1,520 matches
-
de subiectul nostru. Cităm din memorie unii din cei mai cunoscuți autori (cititorul va recunoaște esențialul și diversitatea aportului lor): socialiștii libertari ai secolului al XIX-lea; Darwin, Marx și Engels, Nietzsche, Freud; apoi, freudo-marxismul lui Wilhelm Reich; sociologii și antropologii care relativizează gândirea și moravurile; mai aproape de noi, Gide, Camus, Sartre, Erich Fromm, Herbert Marcuse, Ivan Illich, Simone de Beauvoir, Michel Foucault, Gilles Deleuze, Roland Barthes, Jacques Lacan, Claude Lévi-Strauss. Comunismul a fost compromis de evenimentele din Budapesta (1956) și
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
gazului, dar ne putem da viața pentru credință sau dragoste. Totuși, ar fi greșit să pretindem că aceste domenii ar fi afectate de iraționalitate sau incoerență. Dragostea are logica sa, dar aceasta este diferită de cea a lui homo aeconomicus. Antropologii ne-au arătat că religiile așa-zis primitive au un sistem de credințe, o cosmogonie, o mitologie, rituri perfect ordonate și comprehensibile. Arta are codurile sale, limbajul său, regulile sale. În materie de morală, un ascet și un petrecăreț se
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
lui Selmer Bringsjord și David Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
1987; Silverstein 1993), cultura că sistem de mediere (Rossi-Landi 1970), cultura că sistem de practici (Mauss [1935] 1979; Bourdieu 1990), cultura că sistem de participare (Hymes 1972; Duranti 1997). Aceste teorii ale culturii sunt un argument pentru definiția oferită de antropologul Marcel Mauss (1979) conceptului de "persoană", drept o creație maleabila din punct de vedere cultural și istoric, astfel intrând într-un proces de resemiotizare. Aceste două contexe care modelează orice persoană pot fi interpretate prin cele cinci dimensiuni culturale menționate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
le vom decoda prin aceeași distanțare. Textul literar ajunge la discurs tocmai prin operații succesive de pendulare, ajunge la o țesătura complexă de relații, al cărei rezultat va fi sensul care trebuie să fie decodat prin două variabile: * cultură. Pentru antropologul lingvist Alessandro Duranti (1997: 27) "a cunoaște o cultură este ca și cum ai cunoaște limba. Ambele sunt realități mentale. Mai mult decât atât, a descrie o cultură este ca și cum ai descrie o limbă". Aceeași interrelație între cultură și limba este, de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de a deștepta la o nouă viață spiritul bizantin. Și, desigur, această țară și acest popor pot avea un viitor mare". În sfîrșit, o altă opțiune angajată pleda pentru neutralitatea descriptivă și compasiunea explicativă, întocmai ca în studiul recent al antropologului bulgar Bogdan Bogdanov: "omul acestor locuri nu este, în principiu, nici credincios în sens religios -, nici superstițios, fiind gata să rîdă de cei care exagerează în credința lor. Religia nu este un mod de a privi lumea, ea este acel
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
pp. 333-353. Smith, M., Voices from the Well: The logic of the virtual commons, 1992. Preluat pe 12 29, 2007, de pe http://netscan .sscnet.ucla.edu/csoc/papers Soeharto, N. W., "Identity on the Net: Should we talk methodology here?", Antropologi Indonesia, 2(8), 2004, pp. 12-19. T"nnies, F., Community and Society (Gemeinschaft und Gesellschaft). (C. P. Loomis, Trans.), Transaction, New Brunswick, NJ, 1988. Thomsen, S., Straubhaar, J., Bolyard, D., "Ethnomethodology and the study of online communities: exploring the cyber
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
îi atribuie omului arhaic motivații ale omului modern, în primul rând intenția de a stăpâni forțele naturii: „Ce îngustime a vieții sufletești la Frazier! Ce incapacitate de a înțelege o altă viață decât cea englezească a epocii sale!“64 Un antropolog de teren, care pornește de la aceleași premise ca și Frazier, le va cere băștinașilor să-i spună ce anume speră ei să obțină prin practicile magice la care participă. Și va primi, în cele din urmă, explicațiile pe care le
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pentru Întreprinderile din toate branșele există dificultatea, ca cerințele clienților În privința produselor se schimbă din ce În ce mai rapid, iar importanța acestora pentru diversele grupuri vizate variază foarte mult. Șapte instrumente de planificare și gestiune pentru QFD 1. Diagrama de afinitate dezvoltată de antropologul japonez Jiro Kawakita și cunoscută și sub denumirea de "metoda KJ"; se utilizează pentru redarea structurii nevoilor clientului; prin extragerea directă a structurii cognitive pe care clienții o utilizează În momentul În care se gândesc la propriile nevoi, se obține
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
moment. În tentativa ajungerii în centru (focar al gnozei), individul din labirint trece prin încercări totdeauna terorizante; întocmai ca în mitologia elină, iată "Caverna"; Dansul sacru" evocă simbolic pășirea zigzagată prin labirint; "Securea cu două tăișuri" amintește de tărâmul Minotaurului. Antropologii văd în simbolistica labirintului un stimul spre purificare: "mersul și întoarcerea din labirint ar fi simbolul morții și al învierii spirituale"; pe scurt, labirintul duce spre "profunzimile inconștientului", spre "unitatea pierdută a ființei care se risipește în mulțimea dorințelor", ori
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de articole ISI cu rafinamente desigur, în timp ce filosofia nu va mai fi necesară.... Iar, ca să ne complicăm situația, avem tot timpul la dispoziție literatura... Asta în timp ce, în termeni ecologici, ne moare exotismul și biodiversitatea, nu mai există "și alții", iar antropologii sunt triști pentru că li se modifică chiar principalul obiect de studiu și nu o face nici măcar cu demnitate. Și-a construit, plin de suficiență, o inegalabilă capacitate de autodistrugere. Omul nu are nevoie de un adversar serios, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de pe urma negocierilor cu specialiștii în alte domenii. Specialistul în modul de gîndire economic se poate îmbogăți în urma schimbului de idei cu alți specialiști care studiază condiția umană, de la filosofi, teoreticieni politici și sociologi la critici literari, istorici de artă și antropologi culturali. Dacă doriți să vă continuați studiile în domeniul economiei, nu trebuie să cădeți pradă tentației de a ignora sau de a elimina complet celelalte discipline umaniste" (p.479-480). Există multiple preocupări și încercări de reconstrucție a științei economice, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și Derrida), a liberalismului (polemizînd cu Rorty și Rawls), a pozitivismu-lui, a "fascismului de stînga", a manipulării genetice (polemizînd cu Sloterdijk), a unificării eu-ropene și a tot ce mai mișca în epocă. Habermas este în egală măsură politolog și sociolog, antropolog, psiholog, lingvist, jurist, cu o excepțională calificare interdisciplinară, dar și economist, cu studii în regulă. Se întreba un coleg cum se face că Germania nu a dat mari economiști? Dar eu nu cred că a dat mai puțin decît alte
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
va avea repercusiuni asupra sistemelor de educație și de formare, asupra modurilor de a gândi și a pregăti viitorul, asupra conceptului de viață bună. Homo consomator nu va fi dispărut: el își va fi pierdut imaginarul luxuriant și centralitatea triumfalistă. Antropologii unui viitor îndepărtat se vor putea apleca atunci plini de curiozitate asupra acelei civilizații luminate în care homo sapiens se închina unui zeu pe cât de derizoriu, pe atât de fascinant: efemera marfă. Eclectismul fericiriitc "Eclectismul fericirii" Sunt numeroase rațiunile care
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și A.R. Radcliffe-Brown) va imprima acesteia o la fel de important-constitutivă dimensiune socială. Autorul se referă în continuare la „locurile supralicitate” în practica empirică și teoretică a antropologiei, și anume „fenomenul primitiv” și „comunitatea mică”. Atunci când studiul societăților aliterate dezvăluie interesul antropologilor pentru „explicații genezice” (printr-o asociere relativă a populațiilor „arhaice” contemporane cu cele preistorice), micile comunități răspund nevoii științifice a unei „percepții sinoptice” sau „holistice” a comportamentului uman. Profesorul Geană vorbește în acest context de „unitățile existențial-umane”, prin care antropologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a trăsăturilor culturale (toate acestea fiind, de fapt, convergente cu observarea participativă). În planul „condiției conceptuale”, autorul pune în lumină trei noțiuni majore ale disciplinei, constitutive demersului teoretic al acesteia, și anume: cultura, personalitatea și structura socială. Potrivit profesorului Geană, antropologii (începând cu Edward B. Tylor, 1971) au dat termenului de cultură un înțeles „generos și profund”, în legătură cu „patru trăsături esențiale”, și anume: caracterul normativ, învățat, progresiv și cel simbolic. „Nici o altă disciplină”, notează autorul, „nu a arătat atâta grijă față de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
conținutul volumului se constituie fiecare în elemente inedite, atractive pentru cititor, indiferent că este vorba despre profesioniști în științele sociale, studenți sau despre publicul larg. Prin originiile și interesele curente de cercetare, Monica Heintz ar putea aparține noii generații de antropologi sociali români. Pe de altă parte, Monica Heintz nu aparține spațiului academic românesc. Absolventă de filosofie la Sorbona, ea a optat pentru studierea antropologiei sociale la Oxford (master) și Cambridge (doctorat), activitățile de cercetare din timpul doctoratului oferindu-i prilejul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
groaza cumplită, oroarea inspirată de o alteritate radicală” cu care omul se identifică, transformându-se în piatră, încremenit într-o imobilitate asemănătoare celei a colossos-ului înălțat spre cer. În context african, examinând fetișul de lemn sau de piatră, „zeul-obiect”, un antropolog ca Marc Augé2 subliniază, la rândul său, raportul imobilității cu divinul, cu supranaturalul, ca și legătura dintre inanimat, inerție și moarte. Zeul-obiect este deopotrivă dublul unui zeu și dublul unui mort. De altfel, problema raporturilor materiei cu o putere de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu divinul, cu supranaturalul, ca și legătura dintre inanimat, inerție și moarte. Zeul-obiect este deopotrivă dublul unui zeu și dublul unui mort. De altfel, problema raporturilor materiei cu o putere de ordinul invizibilului se află în centrul analizelor consacrate de antropologul francez nașterii fetișului. Să asumi materia și să gândești simultan corpul-obiect și corpul activ - adică fetișul încărcat de energii, de forțe - iată, crede Marc Augé, esența concepției africane despre moarte, concepție ce refuză reducerea corpului la starea de simplu obiect
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
consacrată acestei „ipoteze scandaloase” (outrageous hypothesis) cerută în acea vreme de publicul american. Pentru a respecta o condiție prealabilă fixată de Voltaire: înaintea unei discuții, se definesc termenii acesteia, să vedem ce înțelege Huntington prin civilizație. Numeroși autori, în special antropologi, folosesc termenii civilizație și cultură ca interșanjabili, preferându-l totuși pe primul când e vorba de cuceriri tehnice și valori materiale, iar pe al doilea când accentul cade pe valori spirituale. În epoca modernă a statului național, se face distincția
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
atunci trebuie să i se afle o sursă precisă. Cu alte cuvinte, dacă mitul gnostic a fost „Împrumutat” din „religia populară”, oriunde și oricînd ar fi avut loc acest transfer e nevoie ca el să fie precis documentat. Din contra, antropologii au recunoscut Încă de multă vreme că mitul exista În nenumărate variante, dintre care fiecare reprezintă transformări ale celorlalte și poate să ia naștere În mod independent din lucrarea unor minți omenești, În orice spațiu. În acest sens, mitul gnostic
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
studiul sincronic al limbii 12. Cu nuanțări introduse mai Întâi de prințul Nicolas S. Troubetskoy (Principles of Phonology, 1939) și apoi de Roman Jakobson, fonologia a devenit principalul model În analiza mitului și a narațiunii. În spatele curentului s-a aflat antropologul Claude Lévi-Strauss, care a atras atenția Întregii lumi către Învățături uitate privind structurile constante ale narațiunii, cum erau Morfologia basmului de VI. Propp (1928) și multe alte studii datorate formaliștilor ruși. După cum s-a subliniat deseori, cea dintâi perspectivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
extrem de simplă pe care mintea omenească a născocit-o pentru a justifica imperfecțiunile bătătoare la ochi ale existenței. Oamenii n-au așteptat să se inventeze scrierea ca să exprime această concepție. Ea apare În majoritatea regiunilor globului, În mituri Înregistrate de antropologi 4. Un personaj, mai adesea masculin decît feminin, care poate fi etern ca și Ființa primordială, sau născut după ea (uneori chiar din Ființa Primordială Însăși), deteriorează creația, din pricina neîndemînării sale sau, mai frecvent, din pricina pornirii sale irezistibile de a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care a atribuit apariția legendelor dualiste slave răspîndirii bogomilismului. Descurajat de savantul finlandez Julian Kron, Veselovski s-a convertit În 1889 la ipoteza acestuia: legendele dualiste sînt fino-ugrice și uralo-altaice la originea lor. Doi ani mai tîrziu (1891), descoperind că antropologul francez De Charencey a publicat o serie de mituri dualiste nord-americane, Veselovski a ajuns la concluzia prudentă că geneza dualismului trebuie să fi avut loc, În mod independent, În arii geografice diferite 7. Chestiunea ar fi putut fi considerată lămurită
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
se distingă de creștinii filonului central prin refuzul de a venera un instrument de tortură prin care Demiurgul sau Diavolul au vrut să-l pedepsească și să-l ucidă pe MÎntuitor. Însă creștinii majoritari Înfăptuiau o operație simbolică bine cunoscută antropologilor, care constă din transformarea unor simboluri ale opresiunii În simboluri ale libertății 260. Crucea infamiei, destinată să-l stigmatizeze drept criminal pe Cristos și să-l distrugă, a fost Înfrîntă de acesta prin Înviere și prefăcută În simbol al eliberării
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]