1,180 matches
-
ierarhice, de statut, de grad de cunoaștere, este astăzi foarte frecventă printre tineri, indicând, alături de alte fenomene, o tendință de orientare dinspre sistemul politeții negative, predominant în cultura română, spre sistemul politeții pozitive, odată cu adoptarea unor clișee discursive de proveniență anglo-saxonă. 4.4. Opoziții între diverse forme pronominale În opoziția formal/informal au fost atrase și alte pronume concurente în anumite structuri sintactice: forma aferezată a pronumelui demonstrativ cel (standard) și forma neaferezată acela (pedantă, formală) în combinația cu un pronume
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
care vehiculează valori culturale românești: "capul plecat sabia nu-l taie", "a băga gunoiul sub preș", "gura bate fundul", "tăcerea e ca mierea", "să lași de la tine" etc. Cu toate acestea, pătrunderea la noi, după 1990, a unor modele comunicative anglo-saxone (proprii unor culturi cu grad ridicat de asertivitate), adoptate de presa scrisă și vorbită, aplicate în stilul managerial al companiilor multinaționale (în strategiile de interviu, de comunicare internă, de negociere) sau prezentate ca dezirabile în cărți de dezvoltare personală traduse
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Dacă ar fi să analizăm definiția franceză, aceasta se pare că ia în considerare toate aspectele informaționale competitive: de la gestionarea și controlul fluxului de date până la generarea de informații strategice 1. Școala franceză de intelligence economic a dat o notă anglo-saxonă noțiunii, de competitiv intelligence, deoarece a asociat analiza cu acțiunea, plecând de la managementul informațional din cadrul organizațiilor guvernamentale/ neguvernamentale 2. Totuși, trebuie să se facă o distincție între business intelligence și intelligence economic sau competitiv intelligence, cel dintâi focalizându-se pe
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cu mari aere eseistice, fără o concepție clară și o serioasă documentare a temei discutate. Ori foarte savant, cu multe trimiteri, cât mai multe trimiteri străine, cu mari aere politologice. În realitate, pură compilație de manuale și autori moderni, îndeosebi anglo-saxoni. O reflexie ideologică originală românească nu se va putea însă dezvolta niciodată în acest mod. prin sincronizare mecanică, mimetică, fără reacții și puncte de vedere personale. Fără a face apel și la reperele românești, să le spunem tradiționale, câte sunt
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
la reperele românești, să le spunem tradiționale, câte sunt, fără nici o exagerare, într-o problemă sau alta. Apar, de pildă, la noi, cărți despre libertate fără nici o referință românească, în schimb cu un parter mai mult decât copios de trimiteri anglo-saxone. Cine a lucrat într-o bibliotecă americană știe însă foarte bine că acolo devii erudit fără nici un efort. Bibliotecile sunt organizate tematic și accesul liber la raft te pune imediat în fața întregii bibliografii a oricărei probleme. Nu-ți mai rămâne
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu ideea statului totalitar, respectiv cel comunist-ceaușist. Atitudinea fățiș... antidemocratică a lui Nae Ionescu îl orienta spre naționalism socialism, spre hitlerism, opus societății aritmetizante, a perioadei democratice, în agonie. Viziune total greșită, în treacăt fie spus: democrația occidentală, îndeosebi cea anglo-saxonă, n-a fost nici înainte, nici în perioada războiului, nici după, nici azi, mai ales, în agonie. Dovadă că ea a învins, cel puțin pe plan politic și economic, sistemul comunist. Dar iată și imaginea statului totalitar român în concepția
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildăă, pozitivă, simbolică (ironia, de exempluă sau efectiv realizată care să nu poata funcționa ca agresiune” In literatura de specialitate anglo-saxonă se folosesc o serie de termeni pentru a nuanța conceptul de agresivitate: * Aggression (comiterea unui atac fără o provocare, atac consumat În plan fizic sau verbală; * Aggressivity (componenta normală a personalității, agresivitatea latentă, potențialul de a comite atacuri); * Aggressiveness (o
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
accentele și se impune o formă de isocronism ce depinde de funcționarea rimtului. Diferența dintre limbaje se poate face prin identificarea tipului de silabe pe care le au la bază, deci dacă limbile latine sunt definite de silabe temporizate, limbile anglo-saxone și slave sunt definite de silabe forțate. Pentru că ritmul este influențat de intonație se impune un ritm metric care are, în general, un aranjament de silabe (scurte sau lungi) numite picior metric 37. Versurile se pot diferenția prin aplicarea rimtului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiectiv abordabil. Succesul nu a făcut decât să pregătească starea de decrepitudine. Imperiul Roman era cu siguranță o copie a lumii de astăzi la o scară continentală. Cultura romană a avut un impact asemănător cu cultura occidentală și mai ales anglo-saxonă din ziua de astăzi. Ea a fost principalul factor de unificare, de asimilare a comunităților locale. Cei care doreau să progreseze, să evolueze trebuiau să o îmbrățișeze. Refuzul de a face parte din această comunitate lărgită duce la izolare, sau
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
dă motive de invidie și de furie irațională. Trebuie însă să ne punem însă întrebarea cum ar fi fost lumea cu o Americă mult mai slabă. Orice om sincer și cu oarecare cunoștințe de istorie și mai ales de civilizație anglo-saxonă nu poate să rămână indiferent la extraordinarul exemplu organizatoric dat lumii de acești oameni. America a fost dintotdeauna bogată și puternică. A avut de la bun început o vocație universală, de model. America nu-și datorează forța decât spiritului insuflat de
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
Milev - asasinat în închisoare de poliție în 1925 - și Hristo Iasenov. Intelectualitate și putere în democrațiile populare Pe măsura desfășurării războiului, sunt numeroase spiritele destul de realiste pentru a înțelege că eliberarea așteptată va veni nu de la rezistența interioară și de la anglo-saxoni, așa cum spera toată lumea, ci dinspre Răsărit. Forța Armatei Roșii* fascinează țările pe care le traversează. Plimbarea triumfală a comunismului prin lume pare a confirma teza „necesității istorice” pe care o proclamă”, scrie Maria Hirszowicz. Or, Stalin* a anunțat dinainte: învingătorul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
crizei economice mondiale Criza economică din anii 1930 coincide, în URSS cu colectivizarea* agriculturii și cu industrializarea* intensivă. Contrastul dintre iraționalitatea capitalismului și aparenta raționalitate a economiei planificate face planul cincinal* sovietic foarte popular în Occident, mai ales în țările anglo-saxone. Edmund Wilson, cel mai cunoscut critic literar american al timpului, celebrează „isprava herculeeană”, dar își moderează tonul după o vizită la fața locului. Sidney și Beatrice Webb, fondatori ai Asociației Fabian Society, publică în 1935 o carte faimoasă Comunismul sovietic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
oferite de existența unui instrument militar împotriva căruia s-au declarat până la o dată recentă. O anumită clarificare se schițează în etapa inaugurată în august-septembrie 1939 prin încheierea pactelor germane-sovietice*. URSS și IC îi denunță la unison pe „ațâțătorii la război” anglo-saxoni, în vreme ce Molotov înfierează imaginare ambiții imperialiste ascunse sub masca antifascismului occidental. După înfrângerea Franței, în iunie 1940, cadrul genral rămâne neschimbat: nici vorbă să fie salutată rezistența britanică a unui Churchil (pentru comuniști, el rămâne animat de intenții „imperialiste”), iar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rurale și ambuscadele, în sfârșit, baricadele și tentativele insurecționale -, dar, mai ales, trebuie să fie înțelese în dubla lor dimensiune, militară și politică. Realiști, cei mai mulți dintre rezistenți non-comuniști nu au în vedere ample operațiuni militare decât în coordonare cu armatele anglo-saxone ori sovietice și, în așteptarea acestui moment propice - „ziua Z” -, se concentrează pe activitățile de informații sau de propagandă. Concepția comunistă este cu totul alta: cum numai raportul de forțe național e luat în seamă, oamenii nu trebuie să aștepte
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
recunoscut și ce se observă, trebuie să recunoaștem ca valabilă deducția: ”Operația cezariană nu trebuie să rezolve cea mai mare parte din prezentațiile pelviene”[Pricop, 2002]. Statisticile privind operația cezariană în prezentația pelvină variază în jurul a 2%, iar cifrele literaturii anglo-saxone variază între limite destul de largi: 1% 7%, ce dau mortalitate fetală de 3%, chiar în cazul operațiilor cezariene făcute numai pentru această prezentație. O notă discordantă face indicația de cezariană sistematică în prezentația pelvină la termen, iar statisticile franceze variază
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
perioada anilor ’60, apoi au cunoscut o extensie mai mare în unele țări europene (Marea Britanie, Franța) și mai ales în SUA, pentru ca în ultimul timp să se răspândească în întreaga lume. Sunt întâlnite sub denumiri diverse. De exemplu, în țările anglo-saxone ele poartă denumirea de „grupuri de rezolvare a problemelor” sau „grupuri operative”. În Franța, în schimb, terminologia este de-a dreptul amețitoare: grupuri de progres; echipe de calitate; cercuri de inițiativă și responsabilitate; grupuri de productivitate; echipe de progres și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, DOMINAȚIE, Marginalitate/marginalizare, Subcultură Control socialtc "Control social" Φ Devianță, DREPT ȘI CULTURĂ, INTEGRARE, Normă, SOCIALIZARE Convenții (socio-economia Î)tc "Convenții (socio‑economia ~)" Ideea de convenție a luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din cercetările lui Jaakko Hintikka, Saul Kripke sau Patrick Suppes, chestiunea centrală este cea a limbajului sau a comensurabilității, „semantica lumilor posibile” făcând apel la variantele deontică, epistemică sau temporală. Totuși, aplicarea acestei noțiuni s-a dovedit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exigența de Î)tc "Demnitate (exigența de ~)" Φ Recunoaștere (politică de Î) Devianțătc "DevianȚĂ" Termenul, de utilizare relativ recentă, s-a substituit treptat altor vocabule (printre care dezorganizare și patologie) și n-a Început să fie folosit curent În sociologia anglo-saxonă decât spre sfârșitul anilor ’50 ai secolului XX. El desemnează ansamblul comportamentelor individuale sau colective care, considerate a nu fi conforme cu așteptările, cu revendicările sau cu idealurile exprimate sau Împărtășite de membrii unui grup, sunt susceptibile de a crea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În parte, de către nou-veniți (Jaques, 1972), este sinonimă cu un factor de excelență, rămânând În același timp modul privilegiat de rezolvare a problemelor de adaptare și de integrare. Patrimoniu de referință ce corespunde unui imperativ legat de viitor În viziunea anglo-saxonă sau asociat trecutului firmei, istoriei și identității acesteia În viziunea europeană (Sainsaulieu, 1987), această cultură servește drept interfață Între actor și mediul său și marchează o căutare a sensului conciliabilă cu eficiența tehnică. Prin Împrumuturi din etnologie și sociologie, ea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nici În utilizările sale, care par adesea diferite și contradictorii. Este important așadar, pentru Început, să precizăm sensul unui termen care nu se lasă niciodată abordat separat de utilizările sale. Termen care, așa cum vom vedea, a dobândit În științele sociale anglo-saxone, În anii 1970-1980, o legitimitate incontestabilă, În ciuda profundelor dezacorduri cu privire la Înțelesurile pe care le acoperă de fapt. Un concept greu de definit Într-o lucrare de sinteză remarcabil de bine informată, Philippe Poutignat și Jocelyne Streiff-Fenart notează că primele utilizări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt folosiți În diverse domenii ale științelor sociale, s-au răspândit mai cu seamă În cadrul sociologiei. Totuși, trebuie să recunoaștem că, În tradiția franceză, ei nu au căpătat o veritabilă autonomie, cum nu au căpătat-o, de altfel, nici dinperspectiva anglo-saxonă. Într-adevăr, facem apel la ei cel mai adesea prin intermediul altor două concepte, anomie și devianță. În ceea ce privește anomia, ne stă la dispoziție o literatură foarte abundentă; este așadar inutil să insistăm prea mult asupra acestui subiect. Am putea să precizăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dat sau chiar intangibil al diferenței identitare, ori aceasta este, dimpotrivă, contingentă? Aceste drepturi sunt În mod necesar de natură colectivă? Aspirațiile minorităților constituie oare o contestare „comunitaristă” a individualismului pe care se bazează liberalismul politic (preocupare a multor autori anglo-saxoni) sau, mai rău, chiar un atac În toată regula la adresa valorilor republicane (preocupare constantă În Franța)? Atât tradiția liberală, cât și cea republicană pornesc de la principiul că particularismele indivizilor țin de sfera privată și că statul, care trebuie să-i
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Doha din noiembrie 2001 deschizând o nouă rundă de negocieri consacrate dosarului agricol, serviciilor, protejării proprietății intelectuale, precum și condițiilor concurențiale. De altfel, obstacolele În calea circulației capitalurilor (controlul schimburilor valutare) au fost Înlăturate În țările dezvoltate, mai Întâi În cele anglo-saxone și În Germania, apoi În Franța și În Italia, 1 iulie 1990 fiind data de scadență pentru țările din cadrul Comunității Europene. Un alt factor de extindere teritorială, noile tehnologii din informație și comunicare (NTIC), facilitează stabilirea și păstrarea contactului dintre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Acțiunea statului nu se mai manifestă, cum se Întâmpla În trecut, prin intervenții directe În calitate de acționar sau de producător, ci prin definirea regulilor jocului și prin denunțarea comportamentelor delictuale sau abuzive, conform principiilor New Public Management și exemplului anumitor agenții anglo-saxone. Calea regionalizării. O altă posibilitate de răspuns, foarte răspândită, constă În crearea, În cadrul națiunilor, a unor zone regionale cu care statul acceptă să Împartă o serie de prerogative economice. Abandonarea suveranității este compensată, În cazul ansamblurilor astfel constituite, de Întărirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
franțuzești la Începutul anilor ’30, la câțiva ani după formarea și intrarea În uz a acestui cuvânt (1922-1925) (Taguieff, 1988, pp. 122-151). De asemenea, o semantică istorică comparativă ar trebui să studieze avatarurile termenilor racism și racialism În literatura savantă anglo-saxonă din domeniu (Miles, 1989, pp. 42-50; Fredrickson, 2003, pp. 169-189). Astăzi se vorbește adesea, În limbajul politico-militant și mediatic, despre „rasismul anti-imigranți”. Însă „imigranții” nu pot alcătui o rasă și cererea de expulzare a acestora nu face decât rareori apel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]