916 matches
-
sa présentation parce qu'elle est en soi-même une justification de notre insistance de présenter le contenu de ces deux revues. On peut remarquer dans sa réception les deux extrêmes, soit l'exagération du rôle de la revue et de la lutte antifasciste, soit au contraire la minimisation de ce rôle. Cadran est une revue de gauche, caractérisée par une oscillation continue entre littéraire et extra-littéraire. Dans ses articles-programme on affirme une orientation vers l'esthétique (bien qu'il y ait constamment une tendance
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
p. 47. 83 Lucian Valea, Generația amânată, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2002, p. 105. 84 Ibidem. 85 Emil Manu, Dimitrie Stelaru, op. cit., p. 42. 86 Lucian Valea, Generația amânată, op. cit., p. 97. 87 În realitate, prezentarea revistei Albatros ca o publicație antifascistă se realizează de chiar colectivul de redacție al acesteia (Geo Dumitrescu subliniază orientarea antifascistă a revistei și a grupului format în jurul ei încă din 1944). Aceeași idee este acreditată și de alții, în presa vremii, imediat după august 1944. 88
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ibidem. 85 Emil Manu, Dimitrie Stelaru, op. cit., p. 42. 86 Lucian Valea, Generația amânată, op. cit., p. 97. 87 În realitate, prezentarea revistei Albatros ca o publicație antifascistă se realizează de chiar colectivul de redacție al acesteia (Geo Dumitrescu subliniază orientarea antifascistă a revistei și a grupului format în jurul ei încă din 1944). Aceeași idee este acreditată și de alții, în presa vremii, imediat după august 1944. 88 Lucian Valea, Generația amânată, op. cit., p. 98. 89 Ibidem. 90 Ibidem. 91 Ibidem, p.
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de controversă din cauza istoriei Austriei, pe de o parte, și a partidului însuși, pe de altă parte. În 1945, după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial și prăbușirea celui de Al Treilea Reich Național- Socialist, cele trei partide austriece antifasciste, ÖVP, SPÖ și micuțul Partid Comunist Austriac (KPÖ), au pus bazele celei de A Doua Republici. Foștii birocrați naziști de partid și membrii de partid au fost privați de dreptul de vot la primele alegeri generale din 1945. Drept urmare, a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
21, 22, 28, 37, 38, 45, 49, 55, 71, 72, 90, 98, 113, 127, 128, 189, 220, 330, 331, 343, 349, 351, 354 euroscepticism, 205 excludere, 46, 50, 75, 113, 143, 173, 202, 206, 207, 209, 241 F fascism, 21; antifascist, 194; neofascist, 127, 145 femei, 67, 71, 248, 289, 291, 351 Fico, Robert, 296, 297, 315, 316, 317, 318, 319, 320, 321, 322, 325 Fini, Gianfranco, 346 Flic, Dani, 287, 290 Fortuyn, Pim, 344, 350 Fox, Vincente, 152, 160, 164
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
hotel și popas turistic. GÎRBOVA. - săpături arheologice: - așezare neolitică: Pianul de Jos, așezare omenească din perioada de trecere de la neolitic la bronz: Pianul de Sus; - cetate și așezare dacică; - m. m.: monumentul eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (Pianul de Jos); - etnografie și folclor: formație muzical-coregrafică (româno-germană). - Pensiune turistică: Poarta Oilor; - Pensiunea Iedera (Pianu de Sus) SĂSCIORI. - săpături arheologice: - cetate de piatră, - urmele unui castru medieval, sec. II, - ruinele unei cetăți dacice pe dealul Cetățuia din satul Căpîlna
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din corifeii Școlii ardelene; - tabăra de elevi Sadu V. - pensiuni turistice : Cerbul Carpatin, Daniel, La Bușteni, Yelow House, Perla Sibiului, Valea Sadului, Vlada. SĂLIȘTE. - comună formată din 10 sate; - m. m.: monumental eroilor din primul război mondial și din războiul antifascist (satul FÎntînele); - m. m.: bustul locotenentului Ioan Petra; - etnografie și folclor: vatră etnografică și de folclor, centru artizanal (cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cartierul general. Ulterior, sub presiunea inamicului, partizanii conduși de el s-au deplasat către Bosnia, Herțegovina etc., incepand să-și constituie comitete locale, cu funcții de organe ale puterii. În 1942, pe teritoriu bosniac, la Bihaci, a luat naștere Consiliul Antifascist de Eliberare Națională a Iugoslaviei, cuprinzând reprezentanți ai diferitelor popoare iugoslave. Peste un an, la Jaice, acest organism a decis edificarea statului iugoslav, utilizând principiul federalizării, cuprinzând șase republici și două regiuni autonome. Guvernul din exil nu era recunoscut, regelui
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
iar la 1 mai emite o proclamație, cerând populației solidaritate în lupta împotriva ocupanților. Autoritatea să este extinsă la regiuni importante, proclamând „Republică de la Uzice”, unde înființează Comitete Populare, ce operau că autentice guvernări civile. Totodată, se pun bazele Consiliului Antifascist de Eliberare Populară a Iugoslaviei (AVNOJ), care proiectează, în 1943, organizarea postbelică a țarii că federație. La 4 decembrie 1943, în timp ce o mare parte din teritoriu se află sub ocupație, se constituie un guvern provizoriu democratic. Din 1942 datează, se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
atragere a elementului feminin în producție, unde condițiile de muncă sunt inumane, iar salariile derizorii. Sub mască unor „fraze mincinoase” despre ocrotirea mamei, autoritățile duc o politică de izgonire a lor din producție. La Congresul al III-lea al Frontului Antifascist al Femeilor „unele oratoare și-au exprimat în termeni energici nemulțumirea în legătură cu condițiile grele de viață și au cerut lapte pentru copii”. Numeroase femei, unele cu vechime în Partidul Comunist, se află în închisori, unde „sunt schingiuite și torturate, lăsate
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cuib de spioni veninoși”. Pe langă activitățile de spionaj, rețeaua avea misiunea de a pregăti „actul mârșav de anexare a Banatului românesc la Iugoslavia, că dorința pornită din partea locuitorilor de etnie sârbă”. Semnalul urma a fi dat de Congresul Frontului Antifascist Slav din 9 mai 1945, interzis însă de autoritățile de la București. Activitatea să urma să continuie în cadrul Uniunii Culturale Democratice Slave. La sfârșitul anului 1946, ministrul adjunct de externe Velebit, „agent notoriu al IntelligenceService” ar fi discutat cu Dusan Iovanovici
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
istoria să fie duse undeva - nicăieri - unde nu cunosc obiceiurile, nu stiu rânduiala locului și nu-și recunosc rădăcinile” - se spune într-un articol recent, dedicat acestei probleme. La Moldova Veche, relativ aproape de Gorj, a luat naștere prin 1945 Frontul Antifascist Slav din România, integrat Frontului Național Democrat. Prin atitudinile sale revizioniste - cum am consatat deja - organizația a devenit la un momentdat o piedică în evoluția stângii procomuniste românești, fiind dizolvată de autorități. Oricum, gradual se contura o anume rezervă față de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sa”. La întrebările celor care doreau unele explicații, ar fi remarcat cu o undă de fină ironie: „ Mulțumesc partidului că nu m-a împușcat și sunt în viață alături de cei care mă cunosc, adevărat idealist politic radical al P.C.R., luptător antifascist al cauzei muncitorești”. La 5 mai 1952 a fost sărbătorită cu mare fast, în întreg lagărul comunist, împlinirea a 40 ani de existență a ziarului „Pravda”, înființat de V.I. Lenin. Elogiilor din presa gorjeana li se alătură, concomitent, o critică
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
apar mai târziu, în timpul instaurării sau chiar al consolidării. Astfel, în cazul consolidării italiene, în care rolul central este jucat de către partide, factorii hotărâtori se regăsesc în cele două decenii de mobilizare de masă de tip cvasi-totalitar, în mobilizarea ulterioară antifascistă din timpul instaurării democratice, în puterea ideologiei comuniste, socialiste și catolice, în prezența, pe scară largă, a grupurilor catolice organizate, a asociațiilor democrat-creștine și a unui anumit grad de polarizare partizană stimulată de Războiul Rece. În Spania, la originea consolidării
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
În toate aceste manifestări a dovedit principialitate, responsabilitate, fiind un înverșunat adversar al carierismului, imposturii. A primit numeroase ordine și distincții, precum: Ordinul Muncii (1960) și Meritul Științific (1966), titlul de profesor emerit (1964), Medalia Muncii (1949, 1952), două medalii antifasciste (1954, 1974), două medalii aniversare (1961, 1971). A mai primit Premiul de Stat (1951), premiul „Gheorghe Țițeica” al Academiei (1981), două premii ale Ministerului Învățământului pentru activitate științifică (1961 - gr.II și 1963 - gr.I). A mai primit: diploma Societății
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
se dedică și traducerilor din literatura rusă, publicate în Adevărul literar și artistic. 4. Scarlat Callimachi (1896-1975), publicist, scriitor, descendent din vechii domnitori Callimachi, cu studii de drept la Paris, membru al Partidului Comunist din 1932. Fondează la Botoșani ziarul antifascist Glasul nostru și Clopotul - organ al Comitetului Antifascist din România, în 1933. Supranumit Prințul Roșu, Callimachi a fost un comunist ilegalist, închis pentru activitatea sa, timp de un an, la Miercurea-Ciuc. S-a afirmat și ca poet, memorialist, traducător, istoric
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în Adevărul literar și artistic. 4. Scarlat Callimachi (1896-1975), publicist, scriitor, descendent din vechii domnitori Callimachi, cu studii de drept la Paris, membru al Partidului Comunist din 1932. Fondează la Botoșani ziarul antifascist Glasul nostru și Clopotul - organ al Comitetului Antifascist din România, în 1933. Supranumit Prințul Roșu, Callimachi a fost un comunist ilegalist, închis pentru activitatea sa, timp de un an, la Miercurea-Ciuc. S-a afirmat și ca poet, memorialist, traducător, istoric. Este autor al volumelor de poezie Frunze (1921
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la nivelul discursului se păstrează o imagine tradiționalistă a rolurilor de gen, femeia trebuind să revină în poziția sa inițială de dinainte de război 36. În timpul războiului, femeile au fost solicitate și în scopuri propagandistice, prin crearea în 1942 a Comitetului Antifascist al Femeilor, din care a făcut parte și reprezentanta Partidului Comunist din România, Ana Pauker și care, pentru o perioadă de timp, a constituit prototipul emancipării femeii în România comunistă 37. Femeia a fost reprezentată în perioada interbelică în cadrul discursului
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cauze deghizate 53. Fie că a fost vorba de participarea la mitinguri, la campaniile electorale, la creșterea producției, la refacerea țării și eliminarea din societate a rămășițelor burgheze și înregimentarea în organizații create și controlate de PCR ca Uniunea Femeilor Antifasciste din România, Federația Democrată a Femeilor din România, Uniunea Femeilor Democrate din România sau Consiliul Național al Femeilor, ele au rămas în postura de obiect propagandistic și de actori neesențiali în transformarea socialistă a țării. Noul lider Nicolae Ceaușescu a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
situația secolului XX? Virgil Nemoianu subliniază în mod oportun că toți marii scriitori ai epocii au fost în acest sens reacționari (p. 3). De dreapta sau de stânga. Dintr-o direcție sau alta. A existat o rezistență și o reacție antifascistă și antitotalitară (exemplul studiat este T. Mann), după cum a existat și una anticomunistă contestatară și de disidență (prototip M. Bulgakov, studiat și el). A existat și o reacțiune antiburgheză tipică avangardelor secolului XX, de inspirație ideologică de stânga. Dar acest
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este greșită impresia că ocupanții s-au rezumat la atât, numai pentru că tânărul Rege fusese decorat de Stalin cu cea mai mare decorație sovietică "Ordinul Victoria", pentru decizia de a întoarce armele contra lui Hitler și alăturarea armatelor române coaliției antifasciste. Colectivizarea agriculturii nu atinsese direct zonele montane, unde specificul reliefului și producției agricole nu permitea această nouă pauperizare a majorității populației țării. Drumul Carului, așezat pe un sol de categoria a V-a de fertilitate, nu a cunoscut tragediile colectivizării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
baza activității internaționale a Kom-internului, era deja depășită. Considerînd că ideologia fascistă a devenit principalul său dușman, Uniunea Sovietică se declară de acum înainte prin intermediul Internaționalei a III-a pentru unitatea de acțiune a partidelor comuniste și a celorlalte forțe "antifasciste" în cadrul "fronturilor populare". Laval își poate atribui meritul avantajului pe care guvernul său îl capătă din această răsturnare tactică, dar nu se arată grăbit să meargă mai departe în acțiunea de apropiere față de Rusia Sovietică. Odată acordul semnat, el întîrzie
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aristocratice chiar în rîndul Wermachtului, care a culminat pe 20 iulie 1944 cu atentatul ratat al colonelului von Stauffenberg, împotriva lui Hitler. În Italia, căderea lui Mussolini în iulie 1943, apoi ocuparea țării de către germani au transformat rezistența mocnită a antifasciștilor într-o luptă deschisă dusă în centrul și în nordul țării de vreo 60.000 de partizani al căror rol a fost considerabil în timpul campaniei de eliberare din 1945. Ca și în Franța, unde în 1943 Jean Moulin a fondat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
creatori spre angajarea politică, pe unii în domeniul exclusiv al culturii, pe alții în cel al acțiunii militante. Astfel, în Franța, după 6 februarie 1934, scriitori, artiști, savanți aparținînd diferitelor grupări de stingă pun bazele Comitetului de vigilență al intelectualilor antifasciști care a jucat un rol considerabil în crearea "Frontului Popular". În 1935, în timpul războiului din Etiopia, scriitori și ziariști de dreapta semnează un "manifest pentru apărarea civilizației creștine" și se declară împotriva sancțiunilor împotriva Italiei. Dar războiul din Spania din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
anvergură națională sau internațională, spre a pune la dispoziția celor interesați în colaborare aceste pagini, iată pe scurt, rostul acestei reviste.” (Viața Bucovinei nr.1 din 15 aprilie 1933). Chiar din primul număr Viața Bucovinei se dovedește ca o publicație antifascistă, în ea iau atitudine împotriva expansiunii Germane, demască activitatea organizațiilor de dreapta, militează pentru dezvoltarea colaborării cu alte state și pentru întărirea securității țării, condee ca: Titus Cristureanu, Pavel Pavel, Nicolae Tăutu, Petre Pandrea, Oct. Nicoară, G. Jeleriu, I.H. Cozachievici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]