1,021 matches
-
respingea orice rezolvare militară a problemei coloniale. MFA adăpostește social-democrați* ca Antunes și căpitanul Vasco Lourenșo, procomuniști ca Gonșalves, stângiști* ca de Carvalho și chiar conservatori caudiliști ca Spinola. Tensiunile sunt inevitabile, mai ales din cauza presiunii comuniste și radicale. Dar antagonismul dintre militari trebuie să se descurce în contextul întoarcerii în legalitate a partidelor politice de stânga: tânărul Partid Socialist (PS) al lui Mario Soares; și mai ales PC portughez (PCP), dominat de figura secretarului său general între 1961 și 1991
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
materiale ale societății. Cu sarcina, pentru stat, de a întruchipa universalul și de a reuși să evite tendințele disociative ce s-ar manifesta. La Marx, dacă societatea civilă este cea a mărfii, ea este mai cu seamă torturată de un antagonism incoercibil între cei care dețin proprietatea asupra mijloacelor de producție, „burghezii”, și cei ce sunt excluși de la ea, „proletarii”, statul burghez deghizând sub argumente fals-universaliste voința sa de a prezerva „interesele clasei dominante”. Obiectivul mișcării muncitorești este, deci, cucerirea puterii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
îndeplinește ea? și prin ce transformări a trecut în istoria recentă? Cele două modele principale ale balanței de puteretc "Cele două modele principale ale balanței de putere" Doi factori stau la baza societății internaționale: unul este multitudinea, iar celălalt este antagonismul elementelor sale, națiunile individuale. Dorința de putere a unei națiuni poate intra în conflict cu dorința de putere a alteia - unele, dacă nu majoritatea, se ciocnesc în orice moment al istoriei - în două modalități diferite. Cu alte cuvinte, lupta pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Această grupare în state care susțineau statu-quoul și state care i se opuneau nu este deloc ceva specific perioadei de după primul război mondial, ci constituie un tipar elementar al politicii internaționale. Astfel, gruparea se regăsește în toate perioadele istoriei. Prin antagonismul dintre statu-quo și statele imperialiste, ea constituie dinamica tuturor proceselor istorice. Acest antagonism este soluționat fie prin compromis, fie prin război. Securitatea colectivă ar putea să aibă șanse reale de reușită numai dacă lupta pentru putere, forța motrice a politicii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu este deloc ceva specific perioadei de după primul război mondial, ci constituie un tipar elementar al politicii internaționale. Astfel, gruparea se regăsește în toate perioadele istoriei. Prin antagonismul dintre statu-quo și statele imperialiste, ea constituie dinamica tuturor proceselor istorice. Acest antagonism este soluționat fie prin compromis, fie prin război. Securitatea colectivă ar putea să aibă șanse reale de reușită numai dacă lupta pentru putere, forța motrice a politicii internaționale, ar putea fi substituită sau întrecută de un principiu mai cuprinzător. Însă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Uniunii Sovietice, care capătă forma războaielor de eliberare națională, și rezistența pe care i-o opun puterile occidentale otrăvesc atmosfera internațională. În termeni politici, confruntările dintre ordinea legală existentă și cererile de schimbare a ei sunt numai o manifestare a antagonismului dintre statu-quo și politica imperialistă. Orice distribuție particulară de putere, odată ce a atins un oarecare grad de stabilitate, este întărită printr-o ordine legală corespunzătoare. Această ordine legală nu numai că furnizează noului statu-quo deghizări ideologice și justificări morale, ci
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al tuturor scopurilor. Chiar și transformaționiștii trebuie să plătească tribut acestei realități. Au câștigat oare Statele Unite Războiul Rece?tc "Au câștigat oare Statele Unite Războiul Rece?" Ambasador David D. Newsom* La începutul secolului XXI, Statele Unite se confruntă cu amenințările terorismului, cu antagonismul din lumea musulmană și cu suspiciunile privind motivele lor în cea mai mare parte a Asiei, Africii și Americii Latine. Multe dintre rădăcinile unor astfel de probleme se regăsesc în acțiunile și politicile americane din ultima jumătate a secolului XX
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cele două categorii de servicii, nu poate fi decât folositoare. Utilizarea însă într-un mod defectuos a acestor structuri ar putea duce la dificultăți grave. Analizând structurile mixte, Louis-Marie Le Maitour (1969, pp. 253-256) stăruie asupra următoarelor dificultăți: apariția unor antagonisme între cele două categorii de servicii care permit unor oameni ca, în funcție de unele trăsături de personalitate, să devină mai importanți decât alții. Acest proces este și mai complicat dacă ne gândim la faptul că trăsăturile de personalitate în virtutea cărora unii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rândul lor, cei din serviciile funcționale, ca reacție de apărare, intervin și „scurtcircuitează” serviciile ierarhice, prin faptul că preiau o serie de funcții ale acestora, transmițând ordine direct către subordonați, și mai ales fără a informa șefii ierarhici; toate aceste antagonisme au urmări grave asupra oamenilor, deoarece aceștia nu le percep ca atare, neștiind în cele din urmă, ce să facă, pe cine să asculte. De aceea se impune multă grijă în organizarea unor astfel de structuri. Rezolvarea vine din stabilirea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
subîmpărțite la rândul lor în pozitive și negative) și instrumental (concretizate în întrebările puse și răspunsurile furnizate). Un membru al unui grup poate manifesta solidaritate, destindere, aprobare pasivă față de un altul (sau chiar față de întregul grup) sau, dimpotrivă, dezaprobare, tensiune, antagonism. De asemenea, el poate emite sugestii, opinii și informații sau solicita sugestii, opinii și informații. Pornindu-se de aici, se poate elabora profitul comunicațional-participațional al unui individ, numărul mare de interacțiuni în domeniul instrumental și scăzut în cel al domeniilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
orice incompatibilitate generează un conflict. Glasl (1999, apud Bogáthy, 2002, pp. 22-24) arată că în domeniul cognitiv există diverse contradicții logice, diferențe semantice, în cel afectiv, opoziții emoționale sau ambivalența sentimentelor, în domeniul volitiv și în cel comportamental pot exista antagonisme intenționale sau incidente fără ca acestea să fie obligatoriu și conflicte, dar cu posibilitatea de a degenera în conflicte Și în acest caz, distincția operată între anumite forme de incompatibilități și conflicte trebuie privita dintr-o perspectivă practică, acțională. De exemplu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
O dată cu Emile Durkheim, conotația devine negativă: ea semnifică de-acum o destrămare, mai mult sau mai puțin temporară, a solidarității organice și evocă În primul rând o formă patologică a diviziunii muncii, caracterizată de lipsă de reglementare, cooperare insuficientă și antagonism Între salariați și deținătorii mijloacelor de producție. O a doua accepțiune, care se bazează pe conceptul de reglementare, face trimitere la un tip de sinucidere legat, În lumea dominată de industrie și comerț, nu de vreo disciplină oprimantă, ci de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a materialismului dialectic, a valorii-muncă și a modurilor de producție. Indiferent dacă ne referim la patricieni și la plebei, la baroni și la șerbi, la stăpânii de ateliere și la calfele lor sau la burghezi și la proletari, luptele și antagonismele dintre „opresori” și „oprimați” alcătuiesc trama relațiilor sociale și constituie motorul istoriei, un fel de primum mobile ce corespunde unei structuri de „joc cu rezultat general nul” (pauperizarea maselor fiind contrapartida exactă a Îmbogățirii unei minorități de privilegiați). Dacă pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
inițiate de filosofii comunitarieni stă Îndoiala privind neutralitatea statului În cadrul dezbaterii morale (chiar dacă gândirea acestora este suficient de diversă pentru a rezista oricărei tentative de Încadrare Într-o tipologie). În sfârșit, ne vom Întreba care sunt posibilitățile de depășire a antagonismului dintre liberali și comunitarieni și care sunt condițiile acestei depășiri. Despre legitimitatea dreptății sociale Este greu pentru un cetățean al unei societăți democratice, convins că regula de aur a oricărei guvernări este urmărirea unei dreptăți cât mai extinse, să-și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
urm.). Chiar și englezii au recunoscut că o ședere de șase ani Într-un astfel de loc era maximul suportabil de către o ființă umană, durată care a fost redusă la patru ani conform avizului corpului medical (ibidem, p. 164). Asemenea antagonisme și o ură atât de violentă par să Își aibă originea În opozițiile religioase apărute după Reformă. În acest exemplu, să fi existat oare o intenție genocidară, așa cum pare să sugereze brutalitatea gardienilor, care Își Însoțeau loviturile cu insulte la adresa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comportament acordă Întâietate orientărilor, evaluărilor sau solicitărilor: indivizii caută să beneficieze de ajutor și sfat, dar pot În același timp să-și exprime propria opinie și să evoce experiența proprie. Cea de-a treia variantă este marcată de tensiuni, de antagonisme și de refuzarea integrării. Cu cât un individ are un statut mai Înalt, cu atât contactele pe care le realizează sunt mai importante. Pe de altă parte, cu cât este mai mare numărul de participanți, cu atât este mai puternică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ține doar de o afirmare identitară Într-o societate puternic ierarhizată (Bastide). Michel Panoff a arătat că, În Tahiti, Întreaga populație este metisată și că Împărțirea ei În „semi” (semi-europeni) și „indigeni” este cu totul fantasmagorică, exprimând pur și simplu antagonismul dintre două clase sociale care, În felul acesta, au iluzia că Își bazează revendicările pe realități obiective, biologice (Panoff, 1989). Selecția artificială este o tehnică cunoscută Încă din preistorie. În contextul fenomenului contemporan al sclaviei, ea a fost reluată sistematic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
foarte variabile În funcție de epocă sau de sensibilități. Legate de apartenența la o structură ierarhică sau alta, abaterile și disparitățile observate se dovedesc dificil de analizat. Trebuie pus accentul pe diviziunea muncii, pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție, sau pe antagonismele de clasă? Deși importante, mecanismele de transmitere patrimonială și logica reproducerii sau a convertibilității capitalurilor sunt totuși departe de a putea explica totul. Trebuie să ținem seama și de „efectele de sistem” care permit clarificarea unui anumit număr de paradoxuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zugrăvit În culori Întunecate. Este la fel de probabil ca sloganul metisajului să se dizolve Într-o situație intermediară, În cadrul căreia fiecare configurație culturală s-ar mulțumi să trăiască Într-un fel de „pace armată” cu partenerii săi, Într-o perspectivă de antagonisme temperate de eventuale deschideri Înspre posibilitatea juxtapunerii. Metisajul astfel Înțeles s-ar putea să fie doar un pseudo-concept născut ca efect al unei mode și care se pretează prea puțin la o utilizare practică. Existența societăților multiculturale și mai ales
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a-și recăpăta echilibrul: Încearcă așadar să Îmblânzească transformările integrându-le Într-o „soluție etnică”. Această formulă nu servește la Întărirea uneia sau alteia dintre cele două matrice culturale pe care le reprezintă tradiția și modernitatea,ci la subsumarea antagonismului lor. Ea „istoricizează tradiția”. Rezultă de aici o răsturnare ierarhică. Până acum, comunitatea Își extrăgea legitimitatea și prestigiul din legătura cu tradiția. De-acum Înainte, „valoarea” este atributul său specific. „Colectivitatea nu mai este vehiculul valorii, ci sursa ei” (Smith
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
neputând fi domesticite de democrația liberală, referința la popor ia o turnură exacerbată. Funcționarea economiei internaționale vine să Întărească această logică. FMI și Banca Mondială impun principii neoliberale statelor neoccidentale. Politicile economice introduse sub patronajul lor contribuie la adâncirea inegalităților. Antagonismele capătă o intensitate sporită. Neputându-le integra Într-o formă democratică adecvată, autoritățile caută să le estompeze și să unească Întregul popor Împotriva „opresorilor străini” (Mann, 1996). Din punct de vedere atât politic, cât și social, referirea la popor poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
formă nu doar clivajelor, ci și simplelor tensiuni. Dacă reținem această cheie de lectură, atunci partidele politice îmblânzesc conflictele structurale și împiedică degenerarea lor într-un război civil. Ele îndeplinesc o funcție de integrare și de instituționalizare a celor mai profunde antagonisme. Acest model nu poate fi aplicat țărilor din Europa Centrală și Orientală printr-un simplu decalc teoretic. Cercetătorul care își propune să îl aplice în afara terenului pentru care a fost conceput întâmpină o serie de probleme. Pot fi identificate aceste
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o perspectivă structurală, nu mai este nevoie să se rețină un principiu de împărțire a priori. 2. Definirea unei metode alternative: o percepție structurală a istoriei În această optică, țările Europei Centrale și Orientale nu sunt marcate de clivaje ancestrale. Antagonismele observate în perioada interbelică sau în timpul regimului comunist nu influențează în mod direct peisajele politice de astăzi. Acestea nu lămuresc analizele contemporane decât în măsura în care revelează niște dispozitive generice: raporturile observate în trecut între mai mulți factori își pot găsi echivalenți
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
populația rurală se va reduce astfel considerabil: se presupune din nou că industria privată va furniza noi locuri de muncă și că va permite reprofilările profesionale. Constrângerile economice succesive impuse de Germania, URSS și Uniunea Europeană nu sunt de aceeași natură. Antagonismele politice pe care le generează la nivel intern nu prezintă nici ele structuri comune. Procesul de modernizare dependentă presupune apariția unor figuri recurente, fără a se putea observa însă o linearitate istorică. Având în vedere toate acestea, se pot observa
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
CAEM, pentru a moderniza mai repede aparatul de producție, apărând astfel o politică economică deloc autonomă, și facțiunile care nu doreau să răspundă solicitărilor externe și propuneau urmărirea imediată a unor obiective proprii, reînnoind legăturile economice cu țările occidentale. Un antagonism de același tip poate fi observat astăzi între concepțiile de tip maximalist și cele de tip minimalist asupra reformelor economice. Dacă partidele care adoptă o poziție maximalistă încearcă să îndeplinească exigențele Uniunii Europene, aceasta nu presupune un simplu servilism; aceste
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]