1,604 matches
-
fac obiectul prezentei metodologii. Ceea ce solicită, de fapt, apelanta este definirea noțiunii de "organizator" pentru ipoteza existenței mai multor persoane fizice sau juridice ce ar putea avea această calitate pentru același eveniment (concert, spectacol sau manifestare artistică), interesul justificat de apelantă în acest sens fiind acela că singurele obligații născute prin metodologie în sarcina organizatorilor sunt cele de a obține licența și de a plăti remunerația, obligații care nu pot fi impuse solidar, nu sunt divizibile și nici transmisibile. Or, Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
caracterului solidar al acesteia nu poate duce la o dificultate practică de aplicare a metodologiei. Curtea constată că, de altfel, chiar în forma de metodologie propusă de ARCUB, PMB și APOSR în comun (fila 323 din dosarul arbitral), aceste 3 apelante au fost de acord ca, în situația în care mai multe persoane intră sub incidența noțiunii de "organizator" ( așa cum o propuseseră aceste 3 apelante), acestea să fie considerate coorganizatori și să le revină în solidar îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezenta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
metodologie propusă de ARCUB, PMB și APOSR în comun (fila 323 din dosarul arbitral), aceste 3 apelante au fost de acord ca, în situația în care mai multe persoane intră sub incidența noțiunii de "organizator" ( așa cum o propuseseră aceste 3 apelante), acestea să fie considerate coorganizatori și să le revină în solidar îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezenta metodologie. Noțiunea de organizator propusă de apelantă a fost aceea a persoanei sub numele căreia se înregistrează la direcția de impozite și taxe locale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
situația în care mai multe persoane intră sub incidența noțiunii de "organizator" ( așa cum o propuseseră aceste 3 apelante), acestea să fie considerate coorganizatori și să le revină în solidar îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezenta metodologie. Noțiunea de organizator propusă de apelantă a fost aceea a persoanei sub numele căreia se înregistrează la direcția de impozite și taxe locale biletele pentru spectacolul, concertul sau evenimentul muzical, respectiv pentru spectacolele fără bilet, persoana care suportă cheltuielile de organizare a spectacolului, concertului ori evenimentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
nu o solidaritate a coorganizatorilor, ceea ce se urmărește de fapt prin acest motiv de apel este să se susțină că nu poate exista un eveniment, concert ori spectacol cu mai mulți organizatori, ci că, prin definirea în modul propus de apelantă, se stabilește de fapt care este persoana care poartă întreaga răspundere a organizării. Curtea nu exclude însă de plano posibilitatea existenței unei organizări multiple, motiv pentru care apreciază că nu se impune introducerea în textul metodologiei a unei definiții a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
care este persoana care poartă întreaga răspundere a organizării. Curtea nu exclude însă de plano posibilitatea existenței unei organizări multiple, motiv pentru care apreciază că nu se impune introducerea în textul metodologiei a unei definiții a noțiunii de "organizator". 3. Apelanta mai critică obligația impusă prin metodologie de a obține licența neexclusivă într-un termen de mai mult de 10 zile înaintea desfășurării evenimentului, pe criterii de eficiență a acestui termen, solicitând scurtarea acestui termen la 3 zile înaintea evenimentului. Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
greu aplicabil ori vătămător al acestui termen, Curtea consideră oportună menținerea acestui termen de 5 zile, pentru previzibilitatea legislativă și pentru asigurarea unei mai ușoare aplicări a prezentei metodologii. Astfel, acest motiv de apel este considerat fondat. Cât privește susținerea apelantei că este oportun ca instanța să constate necesitatea introducerii unei obligații în sarcina UCMR-ADA de a acorda licența, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 , organismele de gestiune colectivă au obligația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
au obligația de a acorda autorizații neexclusive utilizatorilor, la cererea acestora, efectuată înainte de utilizarea repertoriului protejat, în schimbul unei remunerații, prin licență neexclusivă, în formă scrisă. Astfel, nu se mai impune reluarea acestei dispoziții prin metodologie, această solicitare fiind nefondată. 4. Apelanta mai critică cuantumul penalităților stabilite prin metodologie, arătând că prin stabilirea unor penalități de 0,2% se depășește cadrul legal reprezentat de penalitățile la nivel bugetar care sunt de 0,06%, precum și de uzanța comercială și civilă care stabilește penalități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
0,2% se depășește cadrul legal reprezentat de penalitățile la nivel bugetar care sunt de 0,06%, precum și de uzanța comercială și civilă care stabilește penalități de 0,05 % până la 0,1% pe zi de întârziere. Se mai arată de către apelantă că firesc este ca titularii de drepturi să primească dobânda legală pentru nerespectarea dispozițiilor metodologiei, iar nu penalități. Sub acest aspect, Curtea constată că instituirea de penalități este o formă de manifestare a libertății conținutului actelor juridice, or chiar apelanta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
apelantă că firesc este ca titularii de drepturi să primească dobânda legală pentru nerespectarea dispozițiilor metodologiei, iar nu penalități. Sub acest aspect, Curtea constată că instituirea de penalități este o formă de manifestare a libertății conținutului actelor juridice, or chiar apelanta a solicitat, alături de apelantele PMB și ARCUB, stabilirea unor penalități în cuantum de 0,01% pe zi de întârziere, ceea ce înseamnă că în cadrul negocierilor a fost de acord cu stabilirea unor penalități ca și mod de sancționare a utilizatorilor care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
ca titularii de drepturi să primească dobânda legală pentru nerespectarea dispozițiilor metodologiei, iar nu penalități. Sub acest aspect, Curtea constată că instituirea de penalități este o formă de manifestare a libertății conținutului actelor juridice, or chiar apelanta a solicitat, alături de apelantele PMB și ARCUB, stabilirea unor penalități în cuantum de 0,01% pe zi de întârziere, ceea ce înseamnă că în cadrul negocierilor a fost de acord cu stabilirea unor penalități ca și mod de sancționare a utilizatorilor care întârzie plata remunerației; astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
fost de acord cu stabilirea unor penalități ca și mod de sancționare a utilizatorilor care întârzie plata remunerației; astfel, părțile de la arbitraj au fost de acord cu stabilirea penalităților, dezacordul privind numai cuantumul acestora. Sub acest aspect, criteriile indicate de apelantă pentru cuantumul penalităților se referă, de fapt, la cuantumul dobânzii legale; cât timp reglementarea instituie penalități, și nu dobândă legală, aceste criterii nu se pot aplica cu forță juridică obligatorie. Pe de altă parte însă, aceste criterii nu sunt complet
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
de cuantumul penalităților ce se pot aplica pentru întârzierea plății remunerației de către utilizatori, iar o comparație între cuantumul penalităților stabilite de metodologie și cuantumul dobânzii legale practicate pe piață nu este lipsită de utilitate. Așa cum s-a reținut mai sus, apelanta a fost de acord cu stabilirea penalităților în cuantum de 0,01% pe zi de întârziere, în timp ce apelanta UCMR-ADA a solicitat stabilirea penalităților în cuantum de 0,2 % pe zi de întârziere, aceasta din urmă propunere fiind și cea aprobată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
penalităților stabilite de metodologie și cuantumul dobânzii legale practicate pe piață nu este lipsită de utilitate. Așa cum s-a reținut mai sus, apelanta a fost de acord cu stabilirea penalităților în cuantum de 0,01% pe zi de întârziere, în timp ce apelanta UCMR-ADA a solicitat stabilirea penalităților în cuantum de 0,2 % pe zi de întârziere, aceasta din urmă propunere fiind și cea aprobată de comisia de arbitri. Având în vedere, pe de o parte, faptul că procesul de negociere și arbitraj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
al penalităților, Curtea apreciază că se impune stabilirea prin metodologie, pentru ipoteza întârzierii plății remunerațiilor, a unor penalități în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere. Astfel, acest motiv de apel este considerat fondat de către instanță. Cât privește critica apelantei în sensul că nu se precizează baza la care aceste penalități se aplică și faptul că acestea nu vor depăși sub niciun aspect debitul restant și neachitat al remunerației, aceste aspecte nu au fost invocate de apelantă la negocieri, nefiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
Cât privește critica apelantei în sensul că nu se precizează baza la care aceste penalități se aplică și faptul că acestea nu vor depăși sub niciun aspect debitul restant și neachitat al remunerației, aceste aspecte nu au fost invocate de apelantă la negocieri, nefiind incluse în propunerea acestora. Pe de altă parte, în această materie, în lipsa unor clauze exprese în metodologie, se vor aplica normele legale de drept comun. 5. Apelanta mai susține critici referitoare la baza de calcul de la art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
neachitat al remunerației, aceste aspecte nu au fost invocate de apelantă la negocieri, nefiind incluse în propunerea acestora. Pe de altă parte, în această materie, în lipsa unor clauze exprese în metodologie, se vor aplica normele legale de drept comun. 5. Apelanta mai susține critici referitoare la baza de calcul de la art. 5 lit. A, respectiv faptul că ar cuprinde excesiv venituri ce nu pot fi corelate sau nu au legătură cu comunicarea publică a operelor muzicale. Curtea nu poate reține susținerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
mai susține critici referitoare la baza de calcul de la art. 5 lit. A, respectiv faptul că ar cuprinde excesiv venituri ce nu pot fi corelate sau nu au legătură cu comunicarea publică a operelor muzicale. Curtea nu poate reține susținerea apelantei în sensul că art. 5 lit. A trebuie să aibă un caracter limitativ, instanța trebuind să statueze acest principiu, deoarece ceea ce invocă în esență apelanta este reținerea unei singure categorii de sume (cele obținute din vânzarea de bilete) care să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
sau nu au legătură cu comunicarea publică a operelor muzicale. Curtea nu poate reține susținerea apelantei în sensul că art. 5 lit. A trebuie să aibă un caracter limitativ, instanța trebuind să statueze acest principiu, deoarece ceea ce invocă în esență apelanta este reținerea unei singure categorii de sume (cele obținute din vânzarea de bilete) care să între în conținutul noțiunii de "venituri", iar nu o eventuală necesitate de schimbare a tehnicii legislative de definire a unei noțiuni (din maniera enumerativă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
de sume (cele obținute din vânzarea de bilete) care să între în conținutul noțiunii de "venituri", iar nu o eventuală necesitate de schimbare a tehnicii legislative de definire a unei noțiuni (din maniera enumerativă în cea limitativă). Analizând însă argumentele apelantei pentru excluderea celorlalte categorii de venituri, Curtea constată că de fapt aceasta a motivat doar solicitarea de excludere a veniturilor obținute din publicitatea ocazionată de spectacol, concert sau evenimentul artistic [(lit. b)] și cele obținute din consumațiile ocazionate/generate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
solicitarea de excludere a veniturilor obținute din publicitatea ocazionată de spectacol, concert sau evenimentul artistic [(lit. b)] și cele obținute din consumațiile ocazionate/generate de spectacol [(lit. f)]. Astfel, cu privire la lit. c), d) și e) de la art. 5 lit. A, apelanta nu a motivat în mod concret de ce acestea nu pot reprezenta venituri care să poată fi incluse în calculul remunerației. Curtea înlătură însă criticile legate de lit. b), față de argumentul că, din punct de vedere economic și financiar, în mod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
echipamentelor cu care comunicarea publică se realizează în mod efectiv. Curtea respinge acest motiv de critică, având în vedere, pe de o parte, faptul că enumerarea din text este o reluare a prevederilor metodologice anterioare, iar pe de altă parte, apelanta nu motivează în mod expres de ce celelalte categorii de cheltuieli ar trebui excluse din baza de calcul față de practica deja existentă de includere a acestora. 6. Apelanta a mai formulat un motiv de apel cu privire la remunerațiile minime, solicitând eliminarea acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
text este o reluare a prevederilor metodologice anterioare, iar pe de altă parte, apelanta nu motivează în mod expres de ce celelalte categorii de cheltuieli ar trebui excluse din baza de calcul față de practica deja existentă de includere a acestora. 6. Apelanta a mai formulat un motiv de apel cu privire la remunerațiile minime, solicitând eliminarea acestora. Pentru argumentele reținute anterior legate de existența unor asemenea prevederi și în metodologia anterioară, pentru asigurarea previzibilității legii și pentru că apelanta nu a arătat un motiv obiectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
existentă de includere a acestora. 6. Apelanta a mai formulat un motiv de apel cu privire la remunerațiile minime, solicitând eliminarea acestora. Pentru argumentele reținute anterior legate de existența unor asemenea prevederi și în metodologia anterioară, pentru asigurarea previzibilității legii și pentru că apelanta nu a arătat un motiv obiectiv al necesității eliminării aplicării unor remunerații minime (al căror scop principal este acela de a proteja interesele patrimoniale ale autorilor operelor muzicale), Curtea respinge acest motiv ca nefondat. 7. Se formulează și o critică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]
-
dispozițiile Legii nr. 8/1996 , în sensul că existența contractelor directe dintre utilizatori și titularii de drepturi nu a fost avută în vedere nici de Decizia nr. 365 din 2006 , nici de prezenta hotărâre. Curtea reține ca fiind corectă susținerea apelantei, în sensul că nicio dispoziție legală nu interzice titularilor de drepturi să își cedeze drepturile patrimoniale deținute direct către utilizatori. Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 123^1 alin. (1) lit. e) din lege, gestiunea colectivă este obligatorie pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233009_a_234338]