2,373 matches
-
xenofob sunt neîntemeiate, cu atât mai mult cu cât acesta a declarat că, după ce va fi ales Președinte al României, îl va chema într-o vizită diplomatică la București pe președintele Israelului și că nu este de acord cu antisemitismul. ... 70. De altfel, discuțiile pe probleme politice pentru care este acuzat în spațiul public domnul Călin Georgescu nu au nicio legătură cu condițiile obiective de fond prevăzute de Constituție și de Legea nr. 370/2004. Aceste discuții se circumscriu cadrului constituțional
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
i) infracțiuni contra umanității, (ii) desfășurarea unei activități de promovare a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor rasiste și xenofobe, (iii) promovarea urii sau a violenței pe motive etnice, rasiale sau religioase, a superiorității unor rase și a inferiorității altora, (iv) promovarea antisemitismului sau (v) incitarea la xenofobie - să solicite înlăturarea efectelor pedepselor lor, întrucât aceste condamnări nu sunt considerate ca fiind motivate politic. ... ... D. Cadrul juridic și practica internă privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
de norma de drept comun. Caracterul prioritar al normei speciale decurge din însăși finalitatea adoptării ei, demonstrând intenția legiuitorului de a deroga de la norma generală, prin prevederi de strictă interpretare și aplicare. ... ... ... II. Dreptul internațional A. Materiale internaționale privind antisemitismul și negarea Holocaustului 46. În al doilea raport privind România, adoptat la 22 iunie 2001, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței („ECRI“) a observat că anumite părți ale presei din România încă publicau articole cu tentă antisemită și că, deși
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
cu scopul de a consolida, avansa și promova educația, cercetarea și memoria Holocaustului. Uniunea Europeană („UE“) este un permanent partener internațional, împreună cu 25 de state membre UE, inclusiv România, care au devenit țări membre IHRA. Definițiile de lucru pentru antisemitism sau negarea Holocaustului redactate de IHRA sunt acceptate de diferite organisme și organizații internaționale și europene, inclusiv de instituțiile UE. Țările membre IHRA au adoptat, prin consens, definiția de lucru a negării și denaturării Holocaustului la ședința plenară a IHRA
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
semnul întrebării, în mod public, a principalelor mecanisme de exterminare (precum camerele de gazare, execuții în masă, înfometare și tortură) sau a intenției de a comite genocid împotriva poporului evreu. Negarea Holocaustului este, în diversele sale forme, o expresie a antisemitismului. Încercarea de a nega genocidul împotriva evreilor constituie un efort de a exonera regimul național-socialist și antisemitismul de vina sau responsabilitatea pe care au avut-o în genocidul poporului evreu. Distorsionarea Holocaustului se referă, inter alia, la: Eforturi intenționate de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
înfometare și tortură) sau a intenției de a comite genocid împotriva poporului evreu. Negarea Holocaustului este, în diversele sale forme, o expresie a antisemitismului. Încercarea de a nega genocidul împotriva evreilor constituie un efort de a exonera regimul național-socialist și antisemitismul de vina sau responsabilitatea pe care au avut-o în genocidul poporului evreu. Distorsionarea Holocaustului se referă, inter alia, la: Eforturi intenționate de a scuza sau minimaliza impactul Holocaustului sau al elementelor sale principale, inclusiv colaboratori și aliați ai Germaniei
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
inclusiv colaboratori și aliați ai Germaniei naziste; (...) Încercări de a dilua responsabilitatea pentru înființarea de lagăre de concentrare și exterminare, concepute și operate de către Germania nazistă, prin învinovățirea altor țări sau grupuri etnice. Conform IHRA, între exemplele contemporane de antisemitism în viața publică sunt incluse, de asemenea: Negarea evenimentului, scopului, mecanismelor (ex. camere de gazare) sau a intenției genocidului comis împotriva evreilor, de către Germania național-socialistă și susținătorii și complicii săi, în timpul Celui de-Al II-lea Război Mondial
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
intenției genocidului comis împotriva evreilor, de către Germania național-socialistă și susținătorii și complicii săi, în timpul Celui de-Al II-lea Război Mondial (Holocaustul). ... 48. La 6 decembrie 2018, Consiliul Uniunii Europene a adoptat în unanimitate o declarație privind combaterea antisemitismului și dezvoltarea unei abordări de securitate comune pentru a proteja mai bine comunitățile și instituțiile evreiești în Europa. În declarație, Consiliul Uniunii Europene „invită statele membre să adopte și să pună în aplicare o strategie holistică în scopul prevenirii și
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
de securitate comune pentru a proteja mai bine comunitățile și instituțiile evreiești în Europa. În declarație, Consiliul Uniunii Europene „invită statele membre să adopte și să pună în aplicare o strategie holistică în scopul prevenirii și combaterii tuturor formelor de antisemitism ca parte a strategiilor acestora privind prevenirea rasismului, xenofobiei, radicalizării și extremismului violent“. În decembrie 2020, Consiliul Uniunii Europene a reafirmat angajamentul din declarația din 2018. ... 49. Sondajul privind discriminarea, infracțiunile motivate de ură și antisemitismul din statele membre ale
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
combaterii tuturor formelor de antisemitism ca parte a strategiilor acestora privind prevenirea rasismului, xenofobiei, radicalizării și extremismului violent“. În decembrie 2020, Consiliul Uniunii Europene a reafirmat angajamentul din declarația din 2018. ... 49. Sondajul privind discriminarea, infracțiunile motivate de ură și antisemitismul din statele membre ale UE, întocmit de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în 2018, a constatat că nouă din 10 evrei europeni simțeau că antisemitismul crescuse în ultimii 5 ani; 34% evitau să frecventeze evenimente sau locații evreiești
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
din declarația din 2018. ... 49. Sondajul privind discriminarea, infracțiunile motivate de ură și antisemitismul din statele membre ale UE, întocmit de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în 2018, a constatat că nouă din 10 evrei europeni simțeau că antisemitismul crescuse în ultimii 5 ani; 34% evitau să frecventeze evenimente sau locații evreiești deoarece nu se simțeau în siguranță; 38% se gândeau să emigreze deoarece nu se simțeau în siguranță ca evrei în Europa; iar 70% considerau că eforturile statelor
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
ani; 34% evitau să frecventeze evenimente sau locații evreiești deoarece nu se simțeau în siguranță; 38% se gândeau să emigreze deoarece nu se simțeau în siguranță ca evrei în Europa; iar 70% considerau că eforturile statelor membre de a combate antisemitismul nu erau efective. ... 50. În rezoluția adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite („ONU“) în ianuarie 2022, negarea Holocaustului a fost condamnată fără nicio rezervă și tuturor statelor membre ONU li s-a cerut să o condamne, în spiritul
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
prim-ministru Antonescu și a altor criminali de război și de recentul atac antisemit îndreptat împotriva unui teatru evreiesc, a directorului acestuia și a personalului său și au solicitat executivului și puterii judecătorești să ia toate măsurile necesare pentru a combate antisemitismul. ... 69. Începând cu anul 2010, în apropierea orașului Iași au fost descoperite mai multe gropi comune. Ancheta declanșată de Parchetul Militar Iași și încheiată în 2014 a concluzionat că trupurile găsite în aceste gropi aparțineau evreilor care au fost uciși
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
conduita autorităților în legătură cu aceste achitări, au suferit sentimente de umilire, durere și traumă psihice, confirmarea suferinței din timpul Holocaustului fiindu-le reconsiderată și anulată. În opinia lor, achitarea autorilor istorici ai infracțiunilor în legătură cu Holocaustul a încurajat antisemitismul și pe cei care neagă Holocaustul și, astfel, le-a afectat viața privată și integritatea psihică. În continuare, au susținut că achitarea celor condamnați pentru crime împotriva evreilor în legătură cu Holocaustul a avut un impact general asupra tuturor membrilor
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
jurisprudența citată supra, pct. 111). Mai mult, Curtea a considerat anterior că, în ceea ce privește negarea Holocaustului, chiar dacă deghizată într-o cercetare istorică imparțială, aceasta trebuie să fie văzută întotdeauna ca având conotațiile unei ideologii antidemocratice și a antisemitismului și trebuie considerată ca îngrijorătoare în mod deosebit pentru cei vizați (a se vedea Perinçek, citată anterior, pct. 253, și cauzele citate). ... 118. Speța nu privește exprimarea în public a opiniilor care neagă existența Holocaustului sau la stereotipurile negative despre
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
își debitează gogoșile naționale. Încă o amendă nu mai contează, oricum voi fi adus la sapă de lemn. Acesta este scopul legii Dragnea, apărută din senin, din iarbă verde. Antidefăimarea este un concept instituționalizat în AntiDefamation League în 1913, când antisemitismul, în special în Europa, creștea de la an la an. Era o reacție firească, în fața unui fenomen îngrijorător, care a dus la ce-ți e groază și să te gândești. Iar League înseamnă Ligă, organizație neguvernamentală, nu lege. Ce anume din
Mai bine rămân nepotul șefului Securității () [Corola-blog/BlogPost/339038_a_340367]
-
cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, în ansamblul său, și, în mod special, a dispozițiilor art. I pct. 3 [cu referire la art. 2 lit. b^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002], ale art. I pct. 4 [cu referire la art. 2 lit. f
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, în ansamblul său, și, în mod special, a dispozițiilor art. I pct. 3 [cu referire la art. 2 lit. b^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002], ale art. I pct. 4 [cu referire la art. 2 lit. f
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, în ansamblul său, și, în mod special, dispozițiile art. I pct. 3 [cu referire la art. 2 lit. b^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002], ale art. I pct. 4 [cu referire la art. 2 lit. f) din
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
2, litera d) va avea următorul cuprins: «d) prin materiale antisemite se înțeleg: imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole, alte documente și materiale de propagandă, precum și orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antisemitismul. » “ ... – Art. II pct. 2 [cu referire la art. 4 din Legea nr. 157/2018]: „Articolul 4 va avea următorul cuprins: «Art. 4. - (1) Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracțiune și se pedepsește cu
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
Franței; diseminarea ideii potrivit căreia „iudaismul politic“ urmărea să distrugă identitatea Franței; participarea unor persoane condamnate pentru opiniile lor negaționiste la evenimente organizate de asociație. În ceea ce privește a doua asociație, Curtea a observat că programul său politic promova antisemitismul și conținea obiective bazate pe ură și discriminare față de imigranții musulmani și persoanele homosexuale. Curtea a concluzionat că dizolvarea acestor două asociații a fost dispusă pentru a sprijini o „democrație capabilă să se apere singură“, în contextul persistenței și
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
justificau necesitatea aplicării art. 17 din Convenție, dat fiind că statutul asociației - în cuprinsul căruia se susținea că polonezii erau persecutați de către minoritatea evreiască, precum și că existau inegalități între polonezi și evrei - putea fi considerat o reînviere a antisemitismului. În plus, observațiile adresate de către reclamanți Curții aveau, de asemenea, conotații antisemite. ... 81. Cu toate acestea, prin Hotărârea din 16 iulie 2009, pronunțată în Cauza Féret împotriva Belgiei - prin care s-a reținut că reclamantul, președintele unui partid de
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
de fiecare braț. Curtea a considerat că locul central acordat intervenției invitatului și punerea evreilor care au fost victime ale deportării într-o poziție degradantă, în raport cu o persoană care nega exterminarea acestora, constituiau o demonstrație de ură și antisemitism, precum și o negare a holocaustului. În plus, reclamantul nu s-a distanțat de opiniile invitatului său, care, numindu-i „afirmaționiști“ pe cei care îl acuzau de negaționism, a pus pe același plan „fapte istorice bine stabilite“ și o teză
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
214 din 28 martie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 107/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 3 mai 2006, și din Legea nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 4 iulie 2018) prin care au fost interzise organizațiile, simbolurile, materialele și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice. În același sens, în expunerea de motive a legii criticate se arată că „într-o societate democratică, care respectă și garantează drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor săi, prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură nu sunt doar acte de justiție socială, ci și măsuri esențiale pentru asigurarea stabilității și coeziunii naționale“, că „riscul radicalizării prin intermediul mijloacelor de comunicare virtuală, alături de normalizarea discursului antisemit în
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]