695 matches
-
stânjenitoare și mai nefirească decât niciodată. Totul parcă prevestea că ceva rău din cale-afară urma să se petreacă. Mutrele tuturor celor prezenți erau cu totul reci și neatinse; se vedea limpede că pe mine mă așteptau. Atunci, individul cel mai antipatic și mai nesuferit dintre toți - ce dintotdeauna nutrise pentru mine un prisos de ură înflăcărată, pe care acum se hotărâse să și-l exprime -, punându-și o mască furibundă pe chip, s-a ridicat de pe scaun și a început să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
vomă. Și cum s-a terminat cu motanul? Eu am reușit să-i prind coada și Gheorghiță (hopa!) îl înțăncușa cu țepușa. Ce miorlăit de diavol scotea! Mă uit la cele două zbîrcituri umane. Baba era mai urîtă și mai antipatică decît Satana. Rînjea cu satisfacție cînd povestea chestia cu țepușa. Gheorghe aproba și oferea noi amănunte. Și? La o zvîcnitură s-a desprins o scîndură și a țîșnit ca din praștie. Răsuflu ușurat. Deci, cei doi ciocli n-au reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la aceeași întîlnire? N-ar fi exclus. Este o dezbatere electorală. Exact acolo merg și eu. M-au invitat la o confruntare între candidați. Rodion rîde cu gura pînă la urechi. Eu sînt unul dintre combatanți. Mie mi-s toți antipatici... Toți? Da, toți. Niște nătărăi și pe deasupra, niște hoți. Umbrela se ridică ușor și lapovița izbește din nou ochelarii profesorului. Acesta nici nu observă mișcarea și din nou începe lupta cu batista. Dar preocuparea aceasta devine secundară, excitarea centrului nervos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
trăit o viață Întreagă din mila rudelor și a vecinilor refuzînd să se angajeze orice serviciu spunea te obligă prin salariu să pactizezi cu autoritatea ori eu vreau să-mi apăr conștiința să rămîn liber nu știu de ce mi-e antipatic sefardul ăsta știe o mulțime de lucruri are argumente pentru toate afirmațiile și totuși parcă pe undeva trișează chiar și cu povestea asta prea lasă impresia că pozează În victimă sau În erou tot ce spune sună ostentativ vrea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și practică din plin. Biserica e mereu la curent cu ultimele noutăți, pe care le folosește chiar și împotriva propriilor membri. Pancarte aurii și steaguri cu portretul Sfintei Fecioare, fete cu fuste plisate de culoare bleumarin, totul se petrece în antipatica biserică a piariștilor. Din amvon se afirmă adesea că Dumnezeu cheamă la el tineretul, care nici n‑a fost chemat bine că s‑a și înfățișat. Căci tineretul este creștinismul mărturisitor, ceea ce necesită mult curaj în lumea păgână și debusolată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ca tine, au fost trei sute șaizeci și șapte, ce contează? Dar Încetează odată, pentru Dumnezeu, și dă-ne pace!“. Asta a enervat-o și mai tare pe domnișoara Powers, bine-nțeles. N-am văzut În viața mea o ființă mai antipatică. Veșnic venea la cîte-o fată și-i cerea să-i scrie ceva În carnetul de amintiri. Îl lua cu ea peste tot, ba chiar cred că dormea cu el sub pernă. CÎnd una din fete vrea să se distreze, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
televizorul? Obiectele sunt aceleași, ordinea În care sunt așezate nu s-a schimbat, eu Însumi nu am schimbat nimic În situația mea socio-profesională, proprietarul apartamentului În care mi se Întâmplă să fiu la sfârșitul emisiunii Îmi răspunde la fel de simpatic sau antipatic ca și mai Înainte, și atunci de ce gustul meu devine Îndoielnic? Trebuie să existe o legătură secretă Între gustul Îndoielnic și intensitatea iluzie. N-are, adică, nici o importanță felul iluziilor pe care ni le facem, dar atunci când Începem să credem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nu are rolul de a recunoaște sau de a defini, ci de a ambiguiza, lăsând căutarea deschisă. Sentimentul de gelozie nutrit față de domnișoara Steriad o trezește pe Manuela din visarea permanentă, doar acum știe exact ce simte: “Manuelei îi era antipatică)Manuela nu știa niciodată culoarea ochilor nimănui, dar văzu pe aceștia, pentru că o fixau drept într-ai ei cu scânteile acelea pigmentate cu auriu și negru”. Dar cu toată nesiguranța portretelor care trezesc sentimente contradictorii, sunt prezente în text pasaje
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nu știi să visezi". 17. La cincisprezece ani, aveam, prin urmare, lumea mea. Școala devenise o anexă. Nu mă mai interesau notele. Nici frustrările nu-mi mai ulcerau sufletul. Nu-mi mai păsa că eram considerat o "curiozitate" sau un "antipatic", un "încuiat", fiindcă nu luam parte la agapele colegiale și n-aveam nici un prieten, purtîndu-mă ca un adolescent fără adolescență. Lumea mea nu era, totuși, nici ea ferită de contradicții. Pe la șaisprezece ani, făcusem aproape o pasiune pentru Schopenhauer. Citisem
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ușor, în stil japonez. Din el ieșea la iveală o bucată dintr-un stern pistruiat, acoperit cu o peliculă subțire de transpirație, deși mie mi se părea că temperatura scăzuse mult în seara aceea. — Michael! exclamă ea. — Am fost foarte antipatic în ultimele săptămâni, am îngăimat. Am venit să-mi cer scuze. Păru nedumerită, desigur, dar a reușit să treacă peste acest moment. — Nu e nevoie. Sunt anumite lucruri - probabil că sunt anumite lucruri pe care ar trebui să le afli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
tranziție, chiar dacă plouă. Apropo de Hipocrat: Woody Harellson, Juliette Lewis, Robert Downey Jr., Tommy Lee Jones sînt de nevindecat, pentru că dacă se pare că nu există artă pentru artă, atunci crimă pentru crimă da, natural, born killers, nici simpatici, nici antipatici, doar documentari. Juliette, care-a jucat și-n filmul făcut după un fapt real cu fata condamnată la moarte la 14 ani deoarece era asasină, a devenit acum tînăra doamnă Knox, eroii sînt Mallory și Mickey Knox și trag amîndoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu știți cine e, că ascultați manele preclasice, hip hop, cîntecul coșarului, Waiting for the Miracle, chiar că da, Mallory nu-i fericită-n familie, taică-său o agresează mai mult sau mai puțin patern și are o mutră hotărît antipatică, mai ales În prim-plan, lucru ce s-ar putea constitui În circumstanță atenuantă pentru crimă, pe mama ei n-o mai rețin, mamele cu soți ce-și violează fiicele nu fac prea multe parale, sînt șterse prin definiție dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a dramei celui care moare În teatrul absurd, nici pe el nu-l poate simpatiza cineva, vorbesc de rege sau de reporter, sau antipatiza, test esențial În psihologie, ești pus să clasifici o sută de fotografii În figuri simpatice ori antipatice, nici nu vă dați seama cît e de greu, pentru că unii-s doar frumoși, unii numai urîți, alții insipizi, există și figuri de oameni răi dar nu antipatici -, nuanța enunțului te pune pe gînduri și n-ai timp să stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ești pus să clasifici o sută de fotografii În figuri simpatice ori antipatice, nici nu vă dați seama cît e de greu, pentru că unii-s doar frumoși, unii numai urîți, alții insipizi, există și figuri de oameni răi dar nu antipatici -, nuanța enunțului te pune pe gînduri și n-ai timp să stai pe ele deoarece ești cronometrat și la sfîrșit catalogat impulsiv, agresiv, paranoic, schizoid, te Întrebi dacă simți ceva față de tine, față de personaje, milă, ură sau repulsie, nu simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Stone În perceperea mecanismelor creației, delicate pînă la inefabil și, deci, greu de recreat, dacă nu le ai și tu, pariu de percepție dintotdeauna provocator și ușor de pierdut, Eastwood ia bidineaua și zugrăvește pe pînză un negru gras și antipatic (Forest Whitaker, la doi ani după ce fusese rănit În Platoon și, după cum se vede, Încă nerefăcut), care se intoxică pînă crapă și spre bucuria spectatorului se termină filmul. Ce să priceapă un cinefil normal care nu-i obligat să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ribozom, genă și fir de păr. Cum am mai mărturisit, am urît Greierul și furnica pentru că-i o mare porcărie, funerară și injustă, greierul fiind cît se poate de simpatic, cîntă și e vesel, iar furnica, o creatură scîrboasă și antipatică ce cară paie ca idioata și-l lasă pe muzician să moară de foame, este simbolul absolut al lipsei de talent, de umanism, al muncii cu un singur obiectiv, mîncarea, obiectivul istoric al românilor, probabil că La Fontaine și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
venea mereu în minte de câte ori, în urmă, o ascultam vorbind sau îi auzeam râsul din celelalte odăi. ― Nu știi că Maitreyi scrie versuri? mă întrebă, foarte mândru, inginerul. ― Îmi închipuiam numai, i-am răspuns: Descoperirea aceasta mi-o făcea oarecum antipatică. Toate fetele scriu versuri, și toți copiii-minune. Înțelegeam că inginerul vrea să-și scoată fata un soi de copil-minune, și aceasta mă dezgusta. De câte ori mai înainte îmi spusese: "Maitreyi are geniu!", și în acele zile o priveam cu oarecare ciudă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
la doo de noapte, m-a trezit cu desăvîrșire. Am deschis fereastra, ca să constat că era frig. Frigul venea în valuri: de afară, dar și dinăuntru; de la teancul de cărți necitite, de la maldărul de corecturi necorectate al antologiei, de la garoafele antipatice (trei și roz) cadorisite de-o cititoare bine intenționată (" Știți, cartea dumneavoastră, Efect de real, m-a făcut să trec mai ușor peste moartea soțului meu. Vă mulțumesc"). Băiatul a mai sunat o dată, convins că mesajul a ajuns la cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
numa' de bine. Leandru o băgase în unghi mort. Și încă nu venise la conducere Genosse, prostul deplin, mai intolerant decît un molah. Eu însămi, cînd am început să scriu recenzii, credeam că trebuie să fiu sobră și erudită, egal antipatică. Primul redactor șef, Cornel Șoitu, m-a încurajat să fiu personală: "Mă Dana, îmi place cum i-ai dat peste pix lui Hada". Intr-un timp al neputinței de-a alege, de-a ieși din rînduri (nu-l puteai citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Vălătucii negri ai fumului spărgeau acoperișul casei afectată de explozie, grăbindu-se să se piardă printre norii de deasupra orășelului, iar Detectivul se întrebă înciudat ce s-ar fi întâmplat dacă ar mai fi întârziat o vreme alături de acel moșulică antipatic. Nu-și răspunse. Doar trase pe dreapta și coborî din mașină... În urma sa, pe bancheta din dreapta, Magicianul mișcă oglinda retrovizoare către el și zâmbi condescendent. Zâmbetul din oglindă aducea a rânjet, gingiile păreau stropite cu sânge, însă nu era nimeni
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Încât să mă așez pe unul dintre incomodele scaune negre din fața biroului. Abia atunci am observat că ea mă cerceta cu mare atenție și urmărea tentativele mele de a fi politicoasă și manierată, cu un aer oarecum amuzant. Condescendentă și antipatică, am decis eu, dar nu răutăcioasă. Ea a vorbit prima. — Și ce te aduce la Runway, Ahn-dre-ah? a Întrebat ea cu accent britanic aristocratic, fără să-și ia ochii de la mine. Păi, am stat de vorbă cu Sharon, iar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
acolo nu mă ocolește nimeni, toți Îmi admiră voința și virtuțile, bineînțeles, cu excepțiile Împotriva cărora Îmi place să lupt pentru că sunt sportivi, și În patinaj sunt invincibilă. Pe când În viață... Toți mă ocolesc, caracterul meu displace tuturora, le sunt antipatică pentru că le demonstrez mizeria morală În care se scaldă, fug de mine și se ascund unul În spatele altuia. Între ei mă simt stingherită, străină și mă retrag În mine, unde pot visa patinoarul În tăcere și pot să sufăr, fără ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
E groasă!"... Am mai cunoscut o directoare care, cînd se enerva, arunca cu poșeta în salariați! Și mărea salariile în funcție de simpatii și antipatii nu conta la ea vechimea, studiile, performanțele: cine îi era simpatic 7.000 lei; care îi era antipatic 5.000 lei. A rezistat puțin... Dar ce-mi povestește, recent, un regizor & director de teatru, din Tîrgoviște? Că a fost la un festival... culmea, tot în Banat (văd că și azi, în articol, e tot fruncea!), și directorul de-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de seisme identitare, fără ca ei să devină simple ființe de hârtie. Astfel, romanul Dihorul, carte de debut semnalată elogios de Marin Preda, aduce în prim-plan personalitatea acaparantă a lui Troceanu, un student întârziat, filosof nihilist și mizantrop, apatic și antipatic, croit parcă după un calup nietzschean sau dostoievskian. Scârbit de ceea ce el considera „aceeași condiție umană mizeră”, protagonistul declară sfidător: „să te mândrești cu ceva omenesc este de domeniul jalei, și câteodată de cel al morbidului”. În contextul prozei scrise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
lumea În care trăim. Naratorul devine cu-adevărat omniscient, atotștiutor, și totuși nu renunță niciodată la amare autopersiflări. SÎnt clipele sale de luciditate care, deși nu-i schimbă viața, i-o explică. Pe de o parte, machismul ni-l face antipatic, pe de alta resemnarea și conștiința morții ni-l apropie. Adesea sadian, autorul subscrie straniului marchiz În ideea imposibilității omului de a fi fericit preț de mai bine de-o părere, În ideea, exprimată acum În termeni freudieni, a revărsării
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]