954 matches
-
de-a doua parte a volumului au aceeași vitalitate ca și poeziile, dezvăluind o lume adesea imundă, văzută cu ironie și luciditate tăioasă. Totul pare pus sub semnul "grohăitului de astre," așa cum numea Cioran dragostea în Amurgul gândurilor. Livrescul și anecdoticul fără perdea se contopesc într-o vervă narativă extraordinară, care face aproape imposibilă o abordare critică "la rece". Cititorul este nevoit să se declare vinovat de ceea ce criticii școlii formaliste americane numeau affective fallacy. Dionisiacul acestei scriituri are darul de
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
care se poate defini arta eseistică a lui Virgil Podoabă, de o altitudine și o probitate intelectuală ieșite din comun. Știutor de elină și latină, de limbi romanice, italienizant, superinformat pe textele marilor filosofi ai culturii, autorul nu întoarce spatele anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea sa un exemplar exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte heideggerian, Virgil Podoabă se apără prin cărțile sale de recentele agresiuni și destrămări, alienante și haotice, presimțite încă de profesorul
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934 - septembrie 1935, de o suită de articole de atitudine clar exprimată în sensul militantismului social de stânga, marxizant. Pentru poetul de 22 de ani, "istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților lumii", nu mai este decât o "delicioasă pagină de humor" sau "cea mai sinistră anecdotă": ceea ce contează cu
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
ale poeziei proletare", deschizând drumul unei colaborări ilustrate, în intervalul decembrie 1934 - septembrie 1935, de o suită de articole de atitudine clar exprimată în sensul militantismului social de stânga, marxizant. Pentru poetul de 22 de ani, "istoria clădită cu figuri, anecdotică și falsificată", cu "eroii ei solemni și încoronați, patrioticele vărsări de sânge din războaie, aventurile de roman foileton ale domnilor și împăraților lumii", nu mai este decât o "delicioasă pagină de humor" sau "cea mai sinistră anecdotă": ceea ce contează cu
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
punct de vedere și nici nu cred să fi avut o circulație semnificativă. Cum polemica s-a desfășurat îndeosebi în anul 1941, războiul și schimbarea de regim au îngropat-o în uitare. A rămas în memorie mai mult ecoul ei anecdotic: faptul că Dan Botta, după ce i-a adus lui Blaga acuza de plagiat, iar acesta i-a răspuns prin câteva accente jignitoare, l-a provocat cu adevărat pe Lucian Blaga la duel (nu a fost o glumă sau o simplă
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
Bellow, și al doilea pentru că se leagă de o chestiune mult controversată - prietenia sa cu Mircea Eliade. La întrebarea mea convențională, ce a însemnat Premiul Nobel pentru Saul Bellow, mi-a răspuns: "Dați-mi voie să vă ofer un răspuns anecdotic. Cu ani în urmă, mă aflam în Italia, în chip de turist zelos, împreună cu fiul meu, pe atunci în vîrstă de șase ani, pe care-l purtam prin biserici și galerii de artă, fără să-mi dau seama că-l
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
Bellow, și al doilea pentru că se leagă de o chestiune mult controversată - prietenia sa cu Mircea Eliade. La întrebarea mea convențională, ce a însemnat Premiul Nobel pentru Saul Bellow, mi-a răspuns: "Dați-mi voie să vă ofer un răspuns anecdotic. Cu ani în urmă, mă aflam în Italia, în chip de turist zelos, împreună cu fiul meu, pe atunci în vîrstă de șase ani, pe care-l purtam prin biserici și galerii de artă, fără să-mi dau seama că-l
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
cu personalități de prim interes precum Perpessicius, Ion Caraion, ori George Emil Palade, Zeletin are cu certitudine darul evocării, al sondărilor în trecut, al introspecțiilor care acced, nu de puține ori, la un nivel conceptual, deși pornesc de la o scânteie anecdotică (darul evocării, spuneam - mai mult chiar decât pe cel al povestirii). Mi-a reținut atenția îndeosebi imaginea unui Perpessicius încă solid legat de o fabuloasă Brăilă, precum și relația de caldă și discretă intimitate intelectuală cu Zeletin. Poate că ar fi
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
inițiale, mai apar printre amintiri profesorii Ștefan Cazimir (improvizând faimoasele lui epigrame), Mihai Zamfir și Mihaela Mancaș (dăruind o păpușă fiicei celei mari a familiei), Eugen Negrici, Mihai Moraru. Cultul prieteniei pare să fie o regulă neabătută. Nu în sensul anecdoticii (sunt relativ puține scenele de gen), ci în acela al bunei atmosfere conviviale. Și faimoasa casă cu olane a regretatului Paul Miron, și vila Uniunii Scriitorilor de la Neptun sunt imortalizate ca niște nemaipomenite spații pentru felurite „jocuri de-a vacanța
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]
-
unghiul din care a fost creată...ť Luarea-aminte a lui Andrei Pleșu e din rândul acelora care confirmă că, în Occident, Galsan Tschinag are o prezență marcantă, agreabilă, așteptată de mulți fani ai săi. Operând cu aforisme percutante și o anecdotică malițioasă, scriitorul învederează o adevărată comoară de înțelepciune, "care pare făcută pe măsura europenilor stresați din secolul XXI, obosiți de civilizație", menționa Klaus Hübner, redactorul-șef al revistei "Fachdienst Germanistik". Bineînțeles, ar fi aici și efectul exotismului de ordin istorico-cultural
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
adolescenții aceștia atât de puțin înțeleși în zbaterile lor, mitul scriitorului ca o ființă din alte lumi, cu viața-i inaccesibilă, greu de abordat și de întrebat. A scriitorului adevărat, nu a acelui propulsat până nu demult de o anume anecdotică, în care preponderente erau "întâmplările" de la chefuri și chiolhane. Odinioară imaginea era intreținută de o anume regie a scriitorilor înșiși de a-și păstra statutul social diferit, într-o lume care cultiva avantagiile și separațiile după unicul criteriu al privilegiilor
Literatură, tinerețe, creație by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10673_a_11998]
-
aparențelor, capacelor, casetelor în care par a se ascunde". Sau: "Ca și natura, viața e neutră. Artistul singur desprinde sensuri și învățăminte. Opera e un artificiu...". Dar "uneori realitatea e mai fantastică decât construcția închipuită de artist", iar drama din spatele anecdoticului rămâne "ascunsă, dureroasă și grea până la a nu putea fi înțeleasă și formulată". Ideile scrise sunt esențiale pentru că au puterea unor legături ce nu există în stare pură în realitate, iar scrierea este o întrebare, o încercare de descifrare și
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
vine să rîdem? Cînd rîdem de Charlie Chaplin? Atunci cînd el trece prin tot felul de catastrofe. O cotitură minoră, o minimă basculare pot schimba, pot răsturna dintr-o dată situația. În absența pericolului unei catastrofe nu se ivește nici elementul anecdotic, nici gluma... Revenind la colaje, aceste conținuturi sunt ambalate într-o anumită "tonalitate", rima are voie să se legene, să zvîcnească din șold, făcînd ca dintr-o dată totul să pară foarte ușor; dar densitatea se află la mijloc și astfel
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
de "dovedire" a "mărimii" lui Noica (un studiu bine argumentat, spre exemplu). O altă conjunctură specială în viața lui Gabriel Liiceanu a fost întîlnirea cu Emil Cioran. Are un text despre boala și moartea acestuia. Găsim foarte bune pagini de anecdotică. Liiceanu îi duce lui Cioran, aflat pe patul de moarte, urările "de grabnică însănătoșire" din partea președintelui țării, Ion Iliescu. Simone Boué, prietena lui Cioran, răspunde pe românește: "Pupa-ma in courr". Iar Cioran găsește resurse pentru o ironie atît de
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
cele două Caragialete (apărute în 1998 și 2002). Nu știu alții cum sunt beneficiază, cred eu, nu de unul, ci de trei filtre culturale. Primul, aproape evident: Amintirile lui Creangă. Coborârea în trecutul copilăriei e pigmentată și aici de o anecdotică surprinzătoare, dar accesibilă. Fotografii de epocă, ascendențe doar presupuse, lecții de pian asociate cu tot soiul de concupiscențe juvenile, întâiele colecții numismatice, asprimea imprecisă a schimbărilor de regim politic devin tutelare. Acesta din urmă e responsabil pentru un delicios poem
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
teme biblice, mitologice sau legendare: Stâncile strig´Amin, Sfântul Augustin, Îngerul păzitor, David și Goliat și nu prea multe altele, unele traduceri sau prelucrări. Poemul Îngerul morții pare să aibă ceva din atmosfera eminesciană din Strigoii. Lupii țiganului adoptă genul anecdotic, într-o narațiune cu puțin umor, dar fără spirit. Spectacolul verbal nu are încă ritm, culoare și ingeniozitate. Două lungi balade populare (Draga mamei și Blăstăm de mamă) au funcția unui racord la sursele folclorice. Timide sunt notațiile din poezia
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
ansamblu de integrări epocale. Comentînd un eseu semnat de Susan Peck MacDonald (1994), Maria-Ana Tupan precizează: "în vreme ce setul de probleme sau de metode sînt comune, posibilitățile explicative sau hermeneutice sînt nelimitate. Retorica (este menționată școala istoriștilor, cu stilul lor personalizat, anecdotic, tropic), caracterul deschis al paradigmelor științifice, al posibilităților de interpretare care nu sînt constrînse de consensul profesional sau disciplinar constituie componenta subiectivă a comentariului literar. Cercul de cercetători poate fi înțeles în sens restrîns, ca atașament local al celor care
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
ianuarie 1940, am asistat, ori de câte ori împrejurările mi-au permis, la manifestările cenaclului. Nu aveam decât nouăsprezece ani. Am fost în Cenaclul "Sburătorul" numai un simplu observator, întotdeauna tăcut, dar tot timpul ochi și urechi, răsplătit uneori cu un adevărat regal anecdotic, plin de un umor pitoresc, în ciuda plictisului care caracteriza majoritatea ședințelor. îl vizitam pe răbdătorul amfitrion și peste săptămână, la orele cinci după-amiază, aducându-i de obicei vești dintr-o lume și realitate care îi erau străine, dar povestindu-i
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
cultură umanistă, construită prin accesul la informație și la documentare în toate limbile de circulație ale Europei, el nu avea cum să accepte captivitatea unei singure expresii culturale. Sedus în aceeași măsură de limbajele narative și de cele vizuale, de anecdotica diurnă a relului, dar și de chipurile lui ascunse, de ficțiunea comună și de retorica înaltă a filosofiei și a teologiei, el a încercat, și asta încă de la primele cărți, realizarea unei mari conexiuni: ceva asemănător cu teoria integrată a
Privirea prin fereastra tabloului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6766_a_8091]
-
fost perioada comunistă este (sau tinde să fie) încărcată de judecata, ea însăși dureroasă, pe care o aplicăm, inchizitorial sau cu moderație, trecutului. Importanța acestui volum de aproape 70 de pagini, nu stă atît în amintirile în sine sau în anecdoticul care însoțește inevitabil asemenea confesiuni (întrecute cu mult de cărțile-document despre închisorile comuniste), ci în felul în care experienței traumatizante a închisorii și a regimului în sine i-a fost găsit un sens, felul în care valorile au putut fi
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
despre păsări ș.a.m.d. Aici se află marele oximoron intern al acestei poezii: ea ne prezintă enunțul liniar ca o simplă poveste, dar interiorul poemului este un arc încordat, pe care nici finalurile ,stinse" sau notațiile cu vag aer anecdotic nu-l eliberează. Spectacolul animat al serii, gălăgia auzită prin fereastra deschisă, omul întins pe pat dându-și seama că doar gândul la moarte îl mai ține în viață, în viața care a trecut - iată cadrul generic dar și miezul
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
îmi las casa curată”. Această luciditate luminoasă traversează scrisul ei ultim. Și, totodată, e limpede pentru cititorul fidel, că Monica Lovinescu nu a avut, de fapt, umori definitive. La finalul lecturii jurnalelor, în ciuda polemicilor nesfârșite, a aversiunilor conjuncturale sau a anecdoticii, pur și simplu, rămâne o ființă care a fost învățată să lupte elegant cu principii. Și care nu cedează, indiferent de context. „Personajele negative”, aceleași din celelalte volume, au, și aici, se vede bine, loc de împăciuire din partea ei. Chiar
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
în Bali, în căutarea "mitologiei vii" exprimate prin arta locului, întâlnirile cu Grotowski) sunt valorizate din unghiul activității profesionale, ca și cum existența sa ar fi fost, multe decenii, pusă complet între paranteze. În mod deliberat, Andrei Șerban ocolește partea așa-zicând anecdotică, reducând la minimum informațiile despre viața privată. Concentrat asupra artei, asupra descoperirii acelui "limbaj universal" prin care arta poate asigura perfecta comunicare interumană, capitolele vieții se suprapun aproape exclusiv cu datele și împrejurările spectacolelor regizate. Din acest motiv, volumul are
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
de câștigat din varietatea registrelor de limbaj, orchestrate cu un remarcabil simț al echilibrului. Mircea Petean știe să evite melodramaticul, notele forțate, vorbele mari, sentimentalismul manifest. Ipostazele unei Ane atotcuprinzătoare - cosmică, imanent-transcendentă - nu se sfiesc de cotidian, de umoristic și anecdotic, ce substituie, uneori, metaforicul. Unele poeme sunt vădit anticalofile, ba chiar nici nu par literatură (75, de pildă, este o frumoasă declarație de dragoste, mai degrabă decât o poezie reușită), alteori tonul direct se îmbină cu tradiționalismul frust ori cu
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
unor libertăți critice neîngrădite decît de realitatea textelor asupra cărora se aplică: " G. Călinescu este, dintre criticii români, poate cel mai puțin apt să deslușească fenomenul poetic în matca lui originară. El nu interoghează statutul ontologic al poemului, ci descrie, anecdotic, cadrul exterior, inventariind insolitul, apăsînd pe un fel de teatralizare a imaginii. E semnificativ, de pildă, că doi mari poeți ai vremii noastre, Lucian Blaga și Ion Barbu, sînt și cei mai năpăstuiți de discursul anecdotic al criticului. În schimb
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]