularea ignoranței"; ca metodă, e "menită ca, printr-o epokhé a tot ceea ce este cunoștință, să conducă spre treapta zero a conștiinței, ca aceasta, ea, care le gândește pe toate, să

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Capitolul III: "Dialectică și ontologie sau nevoia de filosofie". 66 Aristotel, Metafizica, XIV (N), 2; 1089 a; (1965), p. 445. 67 "Inducția însă este ridicarea de la individual la general." Topica, 12, 105 a; în Organon, IV, p. 25. 68 Cf. Analitica primă, II, 23, 68 b, în Organon, II, pp. 259-261. 69 "Când un fenomen individual, care încă nu este distinct în specia sa, persistă, atunci sufletul are un prim caracter general. Căci, deși percepem individualul, percepția însăși se îndreaptă spre

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Callias. Apoi are loc printre aceste caractere generale prime o nouă persistență, până se ajunge la indivizibil și general (universal); (...) Este deci evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul." -Aristotel, Analitica secundă, II, 19, 100 a, în Organon, III, pp. 189-190. 70 Cf. Analitica primă, I, 5, 27 a, p. 22. A se vedea și Nota 63 (Mircea Florian); Ibidem, II, 11, 61 a, pp. 208-217. 71 Cf. Analitica primă, II

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
se ajunge la indivizibil și general (universal); (...) Este deci evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul." -Aristotel, Analitica secundă, II, 19, 100 a, în Organon, III, pp. 189-190. 70 Cf. Analitica primă, I, 5, 27 a, p. 22. A se vedea și Nota 63 (Mircea Florian); Ibidem, II, 11, 61 a, pp. 208-217. 71 Cf. Analitica primă, II, 25, 69 a, pp. 263-265. 72 Analitica secundă, 19, 99 b; p. 186

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
generalul." -Aristotel, Analitica secundă, II, 19, 100 a, în Organon, III, pp. 189-190. 70 Cf. Analitica primă, I, 5, 27 a, p. 22. A se vedea și Nota 63 (Mircea Florian); Ibidem, II, 11, 61 a, pp. 208-217. 71 Cf. Analitica primă, II, 25, 69 a, pp. 263-265. 72 Analitica secundă, 19, 99 b; p. 186. 73 A se vedea: Analitica secundă, 100 a., și Nota 2, p. 190 (Mircea Florian). 74 "... știința constă în cunoașterea generalului ...". Aristotel, Metafizica, I (A

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Organon, III, pp. 189-190. 70 Cf. Analitica primă, I, 5, 27 a, p. 22. A se vedea și Nota 63 (Mircea Florian); Ibidem, II, 11, 61 a, pp. 208-217. 71 Cf. Analitica primă, II, 25, 69 a, pp. 263-265. 72 Analitica secundă, 19, 99 b; p. 186. 73 A se vedea: Analitica secundă, 100 a., și Nota 2, p. 190 (Mircea Florian). 74 "... știința constă în cunoașterea generalului ...". Aristotel, Metafizica, I (A), 1, 981 a; (1965) p. 51. 75 A se

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
a, p. 22. A se vedea și Nota 63 (Mircea Florian); Ibidem, II, 11, 61 a, pp. 208-217. 71 Cf. Analitica primă, II, 25, 69 a, pp. 263-265. 72 Analitica secundă, 19, 99 b; p. 186. 73 A se vedea: Analitica secundă, 100 a., și Nota 2, p. 190 (Mircea Florian). 74 "... știința constă în cunoașterea generalului ...". Aristotel, Metafizica, I (A), 1, 981 a; (1965) p. 51. 75 A se vedea Gh. Vlăduțescu, Modernitatea ontologiei aristotelice: aristotelismul ca filosofie a individualului

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
393. 79 Pentru o discuție a acestei răvășitoare probleme, a se vedea Pierre Aubenque, Op. cit.; Introducere, Cap. II: "Filosofie primă sau metafizică?". 80 Husserl, Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, p. 64. 81 "... principiile sunt obiectul intelectului intuitiv ..." Analitica secundă, II, 19, 100 a; 191. 82 (1) " Este deci evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul."; (2) "Deoarece totuși numai intelectul intuitiv este mai adevărat decât știința, principiile sunt

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
100 a; 191. 82 (1) " Este deci evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției. Căci în acest chip senzația ne dezvăluie generalul."; (2) "Deoarece totuși numai intelectul intuitiv este mai adevărat decât știința, principiile sunt obiectul intelectului intuitiv." Analitica secundă, II, 19, 100 a; pp. 189-191. 83 Cf. G. Patzig, Silogistica aristotelică. Cercetări logico-filologice asupra cărții "A" a "Analiticelor prime". 84 Pentru stilul formal, Cf. Analitica primă, I, 28, 45 a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p.

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
senzația ne dezvăluie generalul."; (2) "Deoarece totuși numai intelectul intuitiv este mai adevărat decât știința, principiile sunt obiectul intelectului intuitiv." Analitica secundă, II, 19, 100 a; pp. 189-191. 83 Cf. G. Patzig, Silogistica aristotelică. Cercetări logico-filologice asupra cărții "A" a "Analiticelor prime". 84 Pentru stilul formal, Cf. Analitica primă, I, 28, 45 a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie de dovadă, trebuie să avem în vedere relațiile

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
numai intelectul intuitiv este mai adevărat decât știința, principiile sunt obiectul intelectului intuitiv." Analitica secundă, II, 19, 100 a; pp. 189-191. 83 Cf. G. Patzig, Silogistica aristotelică. Cercetări logico-filologice asupra cărții "A" a "Analiticelor prime". 84 Pentru stilul formal, Cf. Analitica primă, I, 28, 45 a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie de dovadă, trebuie să avem în vedere relațiile de mai sus ale subiectului și predicatului

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
știința, principiile sunt obiectul intelectului intuitiv." Analitica secundă, II, 19, 100 a; pp. 189-191. 83 Cf. G. Patzig, Silogistica aristotelică. Cercetări logico-filologice asupra cărții "A" a "Analiticelor prime". 84 Pentru stilul formal, Cf. Analitica primă, I, 28, 45 a. 85 Analitica primă, I, 27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie de dovadă, trebuie să avem în vedere relațiile de mai sus ale subiectului și predicatului în chestiune, pentru că toate silogismele se reazimă

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
27, 43 b; p. 104. 86 "Este deci clar că, în orice propoziție care are nevoie de dovadă, trebuie să avem în vedere relațiile de mai sus ale subiectului și predicatului în chestiune, pentru că toate silogismele se reazimă pe acestea." Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 111. 87 Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 108. 88 Cf. Analitica primă, I, 29, 45 a 45 b. 89 Analitica primă, I, 30, 46 a; p. 118. 90 " Teza este o opinie

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
că, în orice propoziție care are nevoie de dovadă, trebuie să avem în vedere relațiile de mai sus ale subiectului și predicatului în chestiune, pentru că toate silogismele se reazimă pe acestea." Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 111. 87 Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 108. 88 Cf. Analitica primă, I, 29, 45 a 45 b. 89 Analitica primă, I, 30, 46 a; p. 118. 90 " Teza este o opinie paradoxală." Topica, I, 11, 104 b; p. 24. A

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
să avem în vedere relațiile de mai sus ale subiectului și predicatului în chestiune, pentru că toate silogismele se reazimă pe acestea." Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 111. 87 Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 108. 88 Cf. Analitica primă, I, 29, 45 a 45 b. 89 Analitica primă, I, 30, 46 a; p. 118. 90 " Teza este o opinie paradoxală." Topica, I, 11, 104 b; p. 24. A se vedea, pentru sensul "tezei": Ibidem, I, 11, 104 a

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
subiectului și predicatului în chestiune, pentru că toate silogismele se reazimă pe acestea." Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 111. 87 Analitica primă, I, 28, 44 a; p. 108. 88 Cf. Analitica primă, I, 29, 45 a 45 b. 89 Analitica primă, I, 30, 46 a; p. 118. 90 " Teza este o opinie paradoxală." Topica, I, 11, 104 b; p. 24. A se vedea, pentru sensul "tezei": Ibidem, I, 11, 104 a 105 a. 91 "Problema dialectică este un obiect de

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
de a cerceta, ea ne îndrumează spre principiile tuturor științelor." Topica, I, 2, 101 a; p. 9. 98 Pentru relațiile dintre logica aristotelică și logica transcendentală, a se vedea și: Alexandru Surdu, "Studiu introductiv" la Imm. Kant, Logica generală. 99 Analitica transcendentală este o logică a adevărului; Dialectica transcendentală este "o critică a intelectului și rațiunii cu privire la folosirea ei hiperfizică, pentru a descoperi falsa aparență a pretențiilor ei neîntemeiate și pentru a reduce ambițiile ei cu privire la invenție și extindere, pe care

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
1994) p. 103. (Au fost consultate, pentru diverse probleme, și celelalte ediții ale acestei lucrări indicate în Indicele bibliografic. În analiza de față însă este citată doar ediția românească din 1994.) 100 În acest context nu am în vedere decât analitica și dialectica din Critica rațiunii pure. Kant însă utilizează aceste două modele de discurs, de reglare a demersului filosofic, și în celelalte două Critici (cu o poziție specială a lor în Critica facultății de judecare, unde Kant nu le mai

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
pentru că aceasta din urmă nu mai este posibilă, din anumite motive, în contextul precizat). 101 CRP, II, p. 101. 102 Toți acești termeni: paralogism, antinomie, ideal, regulativ, aparență etc. vor fi lămuriți în partea a doua din această prezentare a analiticii și dialecticii transcendentale kantiene. 103 CRP, II; (1994) p. 274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din confundarea folosirii empirice a intelectului cu folosirea lui transcendentală. 105 "Prin canon înțeleg ansamblul

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
p. 101. 102 Toți acești termeni: paralogism, antinomie, ideal, regulativ, aparență etc. vor fi lămuriți în partea a doua din această prezentare a analiticii și dialecticii transcendentale kantiene. 103 CRP, II; (1994) p. 274. 104 Cf. CRP, partea finală a Analiticii transcendentale, Apendice: Despre amfibolia conceptelor reflecției care rezultă din confundarea folosirii empirice a intelectului cu folosirea lui transcendentală. 105 "Prin canon înțeleg ansamblul principiilor a priori de folosire corectă a unor anumite facultăți de cunoaștere în genere. Astfel, logica generală

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
face abstracție de orice conținut." CRP, II (Metodologia transcendentală, Capitolul al doilea: "Canonul rațiunii pure"), p. 568. 106 "Deci partea logicii transcendentale care expune elementele cunoștinței pure ale intelectului și principiile, fără care nici un obiect nu poate fi gândit, este Analitica transcendentală și totodată o logică a adevărului.", CRP, II, p. 102. 107 CRP, II, p. 100. 108 CRP, II, pp. 224-225. 109 CRP, II, pp. 176-177. 110 Cf. CRP, II, p. 62. 111 "Eu leg, deci, propriu-zis, două percepții în

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
pe de altă parte, la nivelurile (formale ale) discursului filosofic așa cum acestea au fost gândite de Aristotel, anume ca filosofie primă și filosofie secundă. E drept, Heidegger reconstruiește filosofic pe temeiul său propriu: conceptul "diferenței ontologice", însă ceea ce el numește analitică existențială a Dasein-ului, în fond, ontologia fundamentală, are rostul unei filosofii prime, în vreme ce orice alt tip de ontologie se încadrează în modelul filosofiei secunde. 195 Pornind de aici, de la "gândirea ființei", sunt instituite și cele două registre ale ontologiei: unul

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Gottlob Frege, On sense and reference (Ed. A. W. Moore), p. 29. 213 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), 3.1432, p. 21. 214 Cf., în lucrarea de față, A doua Secțiune, Capitolul I, g. 215 Cf. Kant, Critica rațiunii pure; "Analitica transcendentală", Cartea a doua, Capitolul întâi: "Despre schematismul conceptelor pure ale intelectului". 216 Cf. Miron Costin, Viiața lumii. 217 Cf. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii; Constantin Noica, Modelul cultural european. 218 Heidegger, Problemele

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
ce este, altele calitatea, cantitatea, relația, acțiunea și posiunea, locul, timpul, ființa, deci, semnifică în tot atâtea moduri." Aristotel, Metafizica, Δ (V), 7, 1017 a; Ed. Vlăduțescu, p. 88. 223 "Constituția fundamentală a ființei Dasein-ului, așa cum se dezvăluie ea în urma analiticii ontologice a Dasein-ului, este temporalitatea. Interpretarea temporalității ne conduce la o înțelegere și o concepere mai radicală a timpului decât a fost posibil până acum în filosofie. Conceptul de timp, așa cum îl cunoaștem noi și așa cum a fost tratat în

Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]