1,013 matches
-
scriitor, care au vreme să se oprească la asemenea detalii și care strîng date pe care cronicarul literar nu are timp să le adune și să le pună în valoare. Or, pe mine, în cazul lui Sebastian, mă surprinde tocmai apatia hermeneutică a monografilor săi, care adeseori alunecă pe transparența operei sale fără a le trece prin minte să privească, din cînd în când, și în adâncul ei.” (p. 288) „Descriptivismul” și „placiditatea” sunt execrate și aici, și mai jos. Două
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
începe să treacă granița spre a-și așeza copiii la școli străine, Golescu, mai cu judecată acum și într-o vreme de repezi afaceri, rămîne zguduit. Cu receptivitatea întîrziaților, el trece din emoții în emoții, de la uimire la rușine, din apatie la o aprigă voință de bine și progres. Schimbarea la față a acestui boier simbolizează întreaga noastră renaștere[...] Văzînd pe toți călătorii "însemnînd", ia și el condeiul și tot drumul scrie, pentru ca "publicarisind" cele văzute să "comunească" și compatrioților minunile
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
sufletul, București, Cartea Românească, 2012, 64 pag. De o extremă stranietate li se va părea cititorilor de poezie română contemporană această primă carte a lui Bogdan- Alexandru Stănescu. Cerebrală într-o perioadă monopolizată de regiile denudării emoționale, mitologică în plină apatie a sacrului, uzând de metafore și metonimii în timpuri foarte grele pentru tropii de orice fel, Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul reprezintă, din punctul meu de vedere, inclusiv un superb (în înțeles etimologic) gest provocator. Pe care nu
Muzică de război by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4140_a_5465]
-
Gheorghe Grigurcu Sub raportul speculației, Alexandru Paleologu se dovedește a fi un inconformist sagace și tenace. Cîtuși de puțin cuprins de apatie, d-sa pare a-și găsi în incredulitate resurse energetice care îi îngăduie a revizui vastul repertoriu de locuri comune și prejudecăți cu care ne confruntăm în mod curent. Circumspecția d-sale e voioasă, cîrtire e bonomă, ca a unui
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
Scoradeț) în care Tankred Dorst dramatizează o povestire de Miguel de Unamuno, interesat de miza contradictorie a subiectului. O tranzacție matrimonială - tatăl își vinde fiica unui potentat pentru a-și plăti datoriile - se soldează cu o stranie iubire. Excedată de apatia soțului, soția acceptă avansurile voalate ale unui bizar conte la care o atrage în primul rînd potențialul intelectual. Soțul insinuează și demonstrează însă că idila nu-i decît rodul minții ei bolnave, o trimite la balamuc, apoi hotărăște să o
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
alta, multe „nume mari” ce par umbra cenușie a unor vedete care, cândva, chiar jucau fotbal. E limpede că în țările cu campionate intens competitive, unde s-au adunat cei mai buni fotbaliști ai planetei, s-a instalat o iremediabilă apatie. Ideea de a lupta pentru gloria pură, pentru „steag și stemă”, s-a cam perimat. Naționalismul, oricât ar fi el de înălțător, nu prea-ți dă de mâncare. Și nici nu te face mai bun și mai frumos. Amintiți-vă
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
dă seama că această luxurianță poetică era nu un dar al hazardului, ci rezultatul muncii anonime și generoase a unor oameni ca Emil Buruiană. Datorită lui Emil Buruiană, versuri asupra cărora nu se mai apleacă de multă vreme nimeni (din apatie, din lipsă de timp, din preferința pentru un mod vulgar de petrecere a timpului liber) sunt restituite oamenilor de azi. Dintre sutele de poeme salvate, în acest fel, de la uitare, Cronicarul are pe un CD câteva scrise de Coca Farago
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
atrasă de umorile lui Dan Iacob, a cărui natură pasivă te duce cu gîndul la un abulic căruia imperativul spiritului nu numai că nu-i întreține ambițiile, dar chiar i le taie. Un resemnat măcinat de ezitări cronice a cărui apatie e întreruptă de răbufniri entuziaste, un vacilant recăpătîndu-și siguranța în chip sporadic și numai pentru puțin timp. Culmea e că, fiind în carență de voință, stofa idealistă îi este intactă, de unde și frămîntările cu tentă sapiențială pe care le trăiește
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
în duh pe lîngă ea" (Mă aflu iar pe locul morții mele...). Nefiind totuși cu putință totala extragere din real a făpturii umane, o perspectivă ce se îmbie poeziei este cea a sublimului conștiinței, a răsucirii acesteia dinspre insensibilitate și apatie către lumina harului. Chiar dacă lumea dată e discontinuă, umbrită de imperfecțiunea creaturii, în raza unei asemenea lumini se poate ivi acel spațiu privilegiat între toate în care se unifică eternitatea și vremelnicia, transcendența și imanența, absolutul și contingentul. Individualitatea fragilă
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
Gheorghe Grigurcu Pe fondul de apatie al momentului critic actual (zicem apatie deoarece cîte un gest inconformist al tinerilor confrați nu se integrează adesea într-o concepție pe măsură, asociind, bizar, reflexele insurgente cu rețineri bătrîncioase, tentativele de revizuiri stridente cu... respingerea revizuirilor), intransigența lui Bujor
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
Gheorghe Grigurcu Pe fondul de apatie al momentului critic actual (zicem apatie deoarece cîte un gest inconformist al tinerilor confrați nu se integrează adesea într-o concepție pe măsură, asociind, bizar, reflexele insurgente cu rețineri bătrîncioase, tentativele de revizuiri stridente cu... respingerea revizuirilor), intransigența lui Bujor Nedelcovici iese în relief. Prozatorul-disident e
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
de pace. Despre aceleași evenimente vorbește și I. G. Duca: „Cu bunul simț care îl caracterizează, poporul nostru nu a subscris listele trimise, le-a botezat în derâdere «pantahuza» lui Carp, iar totul s-a sfârșit, spre cinstea țării, în apatie și ridicol” (Amintiri politice, III). Pantahuză rămâne un cuvânt pitoresc, care a avut momentul său de succes în conversația curentă și în stilul politic și jurnalistic.
Pantahuza by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5486_a_6811]
-
oameni a căror dispoziție de fond e precumpănitor senină, un aer de euforie așezată răzbătîndu-le mereu din gesturi. Parcă o mînă nevăzută le-a reglat spiritul pe lungimea constantă a undelor tonice, scutindu-i de riscul de a cădea în apatie. La acești dăruiți chiar și fluctuațiile extreme rămîn gradații ale umorii de bază, fără schimbări radicale ale tonului inițial. De aceea, depresiile sau fricile, chiar dacă apar, nu le amenință linia de plutire interioară. Alex Ștefănescu face parte din categoria fericită
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
de putere și de represiune, reactivați după temporară lor repliere tactică, reciclați în protagoniști ai înnoirii, ai schimbărilor repezi, erijați, tocmai ei, în agenți ai tranziției, ai prefacerilor din temelii, sociale și morale. Sunt "bestiile" care profită de moliciunea și apatia "nebunilor", pentru a redeveni iarăși ce au fost, si mai mult decât atât, cum au proclamat sfidător, obraznic. Totul sună prea cunoscut, de bunăseamă, dar să spunem că, proiectată epic, aceasta problematică a zilei dobândește în românul lui Augustin Buzura
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
acesta avea nevoie. În anul 1995, cînd Nedelciu a suporat o complicată intervenție chirurgicală la Marsilia, Ion Dumitriu a fost unul dintre principalii organizatorii ai acelei licitații legendare care a zguduit conștiința publică românească și a înfrînt, pentru o clipă, apatia și suficientă unei societăți prăbușite în deziluzie. Și nu doi oameni bolnavi sînt (au fost) eroii acestei mari prietenii, ci două conștiințe exemplare și două spirite cu o rară vocație a comunicării; doi artiști de o mare forță a expresiei
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
state arabe, ca Iordania și Libia, și a încurajat dialogul cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei, care a dobândit caracter oficial și permanent din 1994. Pontificatul lui Ioan Paul II a fost o luptă continuă pentru a smulge umanitatea din amnezie, apatie și confuzie. De aceea, cardinalul Jaime Ortega Alamino era îndreptățit să constate că „Papa va rămâne în istorie ca un luptător, ca un mărturisitor ferm și curajos al lui Iisus Hristos, într-o perioadă când lumea căzuse pradă falselor ideologii
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
pricepe ce e bun în altă parte și în a ni-l apropia, o vioiciune în a pricepe imediat mecanismul unei noutăți, o agerime în a nu fi dezorientați și nici intimidați în fața neprevăzutului, care ne îndepărtează cu mult de apatia indolentă a Orientului." " Această adaptabilitate am perfecționat-o făcând din ea arma noastră de luptă în existență." în Instituția Tudor Vianu Al. Săndulescu aduce meritate aprecieri, pentru efortul depus de Maria Alexandru Vianu și Vlad Alexandrescu, la publicarea unui număr
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
inhibitor androgenic. Chiar și băuturile energizante ar trebui luate cu măsură, căci unele conțin cofeină care poate produce neplăceri persoanelor cu aritmii, palpitații, tahicardie. La cealaltă extremă, absența vitaminelor și mineralelor din alimentație duce la lipsă de poftă de viață, apatie. „Trebuie să ne obișnuim cu creșterea duratei active de muncă, să ne ajutăm organismul. Dar să fim atenți la dreapta măsură în suplimentele de care ne folosim pentru aceasta” - ne-a spus dr. Dragomirescu. Tradiția redescoperită Spunem - cu temei - că
Agenda2003-8-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280729_a_282058]
-
au fost încurajatoare și mai bine renunți. Începi să crezi că te-ai așteptat la prea mult și s-a schimbat prea puțin. Ești convins că este o greșeală ce-ți aparține. Pe de-altă parte, ți-e teamă de apatie. De uitare. De uitarea celor uciși doar fiindcă au vrut să fie ei înșiși. De fapt, ți-e teamă că prin uitare va muri și o parte din tine. Fiindcă tu însuți ai fost o parte din Revoluție. De aceea
Agenda2004-51-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283176_a_284505]
-
recitaluri de poezie, plus câteva expuneri despre istoria teatrului, făcute de directorul Teatrului, Ion Marin Sadoveanu. O să fie foarte interesant. Să știi că Clujul s-a înviorat în privința culturii românești, sânt zeci de conferințe, lumea a început să iasă din apatie și le frecventează, revista noastră încă se bucură de trecere și are colaboratori noi, care n-au îndrăznit, multă vreme, să se afirme. Toate acestea sunt foarte bune, din multe puncte de vedere. Sânt expoziții (găzduită la noi, de pildă
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
ar fi alegerea unui președinte de consiliu județean care are probleme în Justiție, aici fiind vizat Liviu Dragnea, sau alegerea unor parlamentari cu dosare penale. Presa portocalie a pregătit această temă, mai mulți analiști cu simpatii prezidențialiste plângându-se de apatia populației sau certând electoratul că nu rezonează cu lupta anti-corupție, identificată cu regimul Băsescu.
Președintele își ceartă poporul: Problema nu e a politicienilor () [Corola-journal/Journalistic/32506_a_33831]
-
scrii piese care să și fie jucate. Altminteri, riști să faci... literatură. Personajele pieselor lui Cornel Mihai Ungureanu, fie că sînt oameni în vîrstă țintuiți într-un azil, cu tabieturile, senilitatea și dorințele lor de evadare, maturi care luptă cu apatia unei vieți afectate de boală și singurătate sau tineri care caută o ieșire din labirintul propriei minți - un fel de închisoare la purtător - au aceeași nostalgie: iubirea. Cu toții își amintesc de templul din „cioburi albastre”, pe care îl reconstituiau cu
Un ceasornicar: Cornel Mihai Ungureanu by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2423_a_3748]
-
Beatitudinibus, Sfântul Grigorie susține că a-L cunoaște pe Dumnezeu înseamnă a-L avea pe Dumnezeu în tine, prin trăirea unei vieți virtuoase<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 168-169. footnote>. Continuându-și strădaniile de purificare, sufletul ajunge la starea de apatie (ἀπάϑεια), sau de nepătimire, al cărei sinonim este puritatea (χαϑαρότης). Prin apatie, el devine, după Sfântul Grigorie, asemănător îngerilor<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VII-a, P.G. XLIV, col. 948A. Pentru opera Sfântului Grigorie de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
-L avea pe Dumnezeu în tine, prin trăirea unei vieți virtuoase<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 168-169. footnote>. Continuându-și strădaniile de purificare, sufletul ajunge la starea de apatie (ἀπάϑεια), sau de nepătimire, al cărei sinonim este puritatea (χαϑαρότης). Prin apatie, el devine, după Sfântul Grigorie, asemănător îngerilor<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VII-a, P.G. XLIV, col. 948A. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J.
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964. footnote>, care sunt nepătimitori prin fire. De aceea, el poate fi comparat acum cu un turn (πύργος)<footnote Ibidem, col. 936C. footnote>, semn al viețuirii înalte. Ca o încununare a apatiei apare îndrăznirea (παρρησία), care marchează capătul acestei prime faze a urcușului duhovnicesc, faza purificării de patimi. Παρρησία [parisia], ca expresie a ideii de familiaritate, de intimitate, care poate caracteriza relațiile dintre persoane, exprimă pe plan duhovnicesc același lucru, arătând că
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]