1,315 matches
-
și gotice ieșite de sub bricegelul vreunui ștrengar de copil. Pe masă, hârtii, versuri, ziare rupte și întregi, broșuri efemere ce se împart gratis, în fine, totul un abracadabra fără înțeles și fără scop. Dar asupra cărților culcate-n colț era aninat în cui bustul în mărime naturală, lucrat în ulei, a unui copil ca de vro optsprezece [ani], cu păr negru și lung, cu buzele subțiri și roze, cu fața albă ca marmura și cu niște ochi albaștri mari, sub mari
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lung, de moartă, cu un văl negru pe față, se ridică încet din sicriu și-și întinse brațele spre el. în acelaș moment statuele sunară din săbii și se porniră asupră-i. Cavalerul năvăli ca fulgerul asupra femeii și s-anina de gâtul ei, ea-și dădu vălul într-o parte și-l sărută pe gură. Deodată toată zidirea veche se cutremură și se nărui în jur împrejur parecă. Pe cavaler îl apucă un leșin la inimă parecă și el căzu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Cortina căzu... De Lys îi făcu semn să vie pe scenă... Erau copile blonde cari jucau piesa în tricourile lor de mătase cafenii și cu pourpoinuri de atlas vișinii, cu pălării de catifea neagră cu pene albe... Ele i s-aninară de gât... El se desfăcu [cu] dulceață din îmbrățișările [lor], se-mbrăcă însuși în cabină, în tricouri negri și cu pourpoin de catifea neagră, luă o mantie frumoasă și strălucită a cărei poale le aruncă romantic peste umeri... El juca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mare, prin furtișag pe față, și se duce la centrele de colectare de unde iau drumul exportului. Primele victime au fost fostele combinate ale industriei socialiste, decretate drept „nerentabile" de guvernele acelea criminale, alde Ciorbea și cei care au urmat. La Anina, Călan, Chișcani, Călărași, Petrila, Făgăraș, Nădrag, Iași, dezmembrarea fostelor combinate socialiste, devenise la un moment dat, un sport național pentru marii hoți din posturi cheie, care le vindeau la grămadă mai pe nimic. Ce mai rămânea, devenise o ocupație zilnică
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
6 milioane km2. ZADĂ singurul conifer care își pierde frunzele toamna, ca adaptare la clima foarte rece. ZAMBOS populație rezultată din amestecul indienilor (amerindienilor) cu negrii. ZĂNOAGĂ vezi CIRC GLACIAR. ZĂVOI formațiune de arbori și arbuști higrofili (salcie, răchită, plop, anin, simple sau în amestec), în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare, din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu blană deasă, pâsloasă
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
speră, seamănă busuioc (floare-mesager), se gândește la vrăji, "la Dumnezeu și la Dragoste..." Percepe suflul dorului și, lăsându-i-se în voie, recurge la incantații, la exorcisme: "De la mine la tine: / Roi de albine. Deschide brațele că vrea să se-anine! // La subsuori: Ceară și flori. Aprinde-o când îți vine să mori" (Zburător). Un Vis oarecare lasă câmp liber sentimentelor diurne refulate: Era amețitor de bine: O frumusețe de bărbat Cu ochii vineți, pieptul lat, Intrase noaptea-n vis la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
intersecta vederea cu privirea avidă a hoților care îl măsurau din ochi. Pungașii l-ar fi furat și de vise dacă le-ar fi ținut ascunse prin buzunare. Pe treptele bisericilor, vedea cum se înghesuiau milogii care, jeluindu-se, se aninau de hainele trecătorilor. Mai degrabă, multă lume era superstițioasă decât credincioasă, chiar dacă se prosterna la icoane și moaște. Aproape fiecare căuta în rugăciunile lui să găsească norocul în viață decât mântuirea sufletului. Erau niște piperniciți în ale credinței. Sub privirea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mort pe unde intră, că ei fug și mor. Pentru a alunga grierii din casă, prinde un grier, leagă-l cu o ață și, tîrîndu-l afară din casă, îl batjocorești în tot felul. Ajungînd la o răspîntie de drum, îl anini* cu ața de un stîlp și-l lași acolo. Toți grierii din casă vor ieși pentru a nu se mai întoarce niciodată. Ca să-ți iasă grierii din casă, cînd a fi lună nouă să-ți strige cineva de afară, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
croitorul. Se crede că, dacă-i cade cuiva vreun bumb sau altceva de la un strai, va avea o neplăcere. Să îmbraci hainele noi într-o zi de sec, că-ți merge bine. Se crede că acei care din întîmplare se anină cu veșmintele unul de altul se vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acolo, ca să nu audă cum țipă liliacul atacat de furnici. După trei zile, rămîne din liliac numai scheletul, în care unele părți au forma unei căngi*, altele - a unei greble. Deci ia fata sau flăcăul căngile și grebla și, sau anină cangea într-acea persoană a cărei dragoste vrea să-și cîștige, sau împinge cu grebla pe acea persoană de care voiește să scape. Să se afume cu păr de liliac ca să treacă ceasul cel rău. Liliacul este un șoarece pedepsit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mic, dacă se căznește să se așeze în cap, este semn că mama sa este însărcinată cu altul. Dacă pocnește vreun cerc de la un poloboc, apoi se crede că în acea casă va naște o femeie. Dacă smocurile de verdeață aninate pe casa noilor căsătoriți cad curînd e semn că nu vor avea copii. Femeile nu cern nicicînd făina pe pat sau divan, crezînd că dacă ar face acest lucru acolo ar avea mulțime de copii. Ca să nu mai facă femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pom nu face roade, să-l îngăuri în ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii, din aluatul de pască ce l ai ras de pe covată faci cîte-un colăcel de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi. în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se sădesc pomii. Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame, acei pomi vor face fructe în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă așa: să anine o icoană într-un copac și, în noaptea învierii, cînd popa cîntă Hristos a înviat din morți și trag clopotele la biserică, el să întindă pușca încărcată spre icoana din copac, ca s-o împuște. Atunci, o femeie cu părul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
își adună tot ce i s-a dat pînă atunci de pomană, se suie pe cruce, apoi se înalță la cer. Dacă n-are cruce, șade pe mormînt pînă i se pune cruce, apoi se înalță. îndată după moarte, se anină un petec de pînză albă în streșina casei pe care se zice că șede sufletul mortului pînă la ducerea lui la groapă. Sufletul mortului trece prin douăzeci și patru de vămi ale văzduhului pînă ce ajunge în împără ția cerului. Poporul dă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
populară) Sf. Sava - 5 decembrie Sf. Nicolae - 6 decembrie Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana - 9 decembrie Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spor la lucru. În scimb cîte berze vedea prima dată În zbor sau pe cîmp, atîtea care de porumb facea toamna. La SÎnziene ( 24 iunie ), toate locurile cu semănături erau vizitate de gospodari și Însemnate, Înfigîndu-se pe ele ramuri de anin, pentru ca recolta să fie multă și bună. La Sf.Petru ( 29 iunie ), din primele roduri de castraveți și fasole verde, se dădea de pomană mai Întîi vecinilor, apoi mîncau cei ai casei. La Sf. Marina ( 17 iulie ), din primele roduri
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a pragului, a hotarului, a limesului, acolo unde poate sorbi simultan din licorile a două lumi, eventual antagoniste: "sorb din pelicula subțire care separă iadul de rai", "să cioplim împreună borna asta de la marginea lumii// un colț frumos de rai aninat de un fular/ puțin mai lung decât ridurile din palmă" etc. Ceea ce explică, desigur, nu numai carnația adesea contrastivă a unor poeme (în acord cu fondul substanțial entropic), ci și câștigul estetic al acestor aliaje cu miză identitară potențată. Cele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
roș și roz prin diferențe de nuanță nu doar sub aspectul intensității pigmentului, cât mai ales ca atmosferă și forță de simbolizare. Roz exprimă, în hiper text(e), inocența, ipostaza angelicului neîncercat de maturizare, ilustrat prin figura androginului: (H6a) Era aninat într-un cui bustul în mărime naturală a unui copil ca de vro optsprezece ani, cu păr negru și lung, cu buzele subțiri și roze (s.n.), cu fața fină și albă, ca tăiată-n marmură, și cu niște ochi albaștri
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
subțiri și roze (s.n.), cu fața fină și albă, ca tăiată-n marmură, și cu niște ochi albaștri mari sub mari sprâncene și gene lungi negre (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 37). (H6b) Dar asupra cărților culcate-n colț era aninat în cui bustul în mărime naturală, lucrat în ulei, a unui copil ca de vro optsprezece [ani], cu păr negru și lung, cu buzele supțiri roze (s.n.), cu fața albă ca marmura și cu niște ochi albaștri mari, sub mari
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mai vizionară apare imaginea, predilectă (citește intratextuală) în proza eminesciană, a Pământului care se contractă până la dimensiunea unei mărgele ("Ba poți să iei și Pământul cu tine, fără ca să te supere. Îl prefaci într-un mărgăritar cu toartă și-l anini de salba iubitei tale;" Eminescu: 2011, II, 50); derivată din metempsihoză, există și imaginea unui om care suferă acest proces. Hipertextul în cauză (sau seria intratextuală) se prezintă ca rezultanta unor adevăruri mitologice și a unor intuiții cosmologice, totodată. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
deveni mai productiv și rentabil decât unul obișnuit, prin utilizarea instrumentarului adecvat. Și exemplifica, fără a ieși din spațiul românesc: "De vreo 20 ani se seamănă în învecinată Transilvanie, cu multă iconomie, popușoi prin o mașină de semănat ce se anină de al patrulea plug și apoi popușoii, în acest chip samanați, sau cartofele, se prășesc cu multă înlesnire prin altfeli de plug de prășit, la care trebuie numai un cal și patru oameni, cari într-o zi isprăvesc mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este bună. Însă, pentru acest sfârșit, cucuruzii să nu să usuce pre mult, fiind că atunce sămânța ar pierde a sa putere de încolțit. Sămânța aleasă se poate mai sigur păstra puindu-se în saci groși și rari țăsuți și aninându-se la un loc deres, sau fiind mai multă câtime se poate așeza pe un pod de scânduri, însă trebuie adeseori să se întoarcă cu lopata spre a o feri de aprindere, de mucezire sau de putrezire. Sămânța de crin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
spre Dîrmoxa, pe urmă spre Broșteni. Numai cînd vedea căluții sfîrșiți, se îndupleca să facă pentru dînșii popas. Acum începeau să ardă ochii ei și să se stingă ai flăcăului. Caii ronțăiau cu mulțămire orzul, vîrîndu-și adînc boturile în trăistile aninate pe după urechi; se scuturau, pufneau, așteptau apa, ca să prindă în ei puterea pămîntului. Flăcăul începea să doarmă mai puțin și să se tragă la față. - Așa îți șade mai bine, îl încredință maică-sa, cu zîmbet răutăcios. - S-or sfîrși
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
auzea numele ofta ușurat de o mare povară... — Ușurat de povara păcatelor nespuse... Eu nu am fost de față, spuse cu regret spătarul Mihai. Matei își ridică grăbit mâna strânsă în pumn și cu dosul ei își șterse o lacrimă aninată în gene. \ — Și?... spune, neică Ștefan, ce-a fost după aceea, rugător se tângui Mateiaș. — După aceea..., căzu pe gânduri Ștefan. După aceea ne-am ridicat toți și pe rând i-am sărutat mâna sfinției sale. După ce i-a sărutat-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]