605 matches
-
Oeuvre de Quelques Artistes de Transylvanie", Gheorghe Vida subliniază o altă temă valorificată simbolist de către Smigelschi, "mitul androginului" care stă, spre exemplu, și în centrul preocupărilor lui Joséphin Péladan, promotorul simbolismului rozacrucean "[...] Smigelschi va fi mult mai sensibil la mitul androginului, la frumusețea adolescentului care păstrează încă puritatea copilăriei. În accepția simbolistă, adolescentul este un Adam înainte de a fi fost alungat din Eden; Smigelschi încearcă să-l reprezinte într-o compoziție singulară, tranșantă în ce privește configurația iconografiei inocenței Cvartetul"395. Un elogiu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Polonie). Opera lui Przybyszewski reflectă principiile esteticii decadente, și din acest punct de vedere, atât romanul său Sinagoga diavolului, cât și deviza sa blasfemiatoare, "de-a-ndoaselea", " La început a fost voluptatea", sunt concludente. Przybyszewski oferă propria sa interpretare mitului platonic al androginului primordial, numai că Satan este acum cel care separă cele două sexe, inaugurând astfel o căutare fără sfârșit a restabilirii unității primordiale. Ca și pentru artiștii care semnează articolul manifest din primul număr din Золотое Руно (Lâna de aur), arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
murală, fiind socotit drept un maestru al frescelor și un artist-intelectual, prezentat drept un estet recluzat în turnul său de fildeș. Altfel, pictorul era asociat cu salonul rozacrucean péladanesc, realizând, în 1891, frontispiciul pentru eseul semi-autobiografic al lui Sar Péladan, Androginul (1891), și unul dintre cele mai reușite protrete ale maestrului. Ion Duican (Bogdan-Pitești) îl citează, subliniind dincolo de dezideratul umanist al pictorului, importanța artei vizuale ca mijloc de comunicare. Mesajul era adresat revistei și colaboratorilor ei: "A face să intre un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un obiect decorativ și într-o ființă controsionată interior. Elementul literar este jucat prin acest transfer al actului atroce în fluiditatea deplină a arcului grațios al figurii coregrafice. În plus, capelura nimfetei, un breton sever, băiețesc, pare să sugereze caracterul androgin al figurii care ne este prezentată. În Salomeea lui Storck, postura dă măsura nu unei contradicții ireconciliabile, ci, mai degrabă, a unei tensiuni perpetue, suspendate în încordarea de arc a corpului care pare că nu se va elibera niciodată. Rezolvarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sexului un craniu, simbol al morții ridicată la puterea malefică a sexualității, se regăsește și în literatura finiseculară, iar Catherine Lingua îl semnalează în romanul decadent al lui Jean Lorrain, Domnul de Phocas (1901), ca "motivul recurent al unei statuete androgine cu, în loc de sex, un mic cap de mort care: "... rânjește, simbolic, amenințător, triumfătoare a maternităților și raselor!"558. "Laureatul" pare să fi plătit cu moartea prețul gloriei sale, și această moarte poartă masca feminității nubile. În acest caz, craniul reprezintă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]