1,523 matches
-
în cadrul a ceva ce se numește cultura umană, dar foarte dificil de înțeles atunci când se află la nivel intercultural. Această distincție pare mult prea simplistă și arbitrară. Și totuși, aceasta este exact poziția de care vrea să ne convingă criticul antropolog în atacul său asupra științelor sociale nomologice. În schimb, eu aș sugera să considerăm truismul implicit din această critică drept un avertisment și nu o piedică. Trebuie să fim conștienți întotdeauna de faptul că termenii folosiți de cercetători pot avea
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să eliberăm aceste categorii de limitările mediilor noastre culturale proprii, și încercăm să fim atenți la structurile de semnificații din interiorul acelora pe care le studiem. Specialiștii din științele sociale trebuie să țină cont de premisa de la care pornește criticul antropolog, anume că există diferențe în ceea ce privește semnificațiile la nivel intercultural (și la cel inter-regional, -orășenesc, -familial și -individual). Scopul nostru este acela de a fi conștienți de toate aceste diferențe de la nivelul semnificațiilor și de a le integra în design-ul
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și, în același timp, la creativitate teologică : a descoperi din interiorul propriului meu loc teologic căile unei depășiri fără renegare. Chiar în spațiul aceleiași credințe, aspectele diversității capătă astăzi o relevanță nouă, sînt considerate ceva important, dacă nu cumva esențial. Antropologii își îndreaptă atenția spre procedeele, din trecut sau de astăzi, folosite de Biserici pentru a tolera/admite/ integra în ortodoxia oficială diferența, opinia îndrăzneață pînă la limita ereziei, nonconformismele. Nu pe omogenitate, ci pe concurența, varietatea, policromia din peisajele credinței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui Selmer Bringsjord și David Ferrucci , un interes puternic pentru relația povestirii cu mediul informatic. Există studii de afaceri în care Gerald Zaltman folosește narațiunea ca resursă pentru branding și marketing. Ludologia, prin Janet Murray , recunoaște natura narativă a jocurilor. Antropologi ca Elinor Ochs și Lisa Capps explorează relația conversației cotidiene cu narativul. În toate domeniile cercetării se vorbește despre: „o revigorare a narațiunii”. Tot mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în anii '20-'30 nicio tradiție de structurare științifică, de confruntare a ideilor metodologice și teoretice cu faptele. Accentuând pe observarea sociologică și pe caracterul sistematic al cunoașterii, Gusti a pus bazele unei sociologii întemeiata pe fapte și metodă"32. Antropologul Vintilă Mihăilescu observa și el că proiectul de modernizare al Școlii Gusti se situează între modelul civilizației franceze și cel al culturii germane: "Cu o burghezie firava, adesea majoritar alogena, România a fost și a rămas cea mai compactă societate
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Vergilius, unde apare, sub forma vâscului, cu rolul de obiect psihopomp, care îi asigură protagonistului accesul în "lumea de dincolo"426. Cu toate acestea, textemul aferent și-a câștigat notorietatea mai ales datorită amplei lucrări de mitologie comparată elaborată de către antropologul englez James George Frazer și publicată în 12 volume între 1890 și 1915. Ideea centrală a lucrării lui Frazer, care pornește de la episodul vergilian și de la pictura The Golden Bough (1834) a lui J. M. W. Turner, este că toate
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
morții și resurecției naturii. După cum am putut constata până acum, ideea unității de substanță a doctrinelor mitico-religioase apare și la Sadoveanu (inclusiv sub forma specifică a analogiei între Iisus, Mithra și Osiris, care formează obiectul unor capitole speciale în cartea antropologului englez 427). Totuși, unii dintre exegeții operei sadoveniene 428 au înclinat să creadă că prozatorul român nu a cunoscut lucrarea lui Frazer, nici măcar ediția ei abreviată, tradusă în limba franceză de către Lady Frazer în 1923. Această ipoteză a devenit improbabilă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la toate simpozioanele organizate de Catedra de Engleză, publicasem câteva articole în volumele conferințelor și în revista culturală Orizont și cu ceva vreme înainte de decembrie 1989, după o conferință susținută de mult îndrăgitul meu profesor Ivan Evseev, reputat etnolog și antropolog, am avut o lungă conversație în care îi relatam despre un interes constant al meu pentru casă/locuire și nenumăratele ramificații ale temei în cultura universală. La puțină vreme după aceea, în primăvara lui 1990 profesorul Evseev mă anunța că
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
listele Convenției Democratice (1996-2000). Devenit Înalt funcționar al PSD, În momentul de față senator al acestui partid. O observație este de făcut aici asupra gradului Înalt de intercunoaștere dintre membrii diferitelor grupuri intelectuale și politice, Îndeosebi a bucureștenilor: Vintilă Mihăilescu, antropolog, povestea În Dilemă scenă Întîlnirii dintre cîțiva membri ai aceleiași „generații” Într-un ascensor din clădirea guvernului pe la Începutul anilor 1990, care-și spuneau pe nume, folosind de multe ori diminutive, unul dintre ei interpelîndu-i pe ceilalti cu umor: „Suntem
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fel de supapă. Cu ocazia primei mele șederi la Paris, reușisem să obțin, prin Pierre Bourdieu, un acord de principiu pentru schimburi științifice între Ecole des Hautes Etudes (EHESS) din Paris și Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", președintele EHESS, pe atunci antropologul Marc Augé, trimițând o scrisoare în acest sens rectorului universității ieșene. La această scrisoare, ajunsă de altfel cu mare întârziere la destinatar, rectorul Viorel Barbu, se face referință în raport. Îi propusesem rectorului invitarea la Paris a profesorului Adrian Neculau
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
importante studii sociologice și economice privind gospodăria țărănească și satul românesc. A adus contribuții originale la istoria sociologiei, la istoria filosofiei, filosofia religiei și filosofia culturii românești. A murit în închisoarea Aiud. 9 Traian Herseni (Hariton T., pseudonim), (1907-1980), sociolog, antropolog, colaborator apropiat al lui Dimitrie Gusti, asistent, apoi, conferențiar de sociologie rurală la Universitatea din București și la cea din Cluj. În toamna lui 1940 este secretar general la Ministerul Instrucțiunii Publice din guvernul legionar, întemnițat între 1951-1956, după care
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lucrează la Institutul Central de Statistică (Direcția Centrală de Statistică). Arestat în 1950, închis la Jilava, judecat în 1954 și achitat. Activează în cercetarea economică și sociologică, din 1973 devine universitar, până la pensionare (1976). 14 Mihai Pop (1907-2000), folclorist și antropolog, participant din 1928 la cercetare monografică (Fundul Moldovei, Drăguș, Runcu, Cornova). După război ia parte la întemeierea Institutului de Folclor și devine profesor la catedra de folclor de la Universitatea din București. Premiul Herder. 15 Costin Murgescu (1919-1989), economist, profesor universitar
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
schimbări atât de mari în lume, încât instrumentele tradiționale de analiză în domeniul politicii externe și de securitate își dovedesc cu prisosință limitele. Militarii și diplomații nu mai sunt singuri în topul experților în securitate, lor adăugându-li-se sociologi, antropologi, filosofi și alte categorii de intelectuali, ale căror reflecții participă copios la mai buna înțelegere a vremurilor tulburi pe care le trăim. Autorul cărții de față se numără printre cei care, folosind experiența de militar angajat la vârf în reorganizarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
european, să fie apreciată de cetățeanul european și să se afle în competiție cu celelalte armate ale marilor puteri: Statele Unite ale Americii, Rusia, China, Japonia etc. Numai așa, cetățeanul european, ca subiect epistemologic (militar, inginer, profesor, psiholog, sociolog, medic, jurist, antropolog, cercetător, politician, tehnician, funcționar), care trăiește și muncește în spațiul european în orice domeniu de activitate (amfiteatru, laborator, spital, tribunal, intreprindere, instituție națională guvernamentală sau neguvernamentală, instituție europeană), poate conștientiza importanța problemelor europene de securitate și apărare. Această mare împlinire
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
apărarea valorilor europene printr-un jurământ militar european, și se raportează ca factor de putere în comparație cu alte armate de pe glob: Statele Unite ale Americii, Rusia, China, Japonia etc. Astfel cetățeanul român, ca subiect epistemologic, (militar, inginer, profesor, psiholog, sociolog, medic, jurist, antropolog, cercetător, politician, tehnician, funcționar), care trăiește și muncește în orice domeniu de activitate (amfiteatru, laborator, spital, tribunal, întreprindere, instituție națională guvernamentală sau nonguvernamentală, instituție europeană), poate conștientiza importanța problemelor de securitate și apărare națională în strânsă dependență de cele ale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
un har didactic rar întâlnit și știa să selecționeze și să dozeze informațiile astfel încât să nu fie obositoare. Ca urmare a calităților sale a devenit membru al Academiei Române și a primit numeroase distincții internaționale. Fiind una dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile a condus, în calitate de director, Institutul Român de Antropologie. De la cursul de Anatomie comparată a vertebratelor am devenit un împătimit al anatomiei comparate. Am abordat și eu probleme de anatomie comparată a animalelor nevertebrate; am avut ca
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
antropologie, așa că datele acumulate nu mai puteau intra într-o prelegere, chiar dacă ajunsese la patru ore. După 1995 am propus introducerea unui curs de Antropologie, la disciplinele opționale. La Facultatea de Biologie a predat Antropologie unul dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile, acad. prof.dr. Olga Necrasov. A și publicat cursul Originea și evoluția omului. Pe baza datelor acumulate și a literaturii de specialitate, am reușit să redactez cursul de Antropologie și să public, în două ediții, Originea și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
evidențiază astfel faptul că orice obicei, orice credință sau tradiție, „oricît de bizară, șocantă sau chiar revoltătoare ar părea”, se poate explica doar în propriul ei context. Cu prilejul celui de-al patrulea centenar al morții lui Montaigne, în 1992, antropologul reînsuflețește o dezbatere filozofică mereu actuală : . Asemenea întregii opere a lui Claude Lévi-Strauss, acest volum, care își datorează titlul unuia dintre capitolele lui, subliniază legăturile indisociabile dintre „gîndirea mitică și cea științifică”, fără să o reducă totuși pe a doua
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pentru Les Temps Modernes -, publicat în deschiderea prezentului volum. În acest text, Claude Lévi-Strauss scrie despre un ritual recent în Occident : . Prudent, el adaugă imediat că . În aceste cronici, care poartă pecetea ultimilor ani ai secolului XX, regăsim luciditatea marelui antropolog și pesimismul său tonic. Tradusă în circa treizeci de limbi, opera lui marchează de acum începutul secolului XXI. Maurice Olender Supliciul lui Moș Crăciun 1952 Sărbătorile Crăciunului din 1951 au fost marcate în Franța de o polemică la care presa
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în una și aceeași imagine nostalgia zadarnică a nimfei, neînțelegerea fatală a lui Narcis, neputința și atotputernicia ecoului. Sexualitatea feminină și originea societății în secolul al XIX-lea și chiar și la începutul secolului XX, o teorie în vogă printre antropologi afirma că în vremurile de început ale omenirii femeile aveau controlul asupra chestiunilor familiale și sociale. Se aduceau multiple dovezi în favoarea acestui pretins matriarhat primitiv : sculpturile în principal feminine și reprezentarea frecventă a unor simboluri feminine în artele din preistorie
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
consacrată acestei „ipoteze scandaloase” (outrageous hypothesis) cerută în acea vreme de publicul american. Pentru a respecta o condiție prealabilă fixată de Voltaire: înaintea unei discuții, se definesc termenii acesteia, să vedem ce înțelege Huntington prin civilizație. Numeroși autori, în special antropologi, folosesc termenii civilizație și cultură ca interșanjabili, preferându-l totuși pe primul când e vorba de cuceriri tehnice și valori materiale, iar pe al doilea când accentul cade pe valori spirituale. În epoca modernă a statului național, se face distincția
[Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
un har didactic rar întâlnit și știa să selecționeze și să dozeze informațiile astfel încât să nu fie obositoare. Ca urmare a calităților sale a devenit membru al Academiei Române și a primit numeroase distincții internaționale. Fiind una dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile a condus, în calitate de director, Institutul Român de Antropologie. De la cursul de Anatomie comparată a vertebratelor am devenit un împătimit al anatomiei comparate. Am abordat și eu probleme de anatomie comparată a animalelor nevertebrate; am avut ca
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
antropologie, așa că datele acumulate nu mai puteau intra într-o prelegere, chiar dacă ajunsese la patru ore. După 1995 am propus introducerea unui curs de Antropologie, la disciplinele opționale. La Facultatea de Biologie a predat Antropologie unul dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile, acad. prof.dr. Olga Necrasov. A și publicat cursul Originea și evoluția omului. Pe baza datelor acumulate și a literaturii de specialitate, am reușit să redactez cursul de Antropologie și să public, în două ediții, Originea și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Cioran, Nicolae Iorga etc., așa cum am văzut mai sus), cetățenii de rând din anii ’90 percep și ei „toleranța” românilor ca pe un viciu. Prin ospitalitate, „noi” Încercăm să-i facem pe „ei” să se simtă „ca acasă”. De aceea, antropologii sunt Îndreptățiți să considere că rolul ospitalității „este integrarea străinului În lumea socială a gazdei [...] Ospitalitate și ostilitate sunt astfel fața și reversul aceleiași medalii. Faptul este sugerat prin originea comună a termenilor hospes («oaspete») și hostis («ostil»)” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mod aparent paradoxal, atât xenofobia (ostilitatea), cât și xenofilia (ospitalitatea) acționează, În situații diferite, În cadrul aceleiași comunități tradiționale. „Diferența culturală” este anulată abia atunci când se practică in-diferența, specifică aglomerărilor urbane, „societății neutre”, comunităților multietnice (unde apare fenomenul socio-cultural numit de antropologi ethnic melting pot). Este ceea ce observă călătorul german Ganz pe străzile pestrițe ale Bucureștiului de Început de veac XX : „Acolo unde țiganii, turcii, armenii și bulgarii Își pot vedea nestingheriți de ocupațiile lor, abordând o costumație bătătoare la ochi, nici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]