1,180 matches
-
era că președintele SUA trebuie să fie un WASP, așa cum a fost dintotdeauna. Adică alb, anglo-saxon și protestant. Este adevărat că nu toți președinții au fost protestanți. Kennedy și încă vreo doi-trei au fost catolici, dar albi și de origine anglo-saxonă chiar dacă nu pură, au fost toți. Or, Obama nu îndeplinește niciuna din aceste condiții. Ba chiar îl mai cheamă și Hussein nume tipic musulman; de exemplu, imamul Hussein, urmaș al lui Ali, este unul dintre cei mai importanți sfinți ai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
de democrație, dar și de psihologie socială. L-au ales președinte pe Obama în pofida faptului că acesta nu îndeplinește niciuna dintre condițiile pe care o lungă tradiție le impunea președinților americani. Adică, Obama nu este nici alb, nici de origine anglo-saxonă, sau măcar europeană, și nici protestant. Am recunoscut, în unul din editorialele trecute, că eu însumi m-am înșelat, crezând că Obama n-ar avea șanse. Mai întâi în fața lui Hilary Clinton, în competiția pentru candidatura Partidului Democrat la Casa
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
național-socialist, deși astăzi pare aproape sigur că împrejurările nu-i vor mai îngădui să se ocupe de politica germană și după încheierea păcii... Înfrângerea regimurilor totalitare-naționaliste (care pare de neînlăturat în clipa de față) de către alianța aparent hibridă dintre democrațiile anglo-saxone și dictatura comunistă, și odată cu aceasta înlăturarea pentru un timp oarecare a posibilităților de reacțiune naționalistă în diferitele țări europene, poate părea unora în ordinea firească a lucrurilor, ținând seama de capacitatea industrială și financiară a Statelor Unite. Aceasta ar urma
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
2 Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, București, 1975. Guvernanța corporativă 106 106 În literatura de specialitate avem și alte accepții, astfel: în accepția francofonă „controlul este o verificare, o inspecție atentă a corectitudinii unui act”3. în accepția anglo-saxonă „controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism”4 . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism”4 . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a realizării activităților care se realizează prin verificare sistematică, în accepția anglo-saxonă, controlul are conotații de cunoaștere pentru a stăpâni fenomenele și pentru luarea deciziilor de către conducere. Analizând conceptul de control, constatăm că acesta este un atribut al managementului, o funcție a conducerii, un mijloc de cunoaștere a realității și de corectare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
vedere al exercitării acestuia avem: control intern, care cuprinde ansamblul controalelor din interiorul entității; control extern, care cuprinde totalitatea controalelor care se adresează entităților, din afara acesteia. După 1989, s-a impus cu necesitate implementarea în cadrul entităților din România a principiilor anglo-saxone ale controlului intern, acceptate de Comisia Europeană. 3 Le petit Larousse Dictionaire enciclopedique, Larousse, Paris, 1975. 4 The New Merriam Webster Dictionary, Springfield, Massachusetts, Merriam-Webster Inc., Publishers, 1989. 5 Marcel Ghiță, Controlul financiar, componentă a mecanismului economiei de piață, Editura
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
1. 62 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. 63 www.mfinante.ro Guvernanța corporativă 158 158 anglo-saxonă, unde controlul se efectuează cu scopul de a conduce, de a stăpâni situația. În consecință, controlul capătă o conotație mult mai largă și devine un instrument important la dispoziția managementului. În același timp, îndrumarul prezintă pentru comparație și alte definiții
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
mîncăruri, casele din lemn, tipic chiliene, hainele tradiționale de guasos∗, toate astea erau foarte diferite de ce știam noi de acasă; era ceva profund american, neatins de exotismul care a invadat pampas-urile noastre. Asta se poate datora faptului că imigranții anglo-saxoni nu se amestecă cu chilienii, păstrîndu-se astfel puritatea indigenilor, lucru care În țara noastră este practic inexistent. În ciuda tuturor diferențelor de obiceiuri și de limbă care ne separă de sora mai mică de peste Anzi, o exclamație pare să fie internațională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
în mod strălucit transformările din câmpul științelor sociale și tendințele sale de internaționalizare, studiile lui Mattei Dogan, indiferent că este vorba despre monografii sau despre abordări comparative, sunt caracterizate de îmbinarea subtilă a două tradiții considerate adeseori ca ireconciliabile: școala anglo-saxonă de știință politică și școala continentală. Militând împotriva "sistemului de vedete" ce pare a domina știința politică de astăzi, autorul se declară un susținător al ideii potrivit căreia progresul în științele sociale este rezultatul unui efort de echipă, al micilor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
pe care le va compara. Pentru cercetătorul care studiază sisteme politice, analogiile trebuie căutate fie în mediul sociocultural al acelor sisteme, fie în structurile și modurile lor de operare. Omogenitatea va fi mai degrabă culturală dacă, de exemplu, alegem țări anglo-saxone, și mai degrabă structurală dacă cercetătorul decide să examineze regimurile de partid unic. Strategia de a compara țări similare a fost criticată de Adam Przeworski: "Nu cunosc nici măcar un singur studiu care să fi aplicat cu succes canonul lui Mills
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
1851-1926), unul dintre fondatorii Școlii austriece de economie, cel care o numea Grenznutzen. Printre creatorii acestor teorii pot fi numiți William Stanley Jevons, Carl Menger și Léon Walras. Primului dintre aceștia îi este atribuit meritul de a fi inaugurat Școala anglo-saxonă sau Școala matematică, continuată prin Alfred Marshall. Karl Menger poate fi considerat drept fondator al Școlii austriece, împreună cu Friedrich von Wieser și Eugen von Böhm-Bawerk, iar Léon Walras, continuat de Vilfredo Pareto, al Școlii de la Lausanne. În concepția autorilor de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
ciclului internațional în epoca contemporană, durata acestuia deplasîndu-se de la Kitchin spre Juglar, contururile fiind tot mai difuze și mai asimetrice, ca și o modificare a profilurilor ciclice în funcție de diferitele spații economice naționale și regionale. Astfel, se poate distinge între: * zonă anglo-saxonă, caracterizată printr-o ciclitate puternică și regulată; * un nucleu dur european (Germania, Franța, Belgia), marcat printr-o ciclicitate moderată și puțin regulată; * zonă scandinavă, marcată printr-o ciclicitate moderată, dar totuși regulată. Austria și Olanda pot fi atașate acestei zone
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
raporturile sale cu principalele valute internaționale? * Care sînt cauzele, evoluția, soluțiile și perspectivele crizei datoriilor suverane ale Eurozonei? * Care sînt elementele ce caracterizează pactul fiscal al UE din 2012? Capitolul 21 GLOBALIZARE ȘI DEGLOBALIZARE Termenul de globalizare este de origine anglo-saxonă (globalization), sinonim cu franțuzescul mondialisation, și se găsește astăzi pe buzele tuturor. Este un termen superuzitat, căruia îi putem atribui numeroase semnificații. Cum arată Zygmunt Bauman, "el a devenit rapid lozincă, incantație magică, paspartu capabil să deschidă porțile tuturor misterelor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
ce era de prisos, c) a v)zut toat) m)reția și mizeria acestui secol și c) a devenit apt s) p)trund) pe ț)ramuri mai profunde ale gândirii decât au ocazia mulți. Arăt) ca si cand a trecut prin ordaliile anglo-saxone, a Îndurat toate privațiunile, a acceptat toate responsabilit)țile. Seam)n) foarte mult cu aristocratul din New England, fiind Ins) versat, dur, Inc)p)tanat: nu Înceteaz) o clip) s) susțin) c) el este omul destinului - În stil american, aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
oameni, de foarte mulți oameni care pot face același lucru. Așa că vă avertizez pentru ultima oară. Acesta nu este un test. ȚĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE ȘI PĂMÂNTUL PLAT ZECE Fecioara din Guadalupe Nu devenim pe zi ce trece mai anglo-saxoni. Pur și simplu dăm piept cu realitatea. (Frank Schirrmacher, editor al cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, comentând pentru The New York Times necesitatea muncitorilor germani de a se retehnologiza și de a lucra peste program) Căutați cunoașterea chiar și În China. (maximă atribuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
o „modestă propunere”: „Logic, există următoarele posibilități: 1. să renunțăm la termen; 2. să-l folosim cu sensul (sensurile) pe care termenul îl (le) are în Occident, și anume: a) curent din proza ultimilor 20 de ani, mai ales cea anglo-saxonă (cu autori ca Pynchon sau Barth); b) tipologie creatoare [...]; c) un anume moment cultural, ce urmează modernismului, caracterizat printr-o anume epuizare a invenției, prin sentimentul că tradiția nu e sufocantă, prin eclectism și reluarea/sinteza (în cheie ironică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
forma, intensitatea și durata lor; - atât stadialitatea genetică cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii; - există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată exclusiv de această problemă și literatura anglo-saxonă. În literatura de specialitate pentru precizarea dezvoltării psihogenetice este folosit conceptul de stadiu iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă. A. Stadialitatea cognitivă - J. Piaget Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico - matematic, se prezintă ca
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
informațiilor necesare elaborării regulate a situațiilor financiare. Având în vedere concepția de organizare a conturilor, sunt organizate sisteme de contabilitate cu un singur circuit, respectiv două circuite. Sistemul de contabilitate cu un singur circuit, adică cel monist, este specific țărilor anglo-saxone și se referă la organizarea conturilor într-un singur flux în cadrul circuitului economic, existând o singură evidență contabilă atât pentru latura internă, cât și pentru cea externă. Sistemul de contabilitate în dublu circuit, denumit și sistemul dualist, este practicat în
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
de o parte, regândirea disciplinei studiilor (culturii) vizuale din perspectiva practicii discursive a criticii culturale, a criticii de artă și a artei critice, reprezintă o nouă modalitate de cercetare a potențialului și consecințelor unei discipline deja dezvoltată în practica academică anglo-saxonă din ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, înțelese ca practici ale documentării, comentării și receptării post-estetice, studiile vizuale ar putea depăși statutul de multitudine disciplinară, care crează și stabilizează condițiile formării și procesării unei discipline, propunând un cadru
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
investigării și al interogării. Căutând în alte discipline metodologiile necesare pentru a articula interogările specifice, se pune problema testării modelelor analitice împrumutate din diferitele contexte disciplinare. Ca urmare, gruparea Art & Language se recunoaște a fi îndatorată tradiției filosofice a analiticii anglo-saxone, examinând două câmpuri distincte ale aparatului conceptual specific acestei tradiții: pe de o parte aparatul filosofiei analitice, iar pe de altă parte același aparat așa cum este el analizat și structurat de Art & Language, care poate pune problema transformării convingerilor sociale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
in)formarea studiilor vizuale contemporane. Revenind asupra precizării că studiile vizuale au atât o extensiune disciplinară, cât și una practică este de nuanțat faptul că în cazul celei dintâi accepțiuni, studiile vizuale constituie o disciplină de studiu în mediile academice anglo-saxone, luând forma unei reconceptualizări a istoriei artei atât din perspectiva recuperării contextelor sociale, politice, economice, culturale (științifice și religioase) în care au fost produse operele de artă vizate de istorici, cât și din perspectiva cercetării biografiilor artiștilor, iar în cea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artistice și nu a analizei estetice, referitor la cea de-a doua (ipo)teză de lucru, se constată că reconsiderarea conceptului de artă în exercitarea actului artistic se diferențiază de încercările de redefinire a artei atât din perspectiva esteticii analitice anglo-saxone, cât și din perspectiva esteticii fenomenologice ori social-critice continentale, frecventate cu predilecție în mediile academice la data apariției artei conceptuale. În mediul artistic al acestei mișcări se chestiona însuși actul teoretic ca modalitate de investigare decisivă a activității artiștilor. Provocarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Japonia - 95, Germania - 66, SUA - 62, Hong Kong - 57, China - 50, Indonezia și Africa de Vest - 46, Franța - 43, Rusia - 40. Se observă că gradul de masculinitate este ridicat în Japonia și în unele țări europene ca Germania, Austria, Elveția; moderat în țările anglo-saxone; relativ scăzut în unele țări latine și în Asia; scăzut în țările nordice și în Olanda. • Distanța față de putere. Acest parametru măsoară felul în care indivizii aflați în poziții ierarhice inferioare percep distanța la care se situează față de putere. În
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Rusia - 90, Franța - 86, Germania - 65, Africa de Vest - 54, Olanda - 53, Indonezia - 48, SUA - 46, Hong Kong - 29. Se observă că indicii de evitare a incertitudinii sunt ridicați în țările latine, Japonia și în țările de limbă germană, și scăzuți în țările anglo-saxone, nordice și în China. De asemenea, Hofstede (1984) observa că țările în care gradul de evitare a incertitudinii este ridicat sunt mai ales cele catolice, în timp ce țările în care gradul de evitare a incertitudinii este scăzut sunt mai ales protestante
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orientării temporale au Olanda, țările nordice, Franța, Germania. * * * Corelațiile preferențiale stabilite între parametrii de variație culturală sunt următoarele: individualism, colectivism - masculinitate, feminitate; distanța față de putere - evitarea incertitudinii. Din prima corelație au rezultat următoarele date: sunt culturi individualiste masculine Statele Unite, țările anglo-saxone, culturile germanice, Italia, Ungaria, Polonia, Cehia; sunt culturi individualiste feminine țările nordice, Olanda, Franța, Malta; sunt culturi colectiviste masculine Grecia, țările arabe, Mexic, Venezuela, China, Japonia; Sunt culturi colectiviste feminine Portugalia, Spania, Rusia, Bulgaria, Costa Rica, Chile, Thailanda, Coreea. Din cea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]