720 matches
-
Aruncând, poate, În fiecare zi, la plecare și la venire, o potcoavă peste umăr, pentru a stimula complicitatea norocului? * „Mama era intrigată cât de ne-evreiască, după părerea ei, era firea bărbatului ei”, citim În textul din 2001 al revistei Apostrof, despre tatăl-fierar și fiul de fierar, de care autorul mărturisește surprins că reușește „tot mai greu” să se distanțeze. „Anti-modelul” tatălui Îi sugerează, se pare, la bătrânețe, paradoxale Înrudiri. O secvență față de care Leon Volovici nu-și ascunde perplexitatea Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
motiv deloc neglijabil, adăugat celor strict biografice, pentru care am contemplat cu special interes locul și oamenii spre care trimit acum aceste pagini. (Text apărut, ca postfață, la ediția germană a volumului Despre clovni, Hanser Verlag, München, 1998, și În Apostrof, nr. 3/1998) Dr. Aschenbach și mama meatc "Dr. Aschenbach și mama mea" În 1979, când mi s-a Îngăduit prima călătorie din România În Occident, am ajuns până la urmă, după improvizate popasuri prin Franța și Germania, pe la prieteni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ca filosof bufon ce-și bătea joc de filosofie, ca apatrid solitar cu o mască de Buster Keaton și, desigur, ca seducător. Mereu, avocatul diavolului. Scriitoarea Marta Petreu remarca Într-un riguros și strălucit eseu, „Doctrina legionară și intelighenția interbelică” (Apostrof, 1998), că Cioran era un eretic chiar și atunci când susținea Garda de Fier. Deși știa prea bine că proiectul politic al Gărzii de Fier Însemna, În definitiv, o suprimare totală a libertății, Își dorea totuși să fie un „om liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
urmărească. „Nu mă pot obișnui cu viața”, auzeam În jur și În mine Însumi vocea lui Bérenger citind chipul de neuitat al autorului. Aveam să retrăiesc tulburarea, de fiecare dată când numele lui Ionesco Își revendica imaginea. New York, mai 1999 (Apostrof, nr. 11/1999; Partisan Review, nr. 4/2000) Între Humboldt și Herzogtc "Între Humboldt și Herzog" Am fost șocat, mărturisesc, toamna trecută, citind un doct studiu despre Saul Bellow, avanpremieră publicistică a apariției romanului său ultim, Ravelstein, În România. Prelungitele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
judecând fapta. Cei trei oameni sunt primprejur, pentru necesitățile de proporție și animism”. Central rămâne, Într-adevăr, semnul de Întrebare. Semn de recunoaștere a copilului. Legitimația exilatului. Identitatea artistului. New York, 2 septembrie 1999 (New York Review of Books, 10 februarie 2000; Apostrof, nr. 12/1999) Partea a treiatc " Partea a treia" Vorbind pietreitc "Vorbind pietrei" Voi che vivete sicuri Nelle vostre tiepide case, voi che provate tornando a sera il cibo caldo e visi amici: considerate se questo è un uomo che
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
În cimitirul Ghivat Shaul. Liniștea ultimă, certitudinea ultimă. Ascultau Împreună tăcerea pietrei care fusese, cândva, om. Orbiți, deopotrivă, de Înscenările armoniei, În ora de pace și sânge a amurgului complice. (La Târgul de carte de la Ierusalim, iunie 2003 - Tamuz 5763) (Apostrof, nr. 2/2004) Cuprinstc " Cuprins" Partea Întâi Fierul de călcat dragostea 9 Lucian Raicu 21 Inima Poetului 25 Dureroasa zăpadă 36 Fragmente despre Sorin 40 Nichita 46 Sinuciderea unui pahar de Bacara 50 Modulul M 80 Post-scriptum 83 Înainte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Când vezi o turmă, cați păstorul, Un turmentat, pe Păstorel. D-lui C.N. Domnul Noica, autor, M-a găsit până la urmă. Eu l-am căutat, păstor, Însă l'am pierdut în turmă. D-lui P.T. care scrie "l-am" cu apostrof în loc de liniuță Ai epigrame reușite, Gramatica ți-e însă hop, Căci nu-nțelegi, nefericite? Nu-i strop de vin, e apostrop! D-lui C.N. Învățai să beau cu doica Și mă-nvață scrisul Noica! Memorabilă este povestea lui Harry Brauner
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
între reviste, grupuri sau găști. Termenul „război al literaturii”, deși într-o accepție mai abstractă (ca să nu zic mai blândă, mai puțin fioroasă), l-am folosit și eu, mai întâi într-un interviu, publicat cu câțiva ani în urmă în Apostrof, apoi ca titlu al unui întreg volum de interviuri care a apărut în primăvara anului trecut la Editura ALL: Războiul literaturii nu s-a încheiat. Nu pare să le fi trecut prin gând talentaților publiciști din jurul Intervalului să semnaleze măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
scriitorului român care va lua Premiul Nobel? În ce colț al lumii va fi el rezident în momentul în care s-ar produce (să zicem) evenimentul? Nu sunt profet, nu mă joc așa. Peste 30 000 de ore lucrate pentru Apostrof. Concluzie: sunt nebună Unde se află poezia (literatura) românească actuală în raport cu Europa? Dar în raport cu poezia (literatura) românească din secolele trecute? Dar în raport cu potențialitatea "duhului" din limba română? Eu scriu poezie, nu critică de poezie, nici nu-mi trece prin minte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
O întrebare de "oracol" pentru un om care a trecut prin comunism încercând să fluiere și să țină mâinile în buzunare ori de câte ori avea chef: Ce crezi că ai ratat (în viață) și nu mai poți recupera? Viața însăși. Ce reprezintă "Apostroful" pentru tine? Cât din tine este în construcția "Apostrofului"...? 200 de numere tipărite. 18 ani din viață. 130 de cărți apostrofice. Peste 30 000 de ore lucrate pentru Apostrof. Concluzie: sunt nebună. (Revista Conta, nr. 6, 2011) Luca PIȚU Profil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trecut prin comunism încercând să fluiere și să țină mâinile în buzunare ori de câte ori avea chef: Ce crezi că ai ratat (în viață) și nu mai poți recupera? Viața însăși. Ce reprezintă "Apostroful" pentru tine? Cât din tine este în construcția "Apostrofului"...? 200 de numere tipărite. 18 ani din viață. 130 de cărți apostrofice. Peste 30 000 de ore lucrate pentru Apostrof. Concluzie: sunt nebună. (Revista Conta, nr. 6, 2011) Luca PIȚU Profil. Luca Pițu și câinii academicieni comunitari Cică dracul a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în viață) și nu mai poți recupera? Viața însăși. Ce reprezintă "Apostroful" pentru tine? Cât din tine este în construcția "Apostrofului"...? 200 de numere tipărite. 18 ani din viață. 130 de cărți apostrofice. Peste 30 000 de ore lucrate pentru Apostrof. Concluzie: sunt nebună. (Revista Conta, nr. 6, 2011) Luca PIȚU Profil. Luca Pițu și câinii academicieni comunitari Cică dracul a venit pe lumea asta, mai pe la început și a vrut să care în Iadul postnatal sufletul femeii. Femeia n-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
garaj. Tonul, era aspru și nu lăsa nici o îndoială. Fără să aștepte altă Invitare, Mika-Le plecă. Feciorul, omul vechi de casă, se apropia cu precauțiune de Drăgănescu: - O telegramă pentru doamna! Cu ochii congestionați în ziua aceea, Drăgănescu îl fulgeră, apostrof îndu-1: - Nu știi unde trebuie pusă corespondența doamnei? - Din Elveția! cuteză cellalt. în adevăr, Maxențiu își declarase la Leysins două domicilii, prin una din acele fantezii exaltate, corectată de mențiunea tristă și prevăzătoare "în caz de accident". La vreun accident
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
unui schimb de cuvinte-obiecte, la fel cum bătrânul din a doua povestire devine "făt" nenăscut, colecționând obiecte-oameni. Este mai puțin important în ce fel ajunge Andrei Oișteanu să își populeze atât de convingător lumea, esențială fiind reușita sa. Mihaela URSA "APOSTROF", Nr. 10, oct. 1995, Cluj Recuperările prozei De ce moare lumea la Giurgiu? De literatură, monșer! întârzierea cu care a apărut această carte trebuie să dea de gândit. Încheiată de autor în 1978, propusă spre editare în prima parte a deceniului
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cetire, povestire și analiză gramaticală, și aritmetică cu geometrie ― vai de măiculița mea! Mâncam bătaie în fiecare zi! Dacă nu puneam o virgulă unde trebuia, era prăpăd! Iar cu câteva zile înainte de examenul de admitere, am scris vorba "parcă" fără apostrof (cum se scria pe atunci). Aceasta era, dealtfel, singura greșeală pe care o făcusem. Ei bine, pentru atâta lucru, în afară de patru palme părintești, tata mi-a dat să scriu, drept pedeapsă, de 100 de ori, cuvântul parcă, cu apostrof! Cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
fără apostrof (cum se scria pe atunci). Aceasta era, dealtfel, singura greșeală pe care o făcusem. Ei bine, pentru atâta lucru, în afară de patru palme părintești, tata mi-a dat să scriu, drept pedeapsă, de 100 de ori, cuvântul parcă, cu apostrof! Cu toate astea, la examen am răspuns bine și n-am ieșit printre codași. Am cam scrîntit-o eu, ce e drept, dar nu la română, ci la aritmetică, la o regulă de asociație. Dar vorba e... reușisem! Și astăzi trebuia
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
gong și, indicându-se astfel, spuse limpede: O'Piatră! Profesorul pricepu pe dată că noua sa cunoștință tocmai îi precizase cum îl cheamă, menționând în mod surprinzător un nume ce includea acea bizară particulă, specifică irlandezilor: un O mare, cu apostrof după el. Se înclină ceremonios, înainte de a-și rosti și el numele, care, târziu, la romani începu să fie considerat un prenomen: Albert este numele meu mic. În locul cuvintelor absente din conversația lor, se studiară cu binevoitoare căutături. Firește, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
1995, la Editura Farrar, Straus, Giroux din New York. Textul românesc a fost publicat, în 1996, de Editura Fundației Culturale Române. Procesul cenzurării volumului, în 1986, este revelat în eseul autorului, „Raportul cenzorului“, din volumul Despre Clovni: Dictatorul și Artistul (Editura Apostrof, 1997, Polirom, 2005). Indicii asupra restaurării, rescrierii și republicării romanului, în Occident și în România, se găsesc în Nota asupra ediției (în ediția a IIa, publicată la Cartea Românească, 2003, în colecția Mari Scriitori Români). Norman Manea În fereastra ghișeului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
circulă diverse vorbe despre culisele campaniei pe care a purtat-o în jurul plagiatului din Underhill. Se spune, mai precis, că, făcându-se vinovată de o atitudine prea binevoitoare - prin editarea cursului de filozofia religiei și a unor articole în revista Apostrof -, a trebuit apoi să-și spele reputația față de unul (sau unii) dintre patrini ei spirituali, vechi adversar a tot ceea ce înseamnă Nae Ionescu. Cum nu putem da crezare unor zvonuri care ar putea fi simple bănuieli sau calomnii, lăsăm istoriei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
din Cluj (1988). Doctorat în literatură comparată (2000). La ora actuală, este conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai“. Este autoarea cărților: Literatura între revoluție și reacțiune. Problema crizei în literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1999, ediția a doua adăugită, 2002); Alexandru Ivasiuc. Micromonografie, antologie de texte comentată, dosar de receptare critică (Aula, Brașov, 2001); În lumea nouă (Dacia, Cluj-Napoca, 2003); Ce rost are să mai citim literatură? (Compania, București, 2004). Coautoare la Dicționar analitic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
și prejudecăți (Editura Institutului Cultural Român, București, 2006), Andreia Roman (coord.), Hortensia Papadat-Bengescu. Vocația și stilurile modernității (Paralela 45, Pitești, 2007), Corin Braga (coord.), Concepte și metode în cercetarea imaginarului (Polirom, 2007). A publicat studii și articole în revistele: Echinox, Apostrof, Vatra, Steaua, Dilema Veche, Adevărul literar și artistic, Dilemateca, Observator cultural etc. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, a PEN Club și a Asociației de Literatură Comparată din România. Din umbra viitorului luminos La începutul lui decembrie 1989 am născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Cluj-Napoca (1998-1999), apoi asistent universitar (1999-2002) și lector universitar (din 2002) la Catedra de Literatură Universală și Comparată. Este membră a Uniunii Scriitorilor, a Asociației de Literatură Generală și Comparată și a Centrului de Cercetare a Imaginarului „Phantasma“. Colaborează la Apostrof, Steaua, Vatra, Tribuna și alte reviste literare. Întreține un blog de autor la adresa http://360.yahoo.com/mihaela ursa. O poveste de fată În 1989 aveam optsprezece ani și nu eram femeie în nici un fel. Ceea ce nu înseamnă că aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Gallimard, 1996. Taine, Hyppolyte, Notes sur Paris, Paris, 1867. Thackeray, William, The Book of Snobes, Londra, 1848. Toma, Dolores, Formele pasiunii, București, Editura Meridiane, 1992. Ungureanu, Cornel, Mitteleuropa periferiilor, Iași, Editura Polirom, 2002. Vartic, Ion, Clanul Caragiale, Cluj-Napoca, Editura Biblioteca Apostrof, 2002. Wilde, Oscar, Intențiuni, București, Editura Univers, 1972, În românește de Mihai Rădulescu, prefață de Mihai Miroiu. Woolf, Virginia, Beau Brummell, În The Common Reader (Second Series), Londra, Hogarth Press, 1932. Xenofon, Amintiri despre Socrate, București, Editura Univers, 1987, traducere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
prin casă, ciripind de una singură, punând la cale bazaconii. E ca într-o carte cu poze... Cărțile acelea cu foi groase și litere mari, cu vigniete naive la început și sfârșit de capitol, unde "parcă" se mai scria cu apostrof, iar "capodoperă" din vreo trei cuvinte. O răsfoiești zâmbind, într-o vacanță când n-ai ce face si întorci paginile emoționat la gândul că acum o sută cincizeci de ani a citit-o un individ care nu mai există. Semnătura
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
șefilor mei. A șefilor noștri, ai tuturor. Bine că văd că ne-am făcut cu toții prieteni. Da. și? Că vă îmbărbătați. Din buzunarul lui Simirad începu a zbârnii, ceva nevăzut și ceva nedeslușit. Când duse palma la ureche, auzi un apostrof: ce-i acolo, cu voi, mă; ce se aude? Nu știu. Vezi. și, fă-ți ordine în gânduri. Ai auzit? Am.și înțeles? și! Să te ții de cuvânt, că altfel vă belim pe toți. Cenușa împăratului Săraci. Fără meserii
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]