1,148 matches
-
-l îndepărteze din funcție la sfârșitul războiului, acesta fiind motivul pentru care a luat inițiativa să poarte un schimb de scrisori cu Înaltul comisar Henry McMahon. Acesta din urmă l-a convins să se alăture eforturilor de război al Triplei Antante și i-a promis în schimb crearea unui imperiu arab care s-ar fi întins din Egipt până în Persia, cu excepția posesiunilor sau zonelor de interes britanice și franceze precum Kuweitul, Adenul și litoralul sirian. Flota franco-britanică distrusese forțele navale otomane
Revolta arabă () [Corola-website/Science/321391_a_322720]
-
Sarajevo, din 1914, văzând atitudinea indecisa a guvernului italian față de Austria, a subliniat în rapoartele sale din București, pericolele iminențe care pândeau Italia, în caz de victorie a Puterilor Centrale, precum și posibila apariție a unor conflicte cu unele dintre puterile Antantei, în special Franța și Rusia. Din această perspectivă a sustinut necesitatea încheierii unor acorduri speciale cu Anglia, pe care o vedea, alături de Italia, ca fiind interesată de conservarea echilibrului Balcani. După ultimatumul austro-ungar dat Șerbiei, a primit instrucțiuni să solicite
Carlo Fasciotti () [Corola-website/Science/335095_a_336424]
-
acord a avut o semnificație politică importantă, deoarece a reprezentat pe de o parte, amenințarea materializării unui posibil atac comun pe două fronturi pentru Austria, iar pe de altă parte a oferit mai multă greutate argumentelor Italiei în negocierile cu Antanta. Între timp, Antonino di Sân Giuliano, a fost înlocuit în funcția de ministru de externe de Sidney S. Sonnino, partizan al încheierii unei alianțe cu România, în vederea unei intervenții comune în conflict. După negocieri intense, la 6 februarie 1915, a
Carlo Fasciotti () [Corola-website/Science/335095_a_336424]
-
un nou acord bilateral, în care cele două guverne își garantau asistență militară reciprocă în cazul unui atac neprovocat executat de Austria. Ulterior, guvernul român, prin persoana lui Ionel Brătianu, a cerut Italiei să nu să se angajeze de partea Antantei fără a-l consulta în prealabil, dar pentru că partea italiană încheiase deja negocierile secrete cu Antanta, a făcut ca România să fie pusă în fața unui fapt împlinit. Momentul a fost unul delicat în relațiile dintre cele două țări, Fasciotti trebuind
Carlo Fasciotti () [Corola-website/Science/335095_a_336424]
-
unui atac neprovocat executat de Austria. Ulterior, guvernul român, prin persoana lui Ionel Brătianu, a cerut Italiei să nu să se angajeze de partea Antantei fără a-l consulta în prealabil, dar pentru că partea italiană încheiase deja negocierile secrete cu Antanta, a făcut ca România să fie pusă în fața unui fapt împlinit. Momentul a fost unul delicat în relațiile dintre cele două țări, Fasciotti trebuind să depună eforturi susținute în anii care au urmat pentru revenirea la relații mai cordiale.
Carlo Fasciotti () [Corola-website/Science/335095_a_336424]
-
de oameni, beneficiază de pensii de 250 milioane. Când și cât au contribuit la fondul de pensii? E o flagrantă inechitate! Marți, 1 decembrie 2009. E ziua națională a României Mari realizată ca urmare a participării noastre la război alături de Antantă. La TV se dau aspecte de manifestări la București, Alba Iulia și în alte multe centre ale României. E ziua tuturor românilor, inclusiv a minorităților naționale, cărora li s-au asigurat reale drepturi democratice, deși unii neagă vehement, cu gândul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Italia, S.U.A., Canada etc., crearea societăților mixte cu multe din aceste țări, aderarea României la F.M.I. și B.I.R.D., convorbirile româno-sovietice din 3-11 septembrie 1965, pe tema restituirii tezaurului statului român refugiat în Rusia, în anii 1916-1917, la sfatul partenerilor din cadrul Antantei, desființarea unor pârghii ale sovietizării A.R.L.U.S., Institutul "Maxim Gorki", librăriile "Cartea Rusă", Muzeul Româno-Rus, alungarea consilierilor sovietici din țară, extinderea învățământului general obligatoriu și gratuit la 8 ani și apoi, la scurtă vreme, la 12 ani, reintroducerea limbilor clasice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu argumente de nezdruncinat, pe un mare poet contemporan acolo unde îi este locul de iure și de facto, sine ira et studio. Singurul lui regret e că n-a apucat să dea la iveală această carte cât inițiatorul colecției "Antanta. Studii transdisciplinare", din cadrul Editurii "Junimea" din Iași, era încă în viață. "Ex Ponto", nr. 4, octombrie-decembrie 2013 CONTROVERSE EMINESCIENE, BUCUREȘTI, EDITURA VIITORUL ROMÂNESC, 2000 Ion Trif PLEȘA Theodor Codreanu: "Controverse eminesciene" Semnalez Controverse eminesciene (Edit. Viitorul românesc, Buc., 2000) dintr-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prea erau mari presiunile agricultorilor asupra guvernului, prea era tentant importantul câștig bănesc pentru că guvernul liberal să mai ezite. Deși guvernul liberal a oferit mai întâi produsele sale Franței și Angliei, pentru a nu diminua din efectele blocusului instaurat de Antantă împotriva Puterilor Centrale, tot Germania și Austro-Ungaria au fost principalii beneficiari ai ridicării prohibiției. Contrabanda a cunoscut acum o mare înflorire, căci, măsurile luate în acest sens au fost ineficiente. Urmările directe ale vânzărilor excesive de produse agricole în afara granițelor
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
mai bune cliente ale exportatorilor români și guvernul liberal era conștient de faptul că, aprovizionând aceste doua țări cu cereale, vite și petrol însemna a le întări potențialul economic, ceea ce, pe lângă reaua impresie pe care ar pricinui-o în țările Antantei, echivala și cu înarmarea eventualului adversar de mâine. Germania și Austro-Ungaria aveau nevoie de grâul și petrolul românesc și făceau presiuni mari pentru a le obține. Dacă guvernul oprea exportul acestor produse, pe lângă marile pagube cauzate exportatorilor români, deci, implicit
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
alte raționamente, pe care le vom descifra la timpul potrivit. În toamna anului 1939, imediat după declanșarea războiului, guvernul iugoslav și-a exprimat neutralitatea. Neaderând însă la propunerile privind crearea unui bloc al neutrilor a contribuit din plin la încetarea Antantei Balcanice, alianța regională din care făcea parte din 1934. O serie de negocieri precipitate au condus-o către aderarea la Axa și foarte repede la dispariția să de pe harta Europei. La 17 aprilie 1941, armata iugoslavă a capitulat în fața atacurilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
-i lui Dubcek să treacă la potolirea spiritelor. De reținut că în dorința de a ieși din impasul unei confruntări singulare cu Moscova, România s-a întors la strategia interbelică de construire a unei coaliții regionale, un fel de „Mică Antanta” revitalizata în cadrul statelor socialiste din zonă. Inițiativa nu a avut succes din cauza reticentelor lui Tito și Dubcek și „Primăvară de la Praga” i-a găsit pe „disidenți” izolați unul de altul. Pentru o mai bună înțelegere a modului cum s-au
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
îngrijorare față de evenimentele din Cehoslovacia”. La București, comisiile permanente ale Mării Adunări Naționale pentru politica externă și apărare lucrau intens pentru realizarea unui nou tratat de prietenie cu Cehoslovacia după modelul iugoslav, existând, cum precizam anterior, opinii cu privire la reeditarea Micii Antante din 1921. O pagină întreaga din „Scânteia”, cel mai important cotidian al comuniștilor români, a fost dedicată, la 20 iulie 1968, discursului rostit în ajun de Al. Dubcek, în timp ce un articol, nesemnat, afirmă „totală încredere în poporul cehoslovac și în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de modificările politice radicale pe eșichierul balcanic dintre 1237-1239. Astfel, traversarea Bulgariei de către cruciați trebuia să aibă loc, dacă se ia în seamă relatarea lui Georgios Akropolites (care vorbește despre buna primire a cruciaților în Bulgaria), într-un moment când antanta dintre Ioan Asan al II-lea și Imperiul Latin funcționa încă. Aceasta trimite la perioada dinainte de ruperea alianței cu occidentalii și împăcarea cu Vatatzes și Frederic al II-lea. Evenimentul se situează deci cu câțiva ani mai înainte de 1239, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și speranță. Alianța cu Puterile Centrale, impusă de conjunctura politică din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, a asigurat un climat de securitate necesar consolidării statului, inclusiv prin atragerea de capital străin. Treptat, diplomația românească s-a apropiat de Antanta, care putea sprijini desăvârșirea unității național-statale. * La 1914, România era considerată o țară europeană, care redusese mult din distanța care o separa față de Occident la 1859. Situarea geografică prezenta deosebită importanță din punct de vedere strategic: aproximativ 900 km graniță
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
știut că politica externă a României interbelice a urmărit menținerea statu-quo-ului, aplicarea și apărarea prevederilor tratatelor de pace semnate la Conferința de pace de la Paris. România s-a bazat pe sprijinul Franței și Angliei, pe alianțele regionale - Mica Înțelegere și Antanta -, pe buna vecinătate cu Polonia; de asemenea, a crezut - mai ales prin N. Titulescu - în rolul Ligii Națiunilor în apărarea păcii. După 80 de ani de la instituționalizarea procesului de modernizare - în timpul domniei lui Al. I. Cuza -, România era o țară
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că Derussi este titularul Externelor dovedește că Take Ionescu prepară apropierea între România și Ungaria“ sau „Take speră că în timp de o lună va putea dezarma pe opozanții uniunii personale, iar Regina speră că va putea vrăji pe diplomații Antantei cu rafinăria ei femeiască și cu grațiile femeilor frumoase din Budapesta, câștigându-i planului ei favorit...“102. Comentariile par de prisos. În martie 1922, rapoarte ale diplomaților străini consemnează o vizită a lui Anton Mocsonyi (Mocioni) la Budapesta, unde ar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca și asupra altor state neutre, guvernele marilor puteri au manevrat cu promisiuni mai mult sau mai puțin sincere 2. Se desfășura „o luptă fără demnitate și scrupule“ pentru atragerea statelor mici3. Hotărârea Consiliului de Coroană a fost considerată de Antantă ca deosebit de favorabilă; în fond, neutralitatea României a constituit un pas important în desprinderea de Tripla Alianță. Cea mai mare parte a cercurilor politice românești avea în vedere intrarea în război alături de Antantă, cu scopul eliberării Transilvaniei și Bucovinei; pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Consiliului de Coroană a fost considerată de Antantă ca deosebit de favorabilă; în fond, neutralitatea României a constituit un pas important în desprinderea de Tripla Alianță. Cea mai mare parte a cercurilor politice românești avea în vedere intrarea în război alături de Antantă, cu scopul eliberării Transilvaniei și Bucovinei; pentru aceste cercuri, posibilitatea înfrângerii Austro-Ungariei era atunci mult mai evidentă decât a Rusiei, aliata Franței și a Angliei. Grupări mai restrânse se pronunțau pentru o alianță cu Puterile Centrale, gândindu-se - și aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca promotoarea principiului naționalităților. Curentul antantofil se manifesta prin acțiuni tot mai ample, „la care luau parte toate straturile societății“5. Ion I.C. Brătianu și colaboratorii săi din Partidul Național Liberal (cu excepția lui C. Stere) se pronunțau pentru alianța cu Antanta, dar numai în condițiile obținerii garanțiilor necesare îndeplinirii unor promisiuni formulate la început în termeni vagi. Partidul Conservator a fost confruntat cu numeroase dispute, ajungându-se în mai 1915 la ruptura între gruparea condusă de Al. Marghiloman și gruparea condusă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Partidului Național Liberal în Consiliul de Coroană, pronunțându-se deschis pentru intrarea în acțiune împotriva Rusiei. Ca șef al puternicei organizații liberale ieșene și rector al Universității din Iași, s-a opus celor care cereau intrarea imediată în acțiune alături de Antantă, ceea ce convenea deocamdată guvernului Brătianu. În scurt timp, însă, în noiembrie decembrie 1914, a intervenit ruptura de conducerea partidului și a guvernului 13. În ultimul număr al „Vieții Românești“ din acel an, C. Stere își preciza poziția. „În fața curentului quasi-unanim
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Brătianu. În scurt timp, însă, în noiembrie decembrie 1914, a intervenit ruptura de conducerea partidului și a guvernului 13. În ultimul număr al „Vieții Românești“ din acel an, C. Stere își preciza poziția. „În fața curentului quasi-unanim al opiniei publice“ favorabil Antantei, el insista - într-o amplă pledoarie 14 - asupra consecințelor nefaste ale intrării în război alături de Rusia. În contextul luptei pentru preponderență în Balcani, viitorul statului și neamului nostru „nu este amenințat, sau este amenințat cu mult mai puțin din partea Puterilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe care o întâmpină chestia Basarabiei la cei din regat“33. Unele aprecieri formulate de Alexis Nour comportă nuanțări, ținând seama de faptul că declararea neutralității de către România a reprezentat un pas în desprinderea de Puterile Centrale și apropierea de Antantă, deci și de Rusia; de aici, o anumită rezervă, lesne de înțeles, față de situația Basarabiei. Era adevărat că multă lume din Regat cunoștea foarte puțin din ce se întâmpla dincolo de Prut, dar aceasta se explica, în primul rând, prin „barajul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
colosului moscovit și, în același timp, la renunțarea pentru totdeauna la cele două milioane de români din Basarabia, „ai căror părinți și strămoși au contribuit și ei, făcând parte din Moldova, la înălțarea, României“45. C. Stere admitea că alianța cu Antanta s-ar putea justifica prin existența în Ardeal și Ungaria a unui număr de români de două ori mai mare decât în Basarabia, români care „formează elementul cel mai sănătos și mai mândru al națiunii noastre“. El îi acuza însă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de alianță cu Puterile Centrale și de declarația de război a acesteia făcută Austro-Ungariei48. Autorul își reafirma poziția exprimată în 1914, în Nici într-un chip cu Rusia și în alte scrieri 49. Spre deosebire de Italia, România nu poate merge cu Antanta, pericolul cel mare venind de la Răsărit. „Nu numai desăvârșirea dezvoltării neamului nostru, dar chiar ființa lui este strâns legată de izbânda, în războiul actual, a Puterilor Centrale și de răpunerea, cât mai întreagă și cât mai grabnică, a Rusiei și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]