772 matches
-
Blaga pentru antinomic este legată de filosofia indiană, în altul, aceasta este asociată cu tradiția filosofică răsăriteană, într-un al treilea, sursa principală a tematizării blagiene este considerată a fi gânditorul rus Pavel Florenski, iar în al patrulea, predilecția pentru antinomic a lui Blaga își găsește explicația în motivele și structurile categoriale ce definesc spiritualitatea românească. Luând în considerare argumentele și contra-argumentele, putem ajunge la concluzia că nu există un singur răspuns la această întrebare și că este foarte probabil ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
își găsește explicația în motivele și structurile categoriale ce definesc spiritualitatea românească. Luând în considerare argumentele și contra-argumentele, putem ajunge la concluzia că nu există un singur răspuns la această întrebare și că este foarte probabil ca tematizarea blagiană a antinomicului să aibă mai multe determinări, fiind rezultatul intersectării acestor scenarii, despre care voi vorbi în continuare. 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei Primul dintre aceste scenarii explicative aparține lui Sergiu Al-George, care leagă prezența structurilor antinomice în filosofia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la concluzia că nu există un singur răspuns la această întrebare și că este foarte probabil ca tematizarea blagiană a antinomicului să aibă mai multe determinări, fiind rezultatul intersectării acestor scenarii, despre care voi vorbi în continuare. 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei Primul dintre aceste scenarii explicative aparține lui Sergiu Al-George, care leagă prezența structurilor antinomice în filosofia lui Blaga de filosofia indiană. Mai exact, indianistul român interpretează acest fapt din perspectiva ideii indiene de absolut și a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
blagiană a antinomicului să aibă mai multe determinări, fiind rezultatul intersectării acestor scenarii, despre care voi vorbi în continuare. 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei Primul dintre aceste scenarii explicative aparține lui Sergiu Al-George, care leagă prezența structurilor antinomice în filosofia lui Blaga de filosofia indiană. Mai exact, indianistul român interpretează acest fapt din perspectiva ideii indiene de absolut și a celei despre metaforă și simbol. În absolutul impersonal și infinit (Brahman sau atman) Blaga descoperă relația dintre antinomic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomice în filosofia lui Blaga de filosofia indiană. Mai exact, indianistul român interpretează acest fapt din perspectiva ideii indiene de absolut și a celei despre metaforă și simbol. În absolutul impersonal și infinit (Brahman sau atman) Blaga descoperă relația dintre antinomic și incognoscibil (...) dar totodată descoperă rostul simbolului și al tăcerii"386. Pentru Sergiu Al-George, calea influenței este de la absolut și mister către simbol, iar de aici către antinomic. Dogmaticul este un implicat al ideii de absolut. Deși este de obicei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
În absolutul impersonal și infinit (Brahman sau atman) Blaga descoperă relația dintre antinomic și incognoscibil (...) dar totodată descoperă rostul simbolului și al tăcerii"386. Pentru Sergiu Al-George, calea influenței este de la absolut și mister către simbol, iar de aici către antinomic. Dogmaticul este un implicat al ideii de absolut. Deși este de obicei considerat cheia înțelegerii operei epistemologice și metafizice a lui Blaga, dogmaticul este doar o expresie limită a antinomicului. Epistemologia antinomică a lui Blaga își află întemeierea prin raportare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de la absolut și mister către simbol, iar de aici către antinomic. Dogmaticul este un implicat al ideii de absolut. Deși este de obicei considerat cheia înțelegerii operei epistemologice și metafizice a lui Blaga, dogmaticul este doar o expresie limită a antinomicului. Epistemologia antinomică a lui Blaga își află întemeierea prin raportare la antinomia simbolului și absolutului din filosofia indiană. Această cheie interpretativă se găsește, după Sergiu Al-George, într-o lucrare de tinerețe a filosofului din Lancrăm, Filosofia stilului (1924), unde "antinomia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și mister către simbol, iar de aici către antinomic. Dogmaticul este un implicat al ideii de absolut. Deși este de obicei considerat cheia înțelegerii operei epistemologice și metafizice a lui Blaga, dogmaticul este doar o expresie limită a antinomicului. Epistemologia antinomică a lui Blaga își află întemeierea prin raportare la antinomia simbolului și absolutului din filosofia indiană. Această cheie interpretativă se găsește, după Sergiu Al-George, într-o lucrare de tinerețe a filosofului din Lancrăm, Filosofia stilului (1924), unde "antinomia dogmei este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spre o realitate superioară, o deplasare către transcendent, un salt dinspre realitatea empirică către transcendentul sacru. De la accepțiile religioase ale metaforei s-a trecut apoi, fără o etapă intermediară estetică, la valorizarea epistemologică, ontologică și metafizică. Toate trecerile dintre planuri antinomice, de la sensibil la inteligibil, de la individual la universal, de la unu la multiplu, au fost interpretate ca acte metaforice, astfel încât metafora a fost interpretată mai general ca trecere de la sensibil la inteligibil. "În această trecere, însă, ...sunt implicate diverse tipuri de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
multiplu, au fost interpretate ca acte metaforice, astfel încât metafora a fost interpretată mai general ca trecere de la sensibil la inteligibil. "În această trecere, însă, ...sunt implicate diverse tipuri de paradoxii, ceea ce deschide o înțelegere asupra relației dintre metaforă, simbol și antinomic"389. Metafora opera trecerea dintre două planuri antinomice și totodată unirea acestora, constituindu-se într-o structură paradoxală. Această structură paradoxală a metaforei a fost descoperită de către Occident pornind de la simbol, o specie a metaforicului, arată Al-George390. Astfel, începând cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafora a fost interpretată mai general ca trecere de la sensibil la inteligibil. "În această trecere, însă, ...sunt implicate diverse tipuri de paradoxii, ceea ce deschide o înțelegere asupra relației dintre metaforă, simbol și antinomic"389. Metafora opera trecerea dintre două planuri antinomice și totodată unirea acestora, constituindu-se într-o structură paradoxală. Această structură paradoxală a metaforei a fost descoperită de către Occident pornind de la simbol, o specie a metaforicului, arată Al-George390. Astfel, începând cu romanticii, occidentalii au insistat asupra aspectului antinomic al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
planuri antinomice și totodată unirea acestora, constituindu-se într-o structură paradoxală. Această structură paradoxală a metaforei a fost descoperită de către Occident pornind de la simbol, o specie a metaforicului, arată Al-George390. Astfel, începând cu romanticii, occidentalii au insistat asupra aspectului antinomic al simbolului. Descoperirea era explicabilă în condițiile în care cultura occidentală era organizată după principii logice care aveau menirea să evite antinomiile. Înainte ca această descoperire să fie reprimată, romanticii vor interpreta antinomia simbolului ca o formă de dialectică paradoxală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Practic, romanticii se racordau, desigur parțial, la o veche tradiție de gândire. Lucian Blaga a preluat dialectica paradoxală a simbolului în epistemologia și metafizica sa, dându-i însă amploarea pe care o avea în filosofia indiană. Este o extensie a antinomicului, în care Sergiu Al-George vede un proces de lărgire a metaforicului, de tipul celui din gândirea vechilor inzi392. Faptul că Blaga nu amintește de metaforă și simbol în elaborarea epistemologiei sale antinomice este considerat un act deliberat. A preferat să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
avea în filosofia indiană. Este o extensie a antinomicului, în care Sergiu Al-George vede un proces de lărgire a metaforicului, de tipul celui din gândirea vechilor inzi392. Faptul că Blaga nu amintește de metaforă și simbol în elaborarea epistemologiei sale antinomice este considerat un act deliberat. A preferat să-și construiască sistemul dinspre dogmă către metafizica antinomică a censurii transcendente, deși drumul real a fost invers, dogmaticul fiind doar o ipostază radicală a antinomicului. Acest punct de vedere al lui Sergiu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de lărgire a metaforicului, de tipul celui din gândirea vechilor inzi392. Faptul că Blaga nu amintește de metaforă și simbol în elaborarea epistemologiei sale antinomice este considerat un act deliberat. A preferat să-și construiască sistemul dinspre dogmă către metafizica antinomică a censurii transcendente, deși drumul real a fost invers, dogmaticul fiind doar o ipostază radicală a antinomicului. Acest punct de vedere al lui Sergiu Al-George a fost contestat. Iată, în acest sens, câteva argumente ale Ioanei Lipovanu 393. În primul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metaforă și simbol în elaborarea epistemologiei sale antinomice este considerat un act deliberat. A preferat să-și construiască sistemul dinspre dogmă către metafizica antinomică a censurii transcendente, deși drumul real a fost invers, dogmaticul fiind doar o ipostază radicală a antinomicului. Acest punct de vedere al lui Sergiu Al-George a fost contestat. Iată, în acest sens, câteva argumente ale Ioanei Lipovanu 393. În primul rând, ideile lui Blaga despre metaforă și simbol nu justifică o apropiere de concepția indiană. În al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândire, deoarece concepția indiană despre metaforă și simbol angaja o metafizică în dezacord cu premisele filosofiei sale. Mai exact, metafizica indiană avea ca supoziție posibilitatea atingerii unei cunoașteri a absolutului, a transcendentului, ceea ce Lucian Blaga refuza din start. 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană Un alt scenariu pentru înțelegerea prezenței antinomicului la Blaga este cel care leagă filosofia acestuia de tradiția spiritualității răsăritene, un mediu de gândire activ dintotdeauna în spațiul românesc 394. Acest scenariu pare mult mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu premisele filosofiei sale. Mai exact, metafizica indiană avea ca supoziție posibilitatea atingerii unei cunoașteri a absolutului, a transcendentului, ceea ce Lucian Blaga refuza din start. 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană Un alt scenariu pentru înțelegerea prezenței antinomicului la Blaga este cel care leagă filosofia acestuia de tradiția spiritualității răsăritene, un mediu de gândire activ dintotdeauna în spațiul românesc 394. Acest scenariu pare mult mai firesc, dacă ținem cont de faptul că metoda antinomiei transfigurate s-a născut
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a depăși idealul de cunoaștere propriu tradiției occidentale este privită prin prisma apofatismului specific filosofiei creștine răsăritene. Metoda antinomiei transfigurate este interpretată ca una ce orientează înțelegerea în sens apofatic. În al doilea rând, metafizica blagiană, puternic marcată de motivul antinomicului, este legată de viziunile unor gânditori emblematici ai spiritualității răsăritene, precum Dionisie Areopagitul, Grigorie Palama, gnosticii târzii, dar și Dostoievski, Soloviov sau Berdiaev. Tema pe care acești gânditori o dezvoltă cu predilecție este aceea a abisului divin. Realitatea ultimă este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din chiar ființa sau lucrarea binelui, a diavolului ce sălășluiește în sânul lui Dumnezeu, a neființei ce își are loc în chiar interiorul ființei și fără de care aceasta nu ar fi ceea ce este. Marele Anonim blagian are astfel de trăsături antinomice, încât apare ca firească întrebarea dacă nu cumva Blaga a fost influențat și pe această filieră în predilecția pentru antinomic. 3.3. Blaga și Pavel Florenski În studiul introductiv la traducerea românească a uneia dintre cărțile gânditorului rus Pavel Florenski
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în chiar interiorul ființei și fără de care aceasta nu ar fi ceea ce este. Marele Anonim blagian are astfel de trăsături antinomice, încât apare ca firească întrebarea dacă nu cumva Blaga a fost influențat și pe această filieră în predilecția pentru antinomic. 3.3. Blaga și Pavel Florenski În studiul introductiv la traducerea românească a uneia dintre cărțile gânditorului rus Pavel Florenski 398, vorbind despre receptarea gândirii florenskiene în cultura românească, Ioan I. Ică jr. susține "omniprezența evidentă a gândirii florenskiene" în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că idei precum tratarea dogmelor ca antinomii transfigurate, paragrafele despre contradicție în știință și dogmă cu dezvoltările referitoare la analogii matematice ale dogmaticului, precum și referirile la teoria relativității și a cuantelor ca expresii fizicale ale unei cunoașteri dogmatice de tip antinomic "sunt mai degrabă dezvoltări în sens original de către L. Blaga ale unor sugestii florenskiene, decât remarcabile coincidențe". Dacă nu ar fi făcut adăugarea pe care o voi cita imediat, care mai atenuează tonul observației critice, acuza de plagiat ar fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de o inspirație romantică greu de contestat". Voi încerca să judec această acuză. Într-una dintre scrisorile ce compun lucrarea teologului rus, scrisoarea a șasea, intitulată " Contradicția", acesta dezvoltă un punct de vedere asupra adevărului care se construiește pe ideea antinomicului. El pornește de la problema posibilității cunoașterii vieții în bogăția și complexitatea acesteia și observă că viața este infinit mai bogată decât orice formulă a rațiunii. Orice judecată rațională referitoare la viață va suporta obiecții, contra-judecăți, care au temeiuri să fie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
n-ar avea un punct de sprijin, nu ar vedea obiectul extra-rațional și, prin urmare, nimic nu ar determina-o să înceapă asceza credinței. Acest punct de sprijin este dogma. De la dogmă începe chiar mântuirea noastră, căci numai dogma, fiind antinomică, nu ne îngrădește libertatea și dă curs liber credinței benevole sau necredinței viclene"400. O scurtă incursiune în istoria gândirii (Heraclit, eleați, Platon, Cusanus, Hegel, Fichte, Schelling) îi permite să arate că percepția antinomicității în raportul rațiunii cu lumea a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
taine religioase sunt "trăiri inexprimabile, negrăite și indescriptibile, care nu pot fi altfel îmbrăcate în cuvânt decât sub forma contradicției (...). Toată slujba bisericească, mai ales canoanele și stihirele, este impregnată de ingeniozitatea mereu clocotindă a comparațiilor antitetice și a afirmațiilor antinomice. Contradicția! Ea este totdeauna taina sufletului, taina rugăciunii și dragostei. Cu cât ne apropiem mai mult de Dumnezeu, cu atât mai clare sunt contradicțiile. Acolo, în Ierusalimul Ceresc, ele nu există. Însă aici contradicțiile există în toate; nici structurile sociale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]