794 matches
-
la 4 iulie 1964 în Iași, județul Iași, România, fiica lui Alexa Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Haninge, Palanders Vag 100. 11. Arădean Dănilă, născut la 15 octombrie 1939 în localitatea Cărei, județul Timiș, România, fiul lui Arădean Tosa și Sosa, cu domiciliul actual în Suedia, Markaryd Andsjoholmsv 15. 12. Huzum Dumitru, născut la 18 februarie 1947 în București, România, fiul lui Huzum Costică și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Professorsg 13 B. 13. Jager Mihaela
HOTĂRÂRE nr. 411 din 9 iunie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137180_a_138509]
-
Andreas și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, Stuttgart-Ost, Abelsbergstr. 44. 322. Bartmus Richard, născut la 22 august 1953 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Bartmus Richard și Erna Pauline, cu domiciliul actual în Germania, Stuttgart-Ost, Abelsbergstr. 44. 323. Arădean Dănilă, născut la 24 ianuarie 1964 în localitatea Cernei, județul Timiș, România, fiul lui Arădean Dănilă și Ana, cu domiciliul actual în Germania, Karlsruhe, Bernsteinstr. 4. 324. Brediceanu Ion, născut la 11 iunie 1951 în localitatea Oravița, județul Caraș-Severin, România
HOTĂRÂRE nr. 411 din 9 iunie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137180_a_138509]
-
la 22 august 1953 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Bartmus Richard și Erna Pauline, cu domiciliul actual în Germania, Stuttgart-Ost, Abelsbergstr. 44. 323. Arădean Dănilă, născut la 24 ianuarie 1964 în localitatea Cernei, județul Timiș, România, fiul lui Arădean Dănilă și Ana, cu domiciliul actual în Germania, Karlsruhe, Bernsteinstr. 4. 324. Brediceanu Ion, născut la 11 iunie 1951 în localitatea Oravița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Dumitras Ștefan și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Heinburgerstr. 56/29
HOTĂRÂRE nr. 411 din 9 iunie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137180_a_138509]
-
numărul 1 din Arad, cum se desfășoară acest joc sportiv. Demonstrațiile au avut ecou numai în rândurile tineretului, nu și în acela al conducătorilor mișcării sportive din acele timpuri, aceștia respingând propunerile lui Weiner privind introducerea fotbalului în programul „Asociației arădene de gimnastică”, ba mai mult, interzicând și orice altă demonstrație. Regulamente aproximative ale noului joc au început să fie publicate la București (1893) și la Arad (1898). Primul regulament de fotbal publicat în țara noastră îl datorăm profesorului Dimitrie Ionescu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de Liceul Piariștilor”.” Organizatorul acestui joc de fotbal a fost profesorul de gimnastică Carol Müller. Tot în 1899 (5 iulie) se înființează „Societatea de Fotbal din Arad”, înlocuită ulterior de „Clubul Atletic Arad”. În același an, la 2 noiembrie, echipa arădeană a primit vizita echipei studențești „Politehnica” din Budapesta, în fața căreia a pierdut cu 0-10 (0-4). Fotbalul își face apariția în anul 1901 și în alte centre transilvănene, ca Oradea, Lugoj, Baia Mare. Un an mai târziu (1902) se înființează „Fotbal Club
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de uitare care va persista decenii în șir. În 1985, în frumoasa lucrare Inimi cât să cuprindă cerul patriei, Cornel Marandiuc rupe acest consemn tacit, amintindu-l elogios dar... numai sub numele de "comandant al Grupului 6 Vânătoare". Oricum, scriitorul arădean a fost singurul care, în toată perioada comunistă, a publicat ceva despre Dan Vizanty. După 1990, fiica sa Ana-Maria îl vizitează de câteva ori în auto-exilul său parizian, unde se simțea totuși foarte bine. Mai puțin Lou, care se recăsătorise
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
nu întreba pe nimeni, ci du-te, apoi vei afla o casă nu departe de biserică, desgrădită, descoperită, cu ferestrele sparte și cu hârtie lipite: să știi că aceia e școala.” În continuarea celor spuse într-o manieră ironică, pedagogul arădean făcea trimitere la starea jalnică a școlii din Cernăteaz de lângă Timișoara: ,,poate fi că pentru aceia - școala rămăsese doar în trei pereți - ca să fie pruncilor mai răcoare în shoală, mai vârtos iarna.” Pentru educarea tineretului se impunea ridicarea de școli
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
va reuși, va fi perfect: va avea un motiv de bucurie și satisfacție lăuntrică. Iar dacă nu... ce se va mai amuza pe seama închipuirilor partenerului său de dialog! POVEȘTI DIN VESTUL ȚĂRII. DAR ȘI DIN SUD... De trei săptămâni sunt... arădean! Aparent, nevoia lumească de a-mi asigura un serviciu în vremurile acestea atât de tulburi m-a orientat tocmai către Arad dar, dacă privesc dincolo de aparențe, Altceva, Altcineva m-a expediat în acest spațiu. Să mă consider într-o misiune
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
din partea doamnei Erszi, ce a ținut să-mi ureze bun venit pe meleagurile bănățene. Am simțit imediat căldura mesajului, iar eu sunt sensibil la astfel de gesturi. De altfel, doamna Erszi m-a întâmpinat la prima întâlnire cu sahaja yoghinii arădeni, acasă la surorile Fluieraș. Urmează acum o altă parte a povestirii mele. Acasă la surorile Fluieraș. Comparativ cu Brăila, se poate spune că aici ființează un grup mic, concentrat în jurul celor două fete. Primează însă, înainte de toate, vibrațiile! Voi fi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Mărturisesc că, la prima mea participare, tributar obișnuințelor de la Brăila, am fost puțin contrariat de faptul că nu s-a făcut o prezentare, măcar succintă, a corpului subtil și a metodei Sahaja Yoga. Aveam să mă conving ulterior că publicul arădean era cât se poate de pregătit pentru astfel de prezentări: absorbea informația mentală deodată cu cea subtilă. Una o recepta conștient, cealaltă - inconștient. M-am convins de acest aspect cu ocazia conducerii meditației de la sfârșit. Janina și-a terminat prezentarea
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de ospitalitatea lor. Doru ne-a luat de la gară. În mașină - eram în dreapta lui - mi-a întins mâna: - Eu sunt Doru. - Florin! - m-am prezentat. Simplu. Și spontan. Conexiunea se realizase. Intrarea în casă a fost echivalentă cu imersiunea. Noi, arădenii formam corpul ce se afunda în marea de vibrații a celor din interior. Oaza de care vorbeam la Arad, am regăsit-o acum la Oradea. Aceeași, de altfel, cu cea de la Slatina... Desigur, mai există oaze... Eram nou în grup
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și, de asemenea, niciodată nu vom cunoaște dinainte căile exacte pe care Dumnezeu ni le-a pregătit pentru viitoarele experiențe. Când am încărcat mașina cu toate cele ce consideram că-mi sunt imperios necesare experimentării unei noi vieți pe meleagurile arădene - proiecte mentale, bine puse la punct! - nu aveam de unde ști că staționarea în vestul țării va fi de o așa scurtă durată, dar și de o intensitate căreia nu păream a fi pregătit să-i fac față. Cine să-mi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Această parte a lumii, văzută numai de noi, ne menține În viață, stimulându-ne continuu. O nouă treptă Vara anului 1957 a adus noi schimbări În evoluția Învățământului veterinar superior din țara noastră. În urma a numeroase discuții neprincipiale, tânăra facultate arădeană a fost desființată și o parte din cadrele didactice au fost aduse În București. Am cunoscut activitatea Facultății din Arad. Ca secretar al Cercului Științific eram inclus În toate delegațiile participante la Sesiunile Științifice anuale. Facultatea era slujită de un
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
au fost aduse În București. Am cunoscut activitatea Facultății din Arad. Ca secretar al Cercului Științific eram inclus În toate delegațiile participante la Sesiunile Științifice anuale. Facultatea era slujită de un corp didactic tânăr, foarte activ și dornic de afirmare. Arădenii au fost imbold pentru bucureșteni În acțiunea de elaborare de cursuri și caiete de lucrări practice, dintre care unele cu caracter prioritar. Aș menționa În această categorie cele trei volume de Semiologie, elaborate de colegul Bârză și colab., despre care
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
dr. V. Ciurea, Expertiza Sanitară Veterinară a conf. Avram Haneș, Epizootologia, prof. dr. I. Băieș, Chirurgia, prof. dr. E. Paștea și altele. Trebuie menționat și faptul că Aradul era situat Într-o zonă cu buni crescători de animale. Medicina veterinară arădeană era predominant medicina animalelor de fermă, pe când cea bucureșteană se preocupa preponderent de animalele de companie. Din acest mediu științific efervescent a fost transferat ca titular la disciplina de Anatomie Patologică prof. dr. Viorel Ciurea, devenind Profesorul meu. Îi cunoșteam
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
noutate din domeniu, căci nu se știe. care dintre ei.o va cuprinde și-i va da o dezvoltare nebănuită. Prof. VIOREL CIUREA (1912-1971) histolog de cea mai Înaltă ținută și apoi morfopatolog din 1951 la efemera dar efervescenta facultate arădeană și din 1956 În Alma mater din Cetatea lui Bucur. Consecvent principiului structuralității, prof. Viorel Ciurea a adâncit Înțelegerea proceselor patologice de la nivel histologic și celular la cel infrastructural, ridicând morfopatologia românească la nivelul cunoașterii mondiale. Cuvintele Îmi sunt insuficiente
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
În planurile mai profunde de structuralizare a materiei vii. Baza științelor medicale s-a coborât la nivel celular și molecular. Profesorului meu, dr. doc. Viorel Ciurea, Doctor Honoris Causa al Univ. din Brno, reîncadrat la Alma Mater bucureșteană, după desființarea efemerei facultăți arădene. I-a revenit meritul de a fi transformatorul anatomiei patologice românești În Morfopatologia de azi, latură a științelor medicale, care privește procesul morbid În toată complexitatea lui moleculară și celulară, de la pătrunderea agenților patogeni În organismele ∗ A trecut În lumea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
parte, tânărul V. Ciurea s-a format ca un specialist de o corectitudine deosebită, avid de cunoaștere și dăruire, pentru propria depășire continuă. Cu acest spirit a părăsit Capitala și Împreună cu un mănunchi de colegi entuziaști au dat viață facultății arădene, pe care Într-o perioadă foarte scurtă de timp au ridicat-o la cel mai Înalt nivel. Colegii bănățeni i-au arătat gratitudinea În monumentalul volum pe care i l-au dedicat și pentru care merită toate laudele și felicitările
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
din paginile dedicate acestei nobile dar, din păcate efemeră instituție medical veterinară. Cum În tot răul zace și o picătură de bine, permiteți-mi să o evidențiez. Anatomia patologică bucureșteană trecuse prin etapa epurărilor și era deosebit de slăbită. Desființarea facultății arădene a fost Însoțită de Înapoierea În Alma mater a foștilor ei slujitori. Profesorul Viorel Ciurea și-a ales anatomia patologică, pe care el o practicase la Spitalul Militar Veterinar din București și apoi În paralel cu histologia, la facultatea arădeană
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
arădene a fost Însoțită de Înapoierea În Alma mater a foștilor ei slujitori. Profesorul Viorel Ciurea și-a ales anatomia patologică, pe care el o practicase la Spitalul Militar Veterinar din București și apoi În paralel cu histologia, la facultatea arădeană. Totdeauna a considerat anatomia patologică ca o treaptă superioară a histologiei, pentru marea ei varietate structurală și posibilitățile extraordinare de interpretare a proceselor vitale. Așa ne-am reîntâlnit În 1957 și ne-am unit În gânduri și În fapte, ridicând
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
să fie citite cu sufletul la gură, ca niște romane. În 2008, Cornel Marandiuc a avut cuvinte frumoase față de cartea mea, Escadrila Albă. O istorie subiectivă. Deși lucrarea s-a bucurat de nouă recenzii favorabile, îndrăznesc să afirm că scriitorul arădean a înțeles cel mai bine demersul meu, a reușit să pătrundă în intimitatea subiectului cărții și a gândirii autorului ei. Am fost pe aceeași lungime de undă, cum se spune... Închinasem cartea "memoriei bunicului meu, avocat Gheorghe Vrânceanu, veteran de
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
contabilicesc-negustorească. Nu aș vrea să trec sub tăcere un detaliu interesant: așa cum, adesea, dragostea pentru frumos trece de la o generație la alta (îmi vine în gând un vers al lui Radu Gyr: "Cum trec fântânile-n fântâni") și fiica scriitorului arădean, Vanda Marandiuc, este îndrăgostită de aviație. Spre deosebire de tată ei, ea chiar zboară, este pilot, și nu doar atât: este considerată cea mai valoroasă aviatoare româncă în acrobație aeriană. Iată deci cum un domeniu care necunoscătorilor li s-ar putea părea
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
și acolo ne scoteau zilnic la plimbare. Când ați ajuns În Pitești? În septembrie? Da, da, prin septembrie ’48. Am fost băgați toți clujenii Împreună, Într-o cameră mare-mare... Era Bohotici printre noi, Ion Munteanu și alții. Unul Matei Rusvid, arădean de-al meu, care, deși era subinginer, s-a dat, spre ghinionul lui, student, a dormit În pat cu mine și, În timpul bătăilor, s-a Îmbolnăvit, a fost dus de lângă mine și, după eliberarea mea, am aflat că a murit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În fiecare săptămână... și din primăvară am ieșit din nou la muncă, pe un șantier de construcții. Ați luat parte și la reeducarea din Aiud? Da, sigur c-am luat parte... Sigur c-am luat... Am fost Împreună cu Viorel Gheorghiță, arădean... Acolo ne-am Întâlnit, că a fost scos și el pe șantier... Făcuse 16 ani de Închisoare... În ce consta reeducarea de la Aiud, așa cum ați cunoscut-o dumneavoastră? Erau câțiva reeducatori și acolo dintre deținuții politici... Mai țineți minte cine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Într-o cameră. Apăi era așa de bine că, dacă nu-ți plăcea o persoană, te puteai izola... Acolo să lega prietenii Între noi și tare bine ne-am simțit... Tare bine o fost la Arad, vă spun, că era arădenii așa o’meni de treabă, și gardienii, și gardiencele. Foarte frumos s-o purtat cu noi. N-o fost pedepse, acolo unde lucram, la atelierele acelea, aveam w.c.-uri, spălătoare, toată dimineața ne puteam spăla pe corp și, na, o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]