2,440 matches
-
pentru o clasă sau alta, se oferă ca un fel de operator simbolic de legătură între o întreprindere împărțită de alegerea unor obiecte privilegiate și o continuitate antropologică simptomatică, capabilă să cristalizeze noi problematici. Din alt punct de vedere, lucrările antropologice focalizate pe întreprindere, înțeleasă în dimensiunea ei de ancorare a unui grup social specific traversat de procese ierarhice schimbătoare, par în configurația actuală în măsură să surprindă nemijlocit efectele globalizării economice; mai precis, ele invită la confruntarea noilor practici de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cristalizare și / sau de depășire a logicilor sociale globale în care statul și politicul sub formele lor contradictorii și simbolice de dominare și de integrare, de luptă și de supunere se dovedesc preponderente. Focalizarea asupra întreprinderii ca obiect de investigație antropologică impune deci o descentrare permanentă, care ia forma transferurilor, a imaginarelor individuale și colective ale actorilor, care se confruntă în toate cazurile cu "adevărul" locului pe care îl ocupă într-o structură ierarhică precisă, metonimică în sensul vieții și al
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tuturor variantelor de islamism radical sau mișcărilor xenofobe din Europa. Itinerariile interne ale actorilor, care descoperă în diversele ideologii ale delimitării mijlocul de a recuceri, de a reconverti și / sau de a-și legitima eșecul sau poziția, oferă material reflecției antropologice prin dimensiunea lor de refractare pluralistă a proceselor globale și de reinterpretare simbolică a situațiilor concrete. Aceste construcții identitare, care fac din universurile de lucru locuri privilegiate de edificare, apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exacerbată în perioadele de criză și de restructurări sociale, economice și politice. Această implicare a noțiunii de "cultură" ca factor ideologic esențial în procesele și raporturile sociale a fost pe deasupra suficient de bine observată de un întreg curent al cercetării antropologice. Fiindcă elaborarea unei analize pertinente a modurilor de producție a idiomurilor culturale și a transformării lor este centrală în dezbaterile interne disciplinei, oricare ar fi matricele teoretice reținute, trebuie să reperăm rapid noile ocurențe ale "tematicii culturale". Aceasta, după ce s-
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și gestiune: mai precis etnografia, ca regim de autentificare irecuzabilă, își regăsește aici o virtute și o aură care păreau, nu mai departe de acum zece ani, definitiv pierdute. Prin urmare, dacă întreprinderea poate fi propusă drept câmp de investigație antropologică, este importantă clarificarea amestecurilor și confuziilor de sens, a conceptelor și obiectivelor cunoașterii care ies la lumină actualmente, într-o literatură din ce în ce mai prolifică. Două nivele de ancorare a cuvântului "cultură" trebuie să fie înainte de toate distinse schematic, deși ele se
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestora la înclinațiile și gusturile culturale ale potențialilor clienți. Cultura în versiunea ei internă (adică antreprenorială) sau externă (orientată spre actorii pe care întreprinderea trebuie să îi atragă) apare în ambele cazuri ca substratul unei reorientări importante față de achizițiile cercetării antropologice. Totuși, dintr-un punct de vedere critic, este de dorit să fie luate în calcul schimbările interne care afectează această înscriere a "etnografiei" ca decriptaj cultural într-un peisaj economicizat în care întreprinderea e acum dominată de piață. Replierea într-
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în grupurile sociale mizerabile menținute în contact cu pământul și / sau constrânse la angajarea eventuală ca zilieri imigranți pe șantiere. Dacă este așadar necesar să se facă o demarcare în raport cu tendința actuală a unei culturalizări înglobând întreprinderea în cadrul pieței, interogația antropologică rămâne în schimb valabilă în privința modurilor de interpretare a singularității raporturilor sociale și a logicilor actorilor în configurații precise. Să revenim asupra cazului deja evocat al filialei unei multinaționale americane din Bangladeș pentru a ilustra demersul privilegiat. În timpul războiului de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o stare de permanentă recompunere în articularea lor cu ansamblul câmpurilor sociale. Interogații în fața mondializării* Spre deosebire de Statele Unite, rar se întâlnesc antropologi francezi care să ia în considerație fenomenele desemnate cu termenul doxic de mondializare: acestea sunt exilate la periferia tematicilor antropologice clasice rudenie, religie, logici simbolice, mituri, rituri, identitate etc. -, care pentru cercetători se dovedesc dificil de raportat la transformările economice actuale. În mulțimea de economiști, sociologii încearcă încetul cu încetul să elaboreze reflecții care să integreze așa-zisa mondializare 72
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tendențială a fostelor lor funcții fundamentale, ascensiunea rețelelor transnaționale asociind ideologicul, politicul și economicul în jurul unor matrice primordialiste care își trag energia din cultură, origine, identitate etc. caracterizează în egală măsură dezvoltările politice prezente. Impactul acestor schimbări globale asupra raționalității antropologice este dublu metodologic, dar și epistemologic. Dacă legitimitatea etnografică cunoaște astăzi o aură nouă, izolaționismul monografic care formează teritoriul ei este însă în mare parte învechit, în virtutea modurilor actuale de internaționalizare pluralistă. Amplitudinea raporturilor din ce în ce mai numeroase economice, politice, identitare etc.
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fragmente risipite imposibil de distins, distrugând un exotropism etnografic deja slăbit, dar mai ales afectând topica alterității căreia i se substituie alterizări spectaculare, care apasă asupra subiecților prin injoncțiune și prescriere. Prin urmare, trei zone preferențiale și sensibile ale cercetărilor antropologice, reținute printre altele, pot ilustra o perspectivă de articulări mai precise cu procesele de fabricare a unui univers-lume. În primul rând, conceptul de autonomie în cadrul triangulării sale cu dominația și autoritatea unul din pivoții hermeneutici ai disciplinei se prezintă sub
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia nu mai este știința "celorlalți", ci apare ca știința alterității. Pe această bază, ambiția antropologică devine cu atât mai specifică în activitatea ei speculativă și teoretică cu cât se asociază unui concept golit de sens. Nu există în realitate un interes prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele" în raport cu
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele" în raport cu sine (vechea dihotomie fondatoare a etnologiei), ca absolut "altele" unele față de altele sau, introducând un grad suplimentar de reflexivitate, ca "altele" între ele și producătoare de alteritate internă și externă. Proiectul antropologic articulat astfel în jurul cuplului unitate / diversitate rămâne impregnat de pozitivismul său inițial și se prezintă ca diferențialist; căutarea invariantelor speciei umane poate de altfel întotdeauna să se transforme în relativism cultural extrem. Ca discurs situat din punct de vedere social
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cade pe procesul de alterizare. Alteritatea (în realitate, modurile ei de fabricare) reprezintă în sine un obiect de analiză, în calitatea ei de elaborare centrală și constitutivă a întregului social; ea nu mai desemnează conținutul și vocația ultimă a corpusului antropologic. Există însă o tendință răspândită de a aborda cuplul alteritate / identitate într-un mod atât de relativizat, încât este ridicat la rangul de nouă dogmă speculativă: fațeta raporturilor sociale care îl desemnează se pretează de fapt, ca și altele, la
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au răspândit în științele sociale pentru a fi, de cele mai multe ori, reculturalizate. Reduse la ele însele, temele identității și alterității nu oferă decât o grilă de lectură trunchiată a realității. În schimb, ele recapătă sens dacă sunt reinserate în perspectiva antropologică a unei articulări a câmpurilor sociale și a dimensiunilor realității și dacă modalitățile prin care sunt produse sunt analizate ca o manifestare a schimbărilor sociale, economice și politice globale proprii oricărei societăți. Astfel, în lumea contemporană, de exemplu, modurile de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cadrul general de comunicare în care transformările sociale localizate capătă sens reciproc. Luarea în considerare a acestui spațiu mondial, a restructurării lui, a tensiunilor și a contradicțiilor care îl agită, iată condiția unei adevărate analize comparative. Din acest unghi, demersul antropologic poate adopta ca axă centrală de problematizare modurile de înscriere a structurilor globale de dominare și de comunicare în câmpul raporturilor interpersonale, reprezentat de nivelul realității sociale în care se concretizează anchetele etnologice. Izolarea antropologiei este astfel întreținută de o
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vecinătate, sau chiar prin raporturile întreținute cu instituțiile de stat, cu organizațiile asociative, politice sau religioase etc. O investigație etnologică în întreprindere nu poate de fapt cum are tendința de a proceda etnografia spațiilor de muncă în manifestarea ei disciplinară antropologică sau sociologică să limiteze abordarea și analiza raporturilor de muncă la modalitățile interne de supunere, de organizare a întreprinderilor, de distribuire și de instrumentalizare a deprinderilor tehnice. Pentru a nu oculta transformările și modurile de structurare a activității industriale, este
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
punct de plecare și o coerență metodologică, este necesară o descentrare a anchetei pentru a urmări parcursurile salariaților și a surprinde locul special al muncii în pluralitatea modurilor de inserție socială. Faptul că este ales ca pivot al unei investigații antropologice un cartier sau o întreprindere, focalizarea exclusivă a studiilor asupra straturilor sociale muncitorești sau populare se dovedesc cu atât mai limpede a fi o capcană metodologică și teoretică cu cât categoriile sociale și profesionale se lovesc mai mult sau mai
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Petrescu-Dâmbovița, M.-C. Văleanu, 2004, fig. 214/1) (fig. 5/10). Din aria basarabeană (tripoliană) a culturii Cucuteni Tripolye provin mai multe obiecte de cult cu însemnele orantei. Ne referim, mai întâi la scăunelul (tron) de la Voroteț-Orhei, cu spătarul modelat antropologic. Nu rezultă cu certitudine dacă antropomorful este masculin sau feminin, dar din exemplificările de la Poduri și Isaiia (Precucuteni = Tripolye A), unde numai statuetele feminine erau modelate pentru a fi așezate pe tronuri, ne îngăduim să credem că și această creație
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de sine, ei pun în discurs perpetuu însăși existența care tinde să devină, teoretic, moartea ca moarte. Fie că, într-un caz, problematica mai conține forme de gîndire proprii eroului vegetațional, fie că, în alte locuri, răsar elemente ale conștiinței antropologice (Miorița). Dumuzi rămîne un model pentru toate situațiile ce țin de comportamentul mitic și ritualic, ca și păstorul mioritic, aflat într-o descendență firească prin mutațiile demitizate și literaturizate. Cu alte cuvinte, între Dumuzi și păstorul carpatic existe deosebiri numai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
egiptenii, grecii, geto-dacii au promovat concepții funerare izvorîte și timbrate din/de rituri ale fertilității. În schimb, sacrificiul păstoresc din Vrancea își asumă un cod de înțelesuri sensibil evoluat și de interes filosofic, atîta timp cît se ridică spre înțelegerea antropologică a omului. Să nu uităm că dacii deveniseră celebri în lumea antică pentru gîndirea lor îndrăzneață asupra vieții și a morții. Autorul Mioriței este categoric urmașul lor. B. Întoarcerea Zeiței Modelul călătoriei în lumea de „dincolo”, a morților, îl lansează
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
au constituit într-o serie de reprezentări momentul cel mai important din ritualul sărbătorilor de primavară”. Zeiței Hator îi corespunde, în mitologia hitită, Telepinus, divinitate androgină consacrată tot spiritului vegetației. Și acest personaj se mînie din senin, adică fără „cauză” antropologică și pleacă departe, pierzîndu-i-se urma. O transpunere în limba română a acestui mit se datorează lui Constantin Daniel și lui Ion Acsan, în cartea lor comună, Tăblițele de argilă, de mai multe ori citată în paginile mele despre Miorița. Narațiunea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Moartea a constituit o enigmă-întrebare a omenirii din totdeauna și nu va înceta vreodată să suscite interes la cote maxime. I s-au dat răspunsuri în serie: din perspectiva primară a zeului vegetațional, a emblemelor totemice, pînă la înțelesuri înalte, antropologice și filosofice. S-au ivit „tipuri” de moarte și de înviere, fundamentate, în decursul timpurilor, mitologic și religios. Coerența, adesea paradoxală, între opinii nu lasă nici o îndoială, indiferent dacă avem în vedere culturi prealfabete ori beneficiare ale scrierii. Documentele mitice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
la moarte pe acolitul ei masculin, frumosul Dumuzi, zeul-păstor. Se pare că jertfa se cuvenea săvîrșită în două registre ale aceluiași rit, încă nesincretic: o dată la nivelul plantei care moare și învie prin zeița însăși; ca să se repete în numele cultului antropologic, „premioritic”, figurat prin Dumuzi, proprietar de oi și predestinat să experimenteze „prima” dată și pe cont propriu realitatea morții. Cum am mai spus și cu alt prilej, la altă vîrstă a aceleiași legende a îndepărtatului Sumer și spațiu mesopotamian, la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
căpătat și o deschidere spre Eros, prevestind-o pe Afrodita. Credințele privind zeița vegetației (general răspîndite în preistorie, inclusiv la strămoșii geto-dacilor), care moare și învie pentru asigurarea mistică a hranei naivilor de credincioși, au căpătat, cu timpul, înțelesuri prioritar antropologice. Scenariul ritualistic este, deocamdată, același, ca și perechile de protagoniști, dar simbolistica incifrată în bi-unitatea viață-moarte cunoaște un curs semantic greu de urmărit în variantele sale culturale. Iată de ce mi se pare riscant să se facă simple apropieri tematice, între
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cutume, aspecte narative. Formele înșeală prin aparențe. Din păcate, se face prea adesea apel la studii (de largă audiență, de altfel) în care personajele sunt citate în serie cînd se vorbește despre mituri ale vegetației, fără să se întrezărească deschiderea antropologică a lor, cu elemente de gîndire curajoasă. Inanna este confundată cu Iștar, Cybele cu Demeter, iar Afrodita nu-și găsește locul în combinația eros-vegetație. S. N. Kramer arată că Inanna și-a schimbat statutul comportamental de-a lungul mileniilor: fecioară războinică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]