271,809 matches
-
politică) a fost atît de plină de succes - aproape miraculoasă - încât repede s-a ajuns să se creadă că înainte n-a fost nimic demn de luat în seamă, ba chiar că "suntem un popor tînăr", cu o cultură care apare sfios, dar pe calea cea bună, abia odată cu "Dacia literară", precedată de o cauză de "alfabetizare", marginală, "plagiată", sclerozată și care ne sortea unei eterne înapoieri. Primii care simt că ceva nu e în regulă sînt junimiștii: dar vorbind de
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
această "soluție existențială" a medievalității a fost una de succes, adecvată epocii ei, integrându-ne "sistemului" european, desigur, în varianta răsăriteană - geamănă "lunară", nu "solară", dar aparținînd aceleiași lumi. Astfel Învățăturile... nu sunt o carte fundamentală pentru că în ea ar apărea (ceea ce nu se întîmplă) niște elemente renascentiste, ci pentru că este o expresie și o oglindă fidelă a timpului său, iar pentru noi un ghid perfect al culturii medievale autohtone, calea de acces într-un teritoriu care altfel ne-ar rămîne
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
reperabilă chiar adaptarea parțială attachement ("envoyer un mail avec un attachement"). Mult mai puțin puristă, italiana acceptă englezismul attachment, dar îl concurează prin termenul (de sursă administrativă) allegato (anexă la o scrisoare); în spaniolă e recomandat anexo, dar în texte apare și "el attachment". Din păcate, n-am reușit încă să aflu care este propunerea "oficială" pentru română, respectiv traducerea termenului în noile versiuni ale programelor de poștă electronică lansate pe piața autohtonă: evident, acestea - dacă se impun - au cele mai
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
apăsată a fiecărei clădiri în parte, fără ca aceste imobile să se respingă, unele pe altele. Acel București al unui vis armonios supraviețuiește, dar să ne ferească Dumnezeu de un cutremur mai zdravăn! Vom rămîne cu blocurile ceaușismului, cu opera Ceaușeștilor apăruți după Revoluție și cu cîteva construcții mai acătării ridicate în acești ultimi ani. Primarii care n-au ridicat un deget pentru conservarea vechiului București, guvernele care au făcut umbră în Palatul Victoria de 12 ani încoace, mulțumindu-se să promită
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
apropiat, al unei dureroase inserții în timp. Ritmarea lor și jocul fin dintre diferitele substanțe sonore constituie planul dramaturgic al lucrării. Vieru preferă timpul linear ca fundal. Energiile acumulate interior se condensează în explozia efemeridelor, simțite ca noduri muzicale ce apar în prim-plan conform unei gradații ce conduce de la delicat la vehement. Clepsidra și nisiparnița sunt într-adevăr simboluri ale acestei muzici. Este acesta un zgomot pe care spre a-l percepe sunt necesare, firește, urechi fine." (Jünger, 138) Octavian
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
de aceea, o muzică profund serioasă, cu un deosebit simț al sonorității. Nelipsitele și previzibilele pauze aduc cu ele impresia inevitabilă de neîndurare, de neînduplecare. E o muzică tăioasă (chiar în nuanțe reduse), cu țâșniri vulcanice și dispariții hieratice. Imprevizibilitatea apare la nivel infinitezimal, în diferențele complexe dintre aceleași gesturi sonore. Timpul se pietrifică aici, devenind netimp, stare pură. Prezența roții și timpul ciclic este credința asumată muzical a Doinei Rotaru, reflectată atât de bine în titlul unui opus cameral: Ouroboros
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
Grete Tartler După ce a obținut Premiul Nobel, în 1998, cu Eseu despre orbire, portughezul Saramago a intrat între "toate numele" marilor romancieri. Volumul recent apărut apărut în seria de literatură universală a Bibliotecii Polirom, coordonată de Denisa Comănescu, scris în 1995, ilustrează pasiunea pentru alegorie a celui care a declarat că subiectul prozelor sale e "posibilitatea imposibilului, viselor și iluziilor", reconfirmând zicerea din Anul morții
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
Grete Tartler După ce a obținut Premiul Nobel, în 1998, cu Eseu despre orbire, portughezul Saramago a intrat între "toate numele" marilor romancieri. Volumul recent apărut apărut în seria de literatură universală a Bibliotecii Polirom, coordonată de Denisa Comănescu, scris în 1995, ilustrează pasiunea pentru alegorie a celui care a declarat că subiectul prozelor sale e "posibilitatea imposibilului, viselor și iluziilor", reconfirmând zicerea din Anul morții lui
Împotriva orbirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15437_a_16762]
-
Margareta Feraru găsește dovezi contrare părerilor lui E. Lovinescu în Vremea, din 1932 și în Azi, din 1934. Îmi rezerv plăcerea să citez măcar o dată cum se materializează scrupulul exactității: "Intitulat Ce rămîne din L. Rebreanu, textul lui E. Lovinescu apare în Azi, nu în Ziua, cum se consemnează". Și cum crește în informații și nuanțe scena pusă de autoarea notei la adăpostul "putem presupune - cu un risc minim de a greși -" momentul relatat de Eugen Ionescu în Nu, al confruntării
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
critic lovinescian sub tirul critic al lui G. Călinescu, pe prim-plan. Pentru "anchetele literare" și "interviuri", de asemenea. Întrucît, întotdeauna este loc de mai bine, țin să observ că Elena Iordache-Străinu a publicat în 1970, nu în 1984, cum apare în "notă" (vol. I, p. 240), romanul Păuna și copiii ei, nu Păuna și ai săi. Iar despre unii scriitori, mai ales cei plecați în exil, care au activat în străinătate, sondajele ulterioare au scos la iveală o activitate susținută
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
Ștefan Nicolae Istoria politică a unui popor e biografia egoismului său, literatura însă este povestea existenței omenești". Acest aparent paradoxal aforism este menționat undeva în interiorul volumului recent apărut, "Europa națiunilor, Europa rațiunulor", pe care Grete Tartler ni-l propune prin editura Cartea Românească. Pare o sentință cioraniană, dar de fapt este un citat dintr-o lucrare a unui distins politolog preocupat de ideea națională. Fraza respectivă fixează întrucâtva
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
Cronicar Tur de orizont Două din numere din Steaua clujeană, din care unul (10-11/2001) dublu și altul 12/ 2001), simplu, au apărut aproape deodată în februarie: elegante grafic, de la copertă la literă, interesante, plăcute. Cronicarul a reținut ancheta despre Revizuiri, cu o bogată participare, deși fără o... revizuire a calapodului în care astfel de dezbateri se înscriu, o evocare a lui Gellu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
unică în Europa de Est, dl Breban s-a văzut aspru pedepsit prin neparticiparea la Conferința Scriitorilor și prin 2000 de lei alocați lunar de Uniune ("M-am dus la mare și în trei luni am scris Îngerul de gips") * La Focșani apare, din ianuarie, un nou mensual de cultură și civilizație: Oglinda literară. Salutînd-o cordial și urîndu-i ani mulți și o față neaburită de ce se aburesc deobicei revistele de la noi. Cronicarul își declară cu sinceritate și cu sentiment de invidie: pentru titlul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
proză și de teatru, avînd așa dar, singură, activitatea unei edituri. Un semnal trist, editorialul dlui Ion Simuț: cronicarii literari sînt condamnați să scrie doar la cărțile oferite de autori, fiindcă nu-și pot totdeauna permite să cumpere cărțile care apar! * Să încheiem acest tur de orizont cu altă revistă din provincie: Antiteze, 10-11-12/2001, de la Piatra Neamț. Tema provinciei în raport cu centrul este chiar miezul unei anchete din ultimul număr pe anul trecut. Un interviu și un fragment de roman publică dl.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
Cristina Ionica Cititorii României literare își amintesc probabil prozele Mirei Feticu publicate într-un număr de anul trecut al revistei. Cele două texte au apărut între timp și într-o carte: Femei cu veverițe, sub titlurile II. Variante și XXVIII. Dragoste. Sînt, ca de altfel toate textele din volum, proze despre dragoste (unele așa se și numesc) care, deși unite prin unele personaje sau situații
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
virstă care trăiește sentimentul că viața i se îndreaptă către sfîrșit (XIX. O viață) etc. Fragmentele în care Mira Feticu încearcă să compună scene "scandaloase" (relații de dragoste între femei, de exemplu) nu sînt foarte reușite. Se simt anumite stridențe, apar replici căutat bizare, cu nimic pregătite de text, cu aer enigmatico-oracular (fănușianisme, am fi tentați să spunem, dar textele sună prea bine ca să mergem atît de departe) ca aceea din finalul prozei care dă titlul volumului: "- Habar n-are ce
Femei (nu încă) între ele by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15467_a_16792]
-
de la spiritul critic și să atragem cele mai importante condeie scriitoricești. Privim în urmă cu nostalgie și în viitor cu încredere. Ne socotim capabili a ține pasul cu lumea și cu epoca. Nici societatea, nici cultura nu stau pe loc. Apar necontenit nevoi spirituale, se preface gustul oamenilor. Se pun întrebări la care nu se pot da vechile răspunsuri. Oricît de mare ar fi inerția (și, în cultură, ea este foarte mare), vine o vreme cînd dorințele scriitorilor și așteptările cititorilor
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
acest pilot care a preferat să moară în avionul său, decît să primejduiască viața altora. Altfel, ne tot plîngem că în România nu există modele și că relativismul cel mai jos duce la confuzii. Din cînd în cînd, în România apare cîte un Adrian Săvulescu. Adică unul dintre cei care preferă să moară decît să primejduiască viețile altora. Dar, dacă asemenea cazuri nu sînt mediatizate cum se cuvine și dacă ele nu pătrund în conștiința colectivă, mă tem că Săvulescu, eroul
S-a mai prăbușit un Mig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15485_a_16810]
-
Cătălin Constantin Se poate ca o carte cu un autor celebru, bine vîndută în Occident - deși e o carte de filosofie - și bine tradusă în română să treacă neobservată? Realitatea ca proiect social a apărut la Polirom acum doi ani, în 2000, și, ca multe alte cărți bune, a fost probabil prost difuzată - deși apare la o editură serioasă, din moment ce am văzut-o în puține librării din București; nu-mi amintesc nici să fi citit
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
Occident - deși e o carte de filosofie - și bine tradusă în română să treacă neobservată? Realitatea ca proiect social a apărut la Polirom acum doi ani, în 2000, și, ca multe alte cărți bune, a fost probabil prost difuzată - deși apare la o editură serioasă, din moment ce am văzut-o în puține librării din București; nu-mi amintesc nici să fi citit despre ea în presa culturală. Autorul ei, John R. Searle, profesor de filosofie a spiritului și a limbii la Berkley
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
Searle le propune cititorilor o teorie unitară și extrem de complexă a limbii și a intelectului. Realitatea ca proiect social e una dintre scrierile recente ale filosofului american pe tema limbajului ca element esențial de construcție a realității sociale. Cartea a apărut în 1995, în original sub titlul The Construction of Social Reality, iar publicarea traducerii în română la doar cîțiva ani de la ediția americană s-ar cuveni apreciată ca atare. E cu atît mai ciudat faptul că ea trece neobservată. Ca
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
în situații concrete ce se cer clasificate. Este, paradigmatic, situația în care s-a aflat după 11 septembrie anul trecut - cunoscute fiind competențele sale islamiste. Volumul O istorie a lui Dumnezeu. Iudaism, creștinism, islam: 4000 de ani de căutări a apărut în 1993, ca rezultat firesc al două dintre preocupările sale dominante. Prima dintre acestea presupune, după cum aminteam, aflarea unui echilibru între o tentație manifestă către ateism și imboldul de a-și desluși cât mai aplicat semnificațiile unui domeniu de spiritualitate
"O monoteistă liber profesionistă"... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15491_a_16816]
-
și sunt) cuvintele capabile să exprime cel mai exact o umanitate extrem de largă, degradată dar recuperabilă, vrednică de compasiunea și solidaritatea noastră. Din perspectiva actuală, "teribilismul" cu care a fost etichetat autorul la publicarea romanului Familia lui Pascual Duarte ne apare într-o altă lumină, ca o modalitate modernă, lucidă de examinare critică, needulcorantă a unei umanități în suferință, confruntată permanent cu violența și cu o gamă extrem de variată de forme ale alienării, de ispite și de capcane insidioase. Povestirea pe
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
Rodica Zafiu Între experimentele poetice ale lui Șerban Foarță - holorime, "placă (puțin) defectă", comentarii la tablouri, texte pentru Phoenix, versificare latină, arhaizare balcanică, limbaj caragialesc și atîtea altele - apăruse deja, în ultimii ani, și montajul din proza jurnalistică a știrilor senzaționale; recentul volum Erau ziare, evenimente (Timișoara, Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
al Oficiului pentru Protecția Consumatorului. Dar acestea toate le știe foarte bine oricare dintre noi pentru că le-am aflat din primii ani de școală. Citesc acum un astfel de manual, "Limba și literatura română", pentru clasa a doua, 2001, carte apărută la Editura Ana, manual aprobat de consiliul însărcinat cu așa ceva, agreat de minister și în conformitate cu programa analitică. Autoare: Marcela Peneș, un nume extrem de prezent pe piața manualelor de limba și literatura română. În mod firesc există o lecție despre Cuza
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]