1,211 matches
-
a lui Ion Barbu. Amândoi serviseră atât Securitatea, cât și pe Nicolae Ceaușescu, prin intermediul hebdomadarului Săptămâna, unde publicaseră sistematic articole infamante la adresa opozanților și disidenților politici. Dacă Vadim Tudor nu urmase o carieră politică sub Ceaușescu - remarcându-se doar prin apologiile sale la adresa național-comunismului -, Barbu făcuse parte din Comitetul Central Între 1969 și 1979, fiind ales și deputat În Marea Adunare Națională În 1975. Mircea Mușat, prim-vicepreședinte al partidului În momentul constituirii, fusese unul dintre istoricii oficiali ai CC al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a pânzelor lui Van Gogh. Lumea e percepută de la nivelul rădăcinii vegetale, reconstituită prin mănunchiuri de senzații primare, căldură, umezeală, atingeri moi. Panismul blagian, variantă originală a regresiunii geologice expresioniste, convertește nostalgia existenței nediferențiate, molusculare, întâlnită la Gottfried Benn, în apologia vieții neschimbate, „eternizate” a satului ardelean. Dar fiori metafizici vin și aici, ca în Poemele luminii, să tulbure nepăsarea fericită a firii. Pan, bătrân și orb, retras într-o peșteră, e urmărit de umbra lui Christ. Conștiința, spiritul aștern umbră
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
cu tendința de-a exprima adevărul vieții pătrunsă de înaltele idealuri umane ale socialismului și comunismului. Ea nu vorbește câtorva «rafinați», gustători de «chintesențe» ale decadentismului burghez, ale acelora care se îmbată de miasmele putreziciunii capitaliste, proslăvindu-le și făcând apologia descompunerii și a morții ca lege universală (...). Că poezia noastră își atinge din acest punct de vedere ținta, nu rezultă numai din faptul că din cei 32 poeți publicați în antologie sunt mulți purtători de premii, laureați ai Premiului de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dată, azi multe dispărute, ale lui Aristotel, Aristofan, Pitagora, Pliniu, Plutarh, Ptolemeu; cărțile care au contribuit decisiv la mutațiile spre evul modern, redactate în epoca Renașterii și în aceea postrenascentistă Erasmi Rott. Epistolarum liber; Erasmi Rott, Encomium Moriae; Erasmi Rott, Apologia; Erasmi Rott, Colloquia; Erasmi Rott, Apophtegmata; Erasmi Rott, Adagiorum Epitome; Erasmi Rott, Rethorica; Ricardi Simoni, Historia critica; Pufendorf Samuelis, De habitu rell. Christiano ad vitam civilem; Pufendorf Samuelis, Dissertationes Acad.; Pufendorf Samuelis, De statu Imperii Germ.; Pufendorf Samuelis, De rebus
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Batthyăneum, cota T VII 7. Batthyăneum, cota M IV 8. Batthyăneum, cota Q2 VII 39; titlul in extenso: Desiderii Erasmi Roterodami Colloauia familiaria ex recensione et cum notis perpetuis Petri Rabi, Roterod. Accedunt. Ejusdem Erasdem Erasmi Conflictus Thaliae et Barbariae, Apologia et Utilitas Colloquiorum, nec non laus Morias. Ulmae, MDCCXLVII. Vezi Szinyei József, op. cit., col. 1380-1381. Batthyăneum, cota N7 VII 5; e vorba de lucrarea Lamentationes obscurorum virorum. Epistola D. Erasmi Roterodami, quid de obscuris sentiat, cum caeteris quibusdam, non minus
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
superba carieră a unui alt termen drag generației optzeciste: text, textualism, textuare). Chiar și un simplu dicționar uzual (Petit Robert, 1978) consacră nenumărate accepții ale termenului discurs: „conversație”, „dialog”, „întrevedere”, „exercițiu oratoric în fața unor persoane”, „alocuțiune”, „conferință”, „expozeu”, „proclamație”, „speech”, „apologie”, „elogiu”, „panegiric”, „rechizitoriu”, „expozeu”, „tratat” (Discurs asupra metodei de R. Decartes), orice enunț lingvistic observabil etc. Rezumându-ne fie și la enumerarea amalgamată de mai sus, vom observa că toate sinonimele discursului definesc o trăsătură esențială: emisie verbală adresată unei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
al VI-lea ; autorul pare să nu cunoască terminologia trinitară din scrierile lui Athanasie, Vasile, Grigore din Nazianz și Chiril al Alexandriei. 2) Dimpotrivă, tema principală dezvoltată În aceste scrieri, transcendența Dumnezeului treimic față de lume, ar face din ele o apologie a filozofiei creștine Împotriva păgânismului. 3) La obiecția lui Ipatie al Edessei, care refuza să recunoască vechimea corpusului În fața monofiziților, care o susțineau, Stăniloae răspunde: scrierile lui Dionisie n-au avut o circulație foarte răspândită până În secolul al VI-lea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și cu La prière et la poésie, l-au influențat cel mai mult. Titlurile, În versiunea Stăniloae: Tratatul al doilea din triada Întâi contra lui Varlaam, pp. I-XI; Tratatul al treilea din triada Întâi contra lui Varlaam, pp. XI-LVIII; Apologie mai extinsă, pp. LIX-XLI; Antireticul al cincilea contra lui Achindin, pp. XCII-XLX (În Viața și Învățătura Sfântului Grigore Palamas [cu trei tratate traduse], Sibiu, 1938 - n.t.). Într-o notă din cartea sa despre Palamas, Stăniloae spune că ar fi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
raporturile dintre tradiție și inovație, muzicalitatea, formalismul, poezia pură, ideea autonomiei esteticului), B. sintetizează convingător trăsăturile esențiale ale simbolismului românesc: apariția sa ca reacție la „suprasaturarea eminesciană”, urmată de impunerea noii literaturi ca alternativă la excesele sămănătorismului și poporanismului; antiacademismul, „apologia inovației” și cultul pentru formă; în sfârșit, citadinismul, cosmopolitismul și condiția proletarului intelectual. În 1972, lucrarea este completată de Antologia poeziei simboliste românești, în care numele fiecărui poet este însoțit de o prezentare biobibliografică exhaustivă, iar poeziile sunt reproduse direct
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
doar la scriitorii secolului al XX-lea, până la 1944: Rebreanu, Iorga - memorialistul, Vasile Pârvan, Ibrăileanu - romancier și memorialist, Marcel Blecher și realitatea mediată a creației, Gib I. Mihăescu, Pavel Dan. Într-un capitol, Introducere în proza transilvană, B. vorbește despre apologia vieții rurale la scriitorii ardeleni și despre critica orașului (a civilizației urbane), socotit „locul înstrăinării”, cetatea în care domină străinul, decadența și corupția. Această atitudine ar fi specific ardelenească (deși nu lipsește nici la scriitori din alte regiuni românești): „Ceea ce
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
care, de cele mai multe ori, se și confundă. Ca atitudine și orientare, a. reia in extremis aceeași configurație temporală a modernismului (conform căreia trecutul este reductibil la o conștiință normativă osificată și astfel sacrificat în numele ideii de progres și viitor salvator): apologia nonconformismului pe fondul unui vizionarism militant, revoluționar. Tendințele estetice ale a. iau naștere și se dezvoltă sub semnul unei negații radicale - refuzul categoric și global al artei și literaturii anterioare. Cu cât acestea sunt mai intensiv considerate „clasice”, „academice”, „oficiale
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Rarisim, clișeul este abandonat și se ivesc versuri ceva mai energice, cu o anume inventivitate imagistică. În Țara, unde tutelar este spiritul lui V. Alecsandri din Ostașii noștri, C.-P. narează epigonic, banal, episoade ale Războiului pentru Independență, făcând declamator apologia bravurii și a iubirii de țară. O „istorie critică”, Războiul neatârnărei (1913), relatând „asaltul și luarea Griviței”, și paginile autobiografice intitulate Amintiri din viața-mi, publicate postum în două volume (1944, 1999), au un interes mai mult documentar și psihologic
CANDIANO-POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286062_a_287391]
-
pe atât de imprevizibile. — Am ve... venit să simt pulsul vieții literare, glumește în con tinuare hâtru. Își permite câteva clipe să le studieze trăsăturile și adaugă cu o amabilitate care nu prevestește nimic bun: — To... tocmai lucrez la o apologie a lui Ci... Cicero împotriva cărții lui Ga... Gallus. Trăsăturile celor din jur înțepenesc. Se preface că nu observă și zâmbește larg: — N... n a publicat-o încă, dar am ascultat destule pas... sa... saje ca să-mi fac o părere
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și le fluturase momeala prin fața ochilor, iar ei mușcaseră. Cu gura lui cărnoasă și veșnic În mișcare, negase cu vehemență zvonurile. Nu e adevărat, nu e deloc adevărat, nici unul dintre cei dispăruți nu e spion. Apoi se lansase Într-o apologie a celor care-și asumau rolul de câini de pază ai păcii, mai ales În acele țări, cum e și Birmania, În care Încălcarea drepturilor omului se află la ordinea zilei și se simțea mândru că unul dintre membrii Free
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Mișcarea integralistă nu putea să refuze simpatia și chiar un oarecare ajutor dictaturii lui Sidonio Paes pentru că acesta salvase țara din anarhia democrației lui Costa, a "furnicii albe", dar nu accepta nici un fel de compromis cu principiile republicane, a căror apologie Sidonio o făcuse mai multe ori de când cucerise puterea. Integraliștii consideră dictatura lui Sidonio ca o etapă necesară și binevenită, căci pe de o parte regimul lichida partidele democratice, iar pe o altă parte le îngăduia lor, naționaliști și monarhici
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
grav decât aceasta este războiul fratricid, început de atunci între catolicii din Centru și catolicii monarhiști, război care n-a încetat nici până astăzi. Centrul nu se mulțumești numai cu o colaborare pasivă cu Republica. În ziarele sale se face apologia democrației și sunt atacați monarhiștii. Centrul activează politic cu foarte mult dinamism și abilitate. Sidonio îl încurajează, pentru că îl ajută să fărâmițeze blocul monarhist, iar în Parlament sunt aleși mulți deputați catolici. Integraliștii, care nu voiesc să păcătuiască împotriva credințelor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și de oameni, cu bucuria vieții sănătoase, cu vigoarea portugheză, cu măreția națiunii" (29 iulie 1933). "Tristețea decadenței" era climatul moral al Portugaliei de la începutul veacului, în care rodiseră toate deznădejdile și autoflagelările poeților, toate viziunile mohorâte ale romancierilor, toate apologiile pesimismului și nihilismului pe care le urziseră generația de la Coimbra și celelalte centre de fosforescentă invectivă din a doua jumătate a secolului trecut. Dar toate aceste lucruri frumoase, triste și inutile - erau acum lucruri moarte, aparțineau unui ciclu care se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
din vedere importanța factorilor morali în randamentul muncii. De fapt, se poate verifica pretutindeni în producție că bucuria, buna dispoziție, fericirea de a trăi înalță calitatea și cantitatea muncii. Familia e cel mai curat izvor al factorilor morali ai producției". Apologia familiei e un leit-motiv al cuvântărilor lui Salazar, ale acestui ascet care trăiește una din cele mai solitare și mai severe vieți pe care le cunoaște lumea moderna. Ca un paradis pierdut i-a apărut întotdeauna căminul părintesc din Santa
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
adevărat scandalos însă, pentru care a și fost pusă la zid în diverse recenzii, a fost nu povestea în sine, tema, ci perspectiva și atitudinea care se degajă. Pentru că, trecând peste nuanțele de rigoare, cartea este într-un fel o apologie a relației. Nu o scuză, dar o încercare de a-i înțelege mecanismele. O încercare cu atât mai ingenioasă cu cât perspectiva aparentă este aceea a unui personaj cu sentimente profund negative față de relația cu pricina. Dar, oricât de nesuferită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
că în Anglia nu e nimeni dispus să plătească a professional thinker, adicătelea un filosof cu carte de muncă. Ei nu au intellectuals, sunt cum nu se poate mai empirici și mai pragmatici. Acum nu vreau să pic în nici o apologie. Îmi amintesc ce simpatic mă admonesta bunica de câte ori lăudam în exces anumite medii: „Ei, maică, după capul tău, la ăia și rahatu’ pute mai frumos”. Ba chiar Bill s-a plâns intens de luptele interne de la Oxford și de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și dormitor, așteptându-și soții și crescându-le pruncii. Bărbații lor vajnici nu pun fizic mâna pe copii. Spălarea, schimbarea sau hrănirea unui bebeluș ar fi un gest de lez-virilitate. Îmi povestea Dakmara că în manualele lor este o continuă apologie a puștii (testiculul adițional, vorba lui Mircea) și că cel mai greu va fi să facă manuale pe baza unei literaturi în care pușca apare, încă din abecedar, ca ingredient nelipsit al bărbatului kosovar.. Îi vedeam trecând râuri-râuri pe tinerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
am trecut câteva minute pe la ei cu Cristina, i-am găsit pe Nick și pe Pauline. Toată lumea a încercat să vadă ce latină mai știe (un omagiu celor 18 ore de latină din norma dublă a Cristinei) și a făcut apologia liceului românesc, mai ales a liceului. Cu Nick aproape nu mai e chip să vorbești altfel decât românește. Chiar greșește când vorbește franțuzește cu Pauline, zice „farmaciste” în loc de farmaciene. Sâmbătă vor fi nașii secreți ai căsătoriei și mai secrete a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
săi i-au adus acuzația, perfect legitimă, că a cheltuit patruzeci de milioane de sesterți din tezaurul statului. Bibliografie Izvoare clasice Ambrozie, Despre patriarhi Idem, Fuga de lume Ammianus Marcellinus, Istorie Antologia Latina Apicius, Arta culinară Appianus, Istoria romanilor Apuleius, Apologia Idem, Metamorfoze Arnobius, Împotriva păgânilor Artemidoros, Carte de tălmăcire a viselor Asconius Pedianus, Comentarii Augustin, Confesiuni Idem, Comentarii la Psalmi Aurelius Victor, De Caesaribus Ausonius, Commemoratio professorum Burdigalensium Calpurnius Flaccus, Declamationes Calpurnius Siculus, Egloge Cassius Dio Cocceianus, Istoria romană Cassiodor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
împreună și să‐i judecăm spusele. Să ne străduim să i le descifrăm iar concluziile pot fi păstrate și ca intimități. Câte intimități n‐au păstrat mamele noastre, protejându‐ne ! ? „Atât „Paradisul” lui Dante, cât și finalul lui „Faust” sunt apologii ale veșnic femininului, femeia - la Dante ‐ întruchipând virtuțile fundamentale, iubirea, credința și nădejdea (nădăjduirea) ca maică și fecioară, răspândită‐n universul lumii „ca o mireasmă‐ntr‐o pădure”, cum spunea Arghezi, învățătoare a umanității, inițiatoare în cele esențiale ale cunoașterii
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
de glumă să pregătești o carte În epoca aceea, eventual și cu gravuri, dar Robert Fludd, În același an 1616 (În plus, el scrie În Anglia și tipărește la Leyda, calculează și timpul călătoriilor pentru corecturi) pune În circulație o Apologia compendiaria Fraternitatem de Rosea Cruce suspicionis et infamiis maculis aspersam, veritatem quasi Fluctibus abluens et abstergens, pentru a-i apăra pe rozacruceeni și a-i elibera de bănuieli, de „petele” cu care au fost blagosloviți - și asta Înseamnă că deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]